atitudinea bisericii fata de violenta in familie

În prealabil postat de cristiboss56

indiferent de necazurile pe care le-ai avut, sa nu urasti,... si nici sa te bucuri de raul lui.

un sfat excelent, valabil ptr noi toti; eu cred ca de fapt asta inseamna, practic, "sa intoarcem si celalalt obraz". si sa avem incredere ca Dumnezeu nu ne va lasa la nevoie.

[erzbet]

Asa e Cozia...ale naibii feministe care au pretentia sa nu fie batute..saci de box sunt femeile. Bietii copii traumatizati ai caror parinti nesabuiti se despart(evident din vina femeii si dorinta ei de emancipare, adica sa nu mai fie batuta)...mai bine sa vina taticu acasa in fiecare seara, le mai da cate o scatoalca, doua, o violeaza putin pe mamica, dar totul e bine, taticu e acasa, nu?

[krabu]

Mihaela.

Incep prin ati spune ca orice vei face sa faci fie dupa cum iti spune constiinta fie duhovnicul. Incearca sa iei decizii majore din sfaturile prietenilor, celor de pe forum sau ale mele.

Pot sa`ti spun ca o famile (barbat, femeie si copil) va fi fericita daca este ortodox practinta. Nu pot sa cred ca sotul tau te va lovi daca va merge in fiecare duminica la biserica. Nu pot sa cred ca te va lovi daca in fiecare post se va spovedi la acelasi duhovnic cu tine.

Nu pot sa cred ca daca o femeie merge in fiecare duminica la biserica Dumnezeu nu are grija de ea si de familia ei.

Asa ca prim sfat iti spun ca daca veti merge impreuna spre mantuire veti fi fericiti si cu o casa de piatra. Daca el nu merge pe aceasta cale, sa stii ca pe tine nu te impiedica nimic sa mergi pe ea.

Si al doilