Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #31  
Vechi 15.02.2017, 01:21:20
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Avioane militare ruse s-au apropiat periculos de un distrugător al Forțelor Navale americane aflat în Marea Neagră pentru un exercițiu militar coordonat de România și desfășurat în largul Portului Constanța, a acuzat marți seară un oficial american.

Incidentele militare au vizat distrugătorul american USS Porter și s-au produs pe 10 februarie în Marea Neagră, a declarat marți seară căpitanul Danny Hernandez, purtătorul de cuvânt al Comandamentului SUA în Europa.

În momentul producerii incidentului, distrugătorul USS Porter participa la exercițiul naval "Scut Maritim 2017" ("Sea Shield 2017"), desfășurat, conform Forțelor Navale americane, în Marea Neagră, în largul Portului Constanța, în perioada 1-10 februarie.

Avioane ruse s-au apropiat de distrugătorul USS Porter în mod "nesigur și neprofesionist", pe 10 februarie, în Marea Neagră, a acuzat marți seară Danny Hernandez, purtătorul de cuvânt al Comandamentului SUA în Europa, citat de site-ul agenției Reuters.

Potrivit oficialului american, au existat trei incidente separate care au implicat avioane militare ruse și distrugătorul USS Porter. În primul incident au fost implicate două avioane de vânătoare ruse Suhoi Su-24, iar în al doilea a fost un aparat Suhoi Su-24; al treilea incident a implicat un avion Iliușin Il-38.

"Nava USS Porter a încercat să ia legătura cu toate avioanele, dar nu a primit niciun răspuns. Incidentele de acest fel sunt îngrijorătoare, deoarece pot avea drept rezultat un accident sau estimarea eronată a riscurilor", a atras atenția Danny Hernandez.

Circa 2.800 de militari din șapte state NATO - România, Bulgaria, Statele Unite, Grecia, Turcia, Canada și Spania - precum și din Ucraina au participat în perioada 1-10 februarie la exercițiul naval "Scut Maritim 2017" (Sea Shield 2017), desfășurat în Marea Neagră.

În momentul începerii manevrelor navale, Rusia a transmis că urmărește cu atenție și va lua toate măsurile necesare ca reacție la exercițiul militar NATO "Scut Maritim 2017". "După cum știți, un număr mare de nave efectuează exerciții în Marea Neagră. Unele nave au ajuns, altele sunt pe drum. Statul Major General și Comandamentul Districtului militar sudic au luat toate măsurile pentru a urmări cu atenție acest grup naval și activitățile lor în Marea Neagră. Observăm și deținem controlul asupra a ceea ce se întâmplă acolo", declara pe 1 februarie Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării.

"Sperăm că exercițiile se vor desfășura într-o atmosferă calmă și fără provocări la adresa Rusiei. Altfel, vom fi pregătiți să reacționăm la provocări", a avertizat Serghei Șoigu.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #32  
Vechi 15.02.2017, 10:29:36
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Câte un om moare la fiecare trei zile în închisorile din țara noastră, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite Gândul de Administrația Națională a Penitenciarelor. Despre condițiile precare din penitenciarele din România și supraaglomerarea din închisori, în campania "Dizgrațiații".

Aproape 900 de oameni au murit în închisorile din România în ultimii 9 ani, ceea ce înseamnă că în medie câte un om a decedat la mai puțin de 3 zile, conform statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Rata anuală a mortalității în închisori este însă de patru ori mai mică decât cea la nivelul întregii Românii. Cei mai mulți oameni mor în închisoare din cauza bolilor – cele mai frecvente fiind bolile cardiovasculare, cancerul, bolile digestive, iar 13% dintre cei morți s-au sinucis.

Sistemul penitenciar românesc, nereformat de peste 25 de ani, suferă de aceeași boală pe care alte 10 țări din Europa o au: supraaglomerarea închisorilor, la care se adaugă condițiile precare de detenție. Penitenciarele românești erau la începutul anului 2017 supraîncărcate în proporție de 98%, respectiv 144%, în funcție de indicii folosiți la calcul. Tendința naturală este însă de scădere a populației din penitenciare, în ciuda prezentărilor alarmiste făcute de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, în sprijinul grațierii unor pedepse – astfel doar în ultimele 7 luni, numărul deținuților a scăzut cu 1.000 de persoane.


Imaginea reală a unui SUBIECT TABU



În prezent, statul român plătește în fiecare lună, în medie, 4,88 milioane de euro pentru întreținerea celor peste 27.000 de deținuți pe care îi are. România a fost condamnată la CEDO de 130 de ori din 2010 până în 2016, pentru condițiile degradante și inumane din închisori, plătind 3,5 milioane de euro condamnaților care au dat statul în judecată. Din 2012, România se află sub efectul unei condamnări semi-pilot privind condițiile de detenție, care obligă țara noastră să îmbunătățească condițiile din sistemul penitenciar, fără însă a impune un termen de implementare. Statul român nu a făcut însă acest lucru până acum.

La 3 zile, un deținut moare într-o închisoare din România, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite Gândul de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), conform cărora 876 de persoane au murit din 2008 până la finalul anului 2016, la o medie anuală a numărului de deținuți de peste 29.000 de persoane, pentru perioada respectivă. Statistica nu include persoanele deținute în aresturile unităților de Poliție.

Vârful populației de deținuți din România, în perioada 2008-2016, s-a înregistrat în 2013, când au existat în medie peste 33.000 de deținuți în penitenciare, iar cea mai mică populație a fost în 2008, cu puțin peste 26.000 de deținuți. Acum, la sfârșitul lunii ianuarie 2017, numărul deținuților era de 27.308 persoane.

Situația înghesuielii din închisori rămâne principala problemă a sistemului penitenciar românesc, în ciuda faptului că numărul deținuților din România scade constant, din 2004 în 2016 înregistrându-se o scădere cu 38% a numărului de persoane încarcerate, conform unui raport al Ministerului Justiției – de la 39.000 în 2004 la 28.000 în 2016. Doar din iulie 2016 până în ianuarie 2017, populația din penitenciare a scăzut cu 1.000 de persoane.

Rata anuală a mortalității din penitenciare este de aproximativ 0,3% din numărul deținuților, ceea ce o situează mult sub rata anuală a mortalității populației din România, care este în jur de 1,2%, cu o medie de aproximativ 250.000 de persoane decedate anual în România, conform datelor Institutului Național de Statistică.

„În anul 2016, efectivul mediu de deținuți aflați în penitenciare a fost de 27.984 media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deținuți. Este de 3 ori mai mic față de populația generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România”, declara Marius Vulpe, directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, într-o conferință de presă de pe 20 ianuarie.

Cei mai mulți deținuți din România mor din cauza bolilor, în principal fiind vorba despre boli cardio-vasculare, cancer și boli ale aparatului digestiv, dar și din cauza violențelor sau a sinuciderilor, arată ANP.

În perioada 2008-2016 (finalul lunii iunie), statisticile ANP trimise Gândul arată că au existat 7 morți prin agresiune și 105 sinucideri sau ca urmare a autoagresiunilor, ceea ce înseamnă că sub 1% din deținuți au murit din cauza violențelor și aproximativ 13% prin sinucidere/autoagresiune.

Doar în anul 2016, în penitenciare au murit 98 de persoane, dintre care 31 din cauza cancerului, iar 11 s-au sinucis, conform directorului Marius Vulpe. Sinuciderile au crescut cu un singur caz față de anul 2015.

În 2015, 87% dintre cele 113 decese petrecute în închisorile din România au survenit ca urmare a bolilor, mai arată ANP pentru Gândul, 43 dintre acestea fiind puse pe seama bolilor cardio-vasculare și 41 din cauza diverselor forme de cancer.

Numărul bolnavilor cronici din închisorile românești era în 2015 de peste 8.400, adică aproape 30% din totalul deținuților, cifra fiind în creștere de la an la an (cu 12% față de 2014, cu 33% față de 2013), conform unui raport al Ministerului Justiției din 2016. În închisori se aflau și aproximativ 2.600 de persoane cu afecțiuni psihice (218 dintre ei având boli psihice grave), precum și peste 190 de persoane cu dizabilități.

Tot anul trecut, până la finalul lunii iunie, în cele 6 spitale penitenciar din România (Rahova, Jilava, Poarta Albă, Colibași, Dej și Târgu Ocna) au avut loc 12.258 de internări ale deținuților, iar 740 de internări ale deținuților s-au făcut în spitalele publice. La o populație medie a închisorilor în 2015 de 28.334 persoane, acest lucru înseamnă o medie de peste două internări anuale pentru fiecare deținut. ANP a mai arătat pentru Gândul că în 2015 au avut loc și peste 800.000 de consultații medicale prestate în sistemul penitenciar, ceea ce înseamnă o medie anuală de 28 de consultații pentru fiecare deținut.

TOP 10 PENITENCIARE DUPĂ NUMĂRUL DE DECESE:

PENITENCIAR NUMĂR DECESE 2008-IUNIE 2016

1. Iași 32
2. Craiova 30
3. Aiud 22
4. Arad 20
5. Giurgiu 18
6. Rahova (București) 15
7. Poarta Albă 15
8. Colibași 13
9. Timișoara 13
10. Gherla 12
Reply With Quote
  #33  
Vechi 15.02.2017, 10:31:40
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Supraaglomerarea. România și-a depășit cu aproape 50% capacitatea închisorilor

În România, gradul de ocupare a închisorilor se calculează după două metode diferite. Pe niciuna, situația nu iese bine, numărul deținuților fiind fie la limita maximă, fie depășind numărul locurilor din penitenciare. Astfel, standardele europene ale Consiliului Europei, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) obligă la asigurarea unui minimum de 4 metri pătrați de spațiu pentru fiecare deținut. Legislația românească a adoptat acest standard, însă doar pentru penitenciarele de maximă siguranță și deținuții cu regim închis sau pentru penitenciarele renovate sau nou construite (care încă nu există). Pentru deținuții cu regim deschis și semideschis, se aplică un standard de minimum 6 metri cubi de aer. Astfel, la calculul combinat pe legea românească, gradul de ocupare al închisorilor iese mai mic decât cel obținut prin calculul după standardele europene (CPT). Spre exemplu, în închisorile de maximă siguranță sunt încarcerați și deținuți care au regim deschis sau semideschis și care intră la calculul pe metri cubi, nu pe metri pătrați.

Astfel, pe legea românească, care combină standardul european de 4 metri pătrați cu cel de 6 metri cubi pentru deținuții în regim deschis și semideschis, gradul de ocupare al penitenciarelor din România (inclusiv spitale) era la sfârșitul lunii ianuarie 2017 de 98%.
Reply With Quote
  #34  
Vechi 15.02.2017, 10:33:49
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Aplicând doar standardul european de 4 metri pătrați, gradul de ocupare al sistemului penitenciar românesc este mult mai mare, de 145% la finalul lunii ianuarie 2017, ceea ce înseamnă că penitenciarele și-au depășit capacitatea cu aproape 50%, conform datelor ANP.

Cu un număr total de 27.308 deținuți la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale și centre de educare și de detenție, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafața de 4 metri pătrați cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut).

România, locul doi în Europa la înghesuiala din închisori, după Liechtenstein și cei 50 de pușcăriași ai săi

România nu este însă o excepție în Europa, alte 10 țări confruntându-se cu situații similare. Trebuie spus însă că România are cea mai mare supraaglomerare a penitenciarelor din Europa, după standardul european, conform celor mai recente date ale Eurostat, din 2014. Doar Liechtenstein depășește procentual România la înghesuiala din închisori, cu un procent de supraaglomerare de 265%. În realitate însă, situația nu are aceste proporții: micuțul stat de 25 de kilometri avea în 2014 doar 53 de deținuți, închiși însă pe o capacitate de doar 20 de locuri.

România este urmată în topul supraaglomerării de Ungaria (139%), Albania (124%), Grecia (119%), Franța (115%), Slovenia (112%), Portugalia (111%), Serbia (110%), Italia (108%) și Irlanda (101%), conform cifrelor din 2014 ale Eurostat.

Cele mai aglomerate închisori din România. Recordul, la Târgu Mureș: de peste două ori mai mulți deținuți decât capacitatea închisorii

Dintre cele 16 penitenciare de maximă siguranță din România, 12 și-au depășit capacitatea după standardul românesc, iar pe cel european 15 sunt supraaglomerate. Penitenciarul Giurgiu este singura închisoare de maximă siguranță din România care nu este supraaglomerată pe ambele standarde, iar Penitenciarul Arad se mândrește cu aceeași performanță doar la secția Centru, secția exterioară fiind supraaglomerată. Cel mai aglomerat este Penitenciarul Galați cu o ocupare de 200% pe ambele standarde, urmat de închisorile din Miercurea Ciuc, Iași, Craiova și Focșani.
Reply With Quote
  #35  
Vechi 15.02.2017, 19:34:19
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Românii fără vize în Canada!

Acordul comercial UE-Canada (CETA) a fost aprobat de Parlamentul European/ Românii vor călători fără vize în Canada din decembrie 2017
de: Mircea Olteanu Mihai Draghici - Mediafax
Parlamentul European a ratificat miercuri Acordul Economic și Comercial Complet (CETA) Uniunea Europeană - Canada, cu 408 de voturi pentru, 33 de abțineri și 254 de voturi împotrivă, scrie presa internațională. Canada intenționează să elimine regimul de vize pentru cetățenii români și bulgari începând cu 1 decembrie 2017.

Deși PE a votat în favoarea CETA, acordul va intra în vigoare doar provizoriu, cel mai probabil în martie sau aprilie, prin eliminarea tarifelor impuse produselor de import. Acordul are nevoie de aprobarea parlamentelor din cele 28 de state membre ale UE și din regiunile autonome ale Belgiei.

Înțelegerile dintre UE și Canada au fost finalizate în urmă cu mai bine de doi ani și jumătate, dar acordul a fost semnat abia în octombrie 2016, în urma opoziției manifestate de regiunea Valonia din Belgia.

Olanda ar putea bloca aprobarea tratatului comercial în cazul în care cere convocarea unui referendum consultativ la nivel național, notează The Associated Press.

Poliția a anunțat că aproximativ 700 de persoane au participat la un protest față de CETA organizat în apropierea clădirii Parlamentului European de la Starsbourg. Aceștia sunt de părere că tratatul va eroda standardele de mediu, în domeniul muncii și proiecției consumatorilor.

"Multinaționalele vor putea să atace guvernele în cadrul unui sistem de justiție privatizată", a declarat europarlamentar Marine Le Pen, care și-a anunțat opoziția față de CETA.

Europarlamentarii de extremă stângă și cei de extremă dreaptă, verzi, cât și unii socialiști au votat împotriva acordului comercial.

CETA și TPP au atras numeroase critici din partea sindicatelor și a grupurilor protestatare care susțin că aceste acorduri vor da mai multă putere multinaționalelor.


Aprobarea Tratatului CETA de către PE, un nou pas spre eliminarea vizelor în Canada pentru români

Aprobarea Acordului CETA de către Parlamentul European reprezintă un nou pas spre eliminarea vizelor de călătorie în Canada pentru cetățenii români.

Parlamentul European a aprobat miercuri Acordul Economic și Comercial Complet (CETA) între Uniunea Europeană și Canada.

Pentru a intra în vigoare, Acordul de parteneriat UE-Canada va trebui aprobat de zeci de camere parlamentare regionale, naționale și federale.

În contextul semnării Tratatului CETA, România a negociat un acord bilateral cu Canada care va permite eliminarea vizelor de călătorie pentru cetățenii români.

Canada intenționează să elimine regimul de vize pentru cetățenii români și bulgari începând cu 1 decembrie 2017, declara în noiembrie 2016 ministrul canadian al Imigrației, John McCallum.
Reply With Quote
  #36  
Vechi 18.02.2017, 22:35:47
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Euronews :

În timp ce Turcia se îndreaptă spre prima scădere economică din 2009 încoace, președintele Recep Tayyip Erdogan a amenințat că va lăsa 3 milioane de refugiați să intre în Europa în vremuri în care în UE crește anxietatea politică din cauza avansului populismului de dreapta în Austria, Germania și Franța. Acesta este cel mai recent episod dintr-un război al cuvintelor între Ankara și Bruxelles care expune lipsa de consens în UE în ceea ce privește rezolvarea crizei refugiaților și deriva Turciei spre un stat închis și autoritar.

Spre sfidarea UE, Erdogan a sugerat că țara sa ar putea extinde starea de urgență instituită după lovitura de stat eșuată din iulie și care permite partidului de guvernământ să înlăture din sistem, prin mii de arestări, opoziția. Erdogan a mai amenințat că va da curs dorinței poporului de a fi reintrodusă pedeapsa cu moartea, pas despre care UE a spus că va pune capăt imediat încercărilor Turciei de a se alătura Uniunii.

Atacurile Ankarei vin după ce Parlamentul European a votat să sprijine înghețarea discuțiilor de aderare cu Turcia ca semn de protest la răspunsul „represiv“ și „disproporționat“ al Ankarei la lovitura de stat eșuată, după cum scrie Financial Times. Sub imperiul stării de urgență, în Turcia au fost înlăturați din posturi circa 75.000 de funcționari ai statului și membri ai forțelor de securitate, iar peste 37.000 de persoane au fost arestate.

De asemenea, au fost desființate sute de asociații și instituții media. UE și Turcia au negociat în martie un plan care a oprit fluxul de imigranți în special dinspre Siria spre Europa. Turcia a primit în schimb ajutor economic și promisiunea călătoriilor fără vize în spațiul Schengen pentru cetățenii turci. Această promisiune nu a fost încă îndeplinită în condițiile în care relațiile dintre cele două părți s-au deteriorat după lovitura de stat eșuată. Oficialii turci spun că Europa a trădat Turcia pentru că nu a sprijinit administrația lui Erdogan în timpul încercării de răsturnare a puterii.

Cancelarul german Angela Merkel a reacționat la comentariile lui Erdogan și la decizia Parlamentului European avertizând că nu are niciun „plan B“ pentru cazul în care înțelegerea cu Ankara cade și a spus că UE și Turcia trebuie să-și onoreze angajamentele reciproce, notează Euronews.

„Nu am niciun plan B.


.. este dificil, dar lucrez din greu să mă asigur că acest plan este implementat. De asemenea, lucrez din greu să mă asigur că ajungem la acorduri similare cu alte state“, a afirmat Merkel. Berlinul apreciază ca oprirea discuțiilor de aderare dintre UE și Turcia nu ajută la întărirea democrației și nici la îmbunătățirea respectării drepturilor omului în Turcia.
Într-un interviu pentru Euronews, președintele Comisiei Europene a avertizat că Europa nu ar trebui să țină Turciei lecții despre imigranți. Într-un alt interviu, pentru ziarul belgian La Libre, el i-a avertizat pe liderii turci că trebuie să se decidă dacă vor cu adevărat ca Turcia să se alăture Uniunii. „Am remarcat că Erdogan și guvernul său sunt în curs să «preînvinovățească» Europa pentru eșecul negocierilor de aderare“, a spus Juncker.

Comisarul european pentru migrație, grecul Dimitris Avramopoulos, a subliniat importanța protejării „cu orice cost“ a acordului dintre Ankara și UE. O poziție similară o are și președintele Greciei Prokopis Pavlopoulos, care a spus că „toți trebuie să-și respecte promisiunile“ și că afirmațiile lui Erdogan nu fac niciun bine Turciei.

Conflictul dintre Ankara și Bruxelles neliniștește Atena în condițiile în care tensiunile sunt deja mari în centrele de primire a refugiaților de pe insulele din Marea Egee. Un nou val de refugiați ar provoca haos. Atena ia în considerare să trimită o parte din refugiați în Turcia.

Austria, unde peste câteva zile se vor ține alegeri prezindențiale în care favorit, după cum arat sondajele de popularitate, este Norbert Hofer, un politician de extremă dreapta, este singura țară din UE care a cerut întreruperea discuțiilor cu Turcia.

În urma epurărilor politice pe care regimul Erdogan le face în Turcia, oficialii de la Bruxelles reexaminează alocarea unui ajutor financiar de 600 de milioane de euro pentru Ankara. Banii au fost deja relocați de la proiecte de infrastructură la proiecte de reformă în sistemul judiciar și inițiative pentru protejarea drepturilor omului, însă oficialii spun că Turcia se poate aștepta „la un dialog destul de dur“ în reevaluarea schemei de ajutor.

Turcia are în față perspectiva „unei tendințe descendente“ pentru finanțare, spune un oficial european. „În 2017 avem o evaluare generală a performanței pentru acest ajutor de preaderare și 10% din bani, adică peste un miliard de euro, pot fi întorși dacă gasim că această țară nu a evoluat cum trebuie. Aceasta este desigur, ceva ce Turcia ar trebui să ia foarte, foarte în serios“, a explicat oficialul.

Trebuie remarcat că intensificarea războiului declarațiilor dintre UE și Turcia vine când economia turcească, până nu demult una dintre cele mai dinamice din lume, dă semne de slabiciune severă. Economia se îndreaptă spre prima scădere din ultimii șapte ani, notează Deutcshe Welle. Lovitura de stat din iulie a erodat cererea internă, iar criza diplomatică cu Rusia a dus la reducerea veniturilor din turism.

Erdogan s-a asigurat între timp să înfățișeze pentru publicul de acasă o Turcie sub asediul forțelor și grupurilor de interese din exterior.
Reply With Quote
  #37  
Vechi 21.02.2017, 22:40:58
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Administrația Donald Trump a prezentat o serie de reglementări în sensul accelerării deportărilor imigranților aflați ilegal în Statele Unite, în total riscând să fie vizate 11 milioane de persoane, relatează BBC News online.

Imigranții fără documente care au comis infracțiuni vor fi vizați primii, la fel ca cei considerați riscuri pentru siguranța SUA și cei care au abuzat de sistemul de asistență socială.

În total, noile măsuri ar putea afecta 11 milioane de străini aflați pe teritoriul Statelor Unite.

Planul menține măsurile de protecție pentru imigranții care au ajuns ilegal în Statele Unite când erau copii.

Departamentul pentru Securitate Internă intenționează să angajeze încă 10.000 de agenți pentru a putea implementa noile măsuri. "Toate persoanele care încalcă legislația privind imigrația riscă să fie vizate de proceduri ale autorităților care includ deportarea din Statele Unite", a transmis instituția marți.

Prioritățile includ:

- extinderea acțiunilor pentru deportarea imigranților inculpați pentru infracțiuni, care prezintă risc public sau au abuzat de sistemul de asistență socială, permițându-se arestarea lor unde sunt găsiți;

- oprirea politicii de eliberare a persoanelor prinse traversând ilegal frontiera; de acum înainte vor fi plasate în centre speciale până la soluționarea cazurilor;

- elaborarea planurilor de extindere a zidului de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.

"Intensificarea imigrației ilegale de-a lungul frontierei sudice a generat presiuni asupra agențiilor federale, consumând resurse și generând vulnerabilități de securitate în SUA", argumentează Departamentul pentru Securitate Internă.
Reply With Quote
  #38  
Vechi 21.02.2017, 22:45:44
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a avertizat marți Administrația Donald Trump să nu îl desemneze pe euroscepticul Ted Malloch ambasador la Bruxelles, semnalând că individul este persona non grata și că UE nu acceptă ordine din partea nimănui, relatează ziarul La Repubblica.

"Suntem disponibili să ascultăm sfaturi și critici, dar nu ne vom supune nimănui, nu acceptăm ordine din partea nimănui, nu suntem disponibili să ascultăm insulte din partea unor persoane care probabil nu cunosc Uniunea Europeană și pe care Parlamentul European de-a declarat indezirabile", a declarat Antonio Tajani cu ocazia unui seminar organizat de agenția ANSA.

Antonio Tajani a răspuns astfel unei întrebări despre posibila numire a lui Ted Malloch în funcția de ambasador american la Bruxelles.

"Statele Unite rămân principalul interlocutor al Europei la nivel global și suntem prietenii Statelor Unite dincolo de un președinte ori altul, dar nu ne vom supune nimănui și nu vom accepta ordine din partea nimănui", a adăugat Antonio Tajani.

Ted Malloch, în vârstă de 64 de ani, profesor la Universitatea britanică Reading, a făcut declarații ofensatoare și confuze despre Uniunea Europeană. "Am avut o carieră în diplomație prin care am contribuit la destrămarea Uniunii Sovietice. Acum poate că există o altă uniune care are nevoie de un mic impuls", a spus Malloch într-un interviu acordat BBC. În plus, omul de afaceri eurosceptic a părut să nu știe cine este Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene. "A fost bun ca primar al unui oraș din Luxemburg", a spus Malloch referindu-se la Juncker, care a deținut funcția de prim-ministru al Luxemburgului în intervalul 1995-2013.


La rândul său, Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, a atras atenția că "un ambasador american care pune sub semnul întrebării moneda euro și dorește sfârșitul Europei nu trebuie acreditat".

"Ted Malloch nu este o persoană dezirabilă", a spus și Gianni Pittella, liderul Grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.
Reply With Quote
  #39  
Vechi 21.02.2017, 22:48:34
iuliu46 iuliu46 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.12.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.321
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
Ted Malloch, în vârstă de 64 de ani, profesor la Universitatea britanică Reading, a făcut declarații ofensatoare și confuze despre Uniunea Europeană. "Am avut o carieră în diplomație prin care am contribuit la destrămarea Uniunii Sovietice. Acum poate că există o altă uniune care are nevoie de un mic impuls", a spus Malloch într-un interviu acordat BBC. În plus, omul de afaceri eurosceptic a părut să nu știe cine este Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene. "A fost bun ca primar al unui oraș din Luxemburg", a spus Malloch referindu-se la Juncker, care a deținut funcția de prim-ministru al Luxemburgului în intervalul 1995-2013.
M-a uns la inima.
Reply With Quote
  #40  
Vechi 21.02.2017, 22:52:03
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Peste un sfert dintre yemeniți, respectiv șapte milioane de persoane, sunt mai mult ca oricând în pragul foametei, a declarat marți Jamie McGoldrick, coordonatorul umanitar al ONU în Yemen, țară răvășită de război de aproape doi ani, relatează AFP.


Jamie McGoldrick s-a declarat ''profund preocupat de escaladarea conflictului pe coasta de vest a Yemenului'', unde au loc lupte între forțele guvernamentale și rebelii șiiți houthi, în apropiere de Marea Roșie.

Această intensificare ''agravează o situație umanitară deja teribilă'' în această țară săracă din Peninsula Arabică, a afirmat McGoldrick într-un comunicat. El a subliniat că luptele de pe coasta de vest împiedică intrarea de produse de primă necesitate prin portul Hodeida.

Potrivit declarațiilor oficialului ONU, ''17 milioane de persoane nu sunt în prezent în măsură să se hrănească în mod corect'', femeile și copii fiind cei mai afectați.

''Șapte milioane de yemeniți nu știu de unde le vine următoarea masă și sunt mai mult ca niciodată aproape de foamete'', a spus coordonatorul ONU.

Conflictul s-a agravat în martie 2015, când coaliția arabă aflată sub comanda Arabiei Saudite a intervenit în sprijinul președintelui Abd Rabbo Mansour Hadi, pentru a contracara înaintarea rebelilor houthi, aliați ai fostului președinte Ali Abdallah Saleh, care au preluat controlul unor vaste regiuni, inclusiv capitala Sanaa.

ONU nu încetează să ceară un armistițiu pentru a permite distribuirea de ajutoare umanitare, dar medierile sub egida sa și șapte armistiții au eșuat până în prezent.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare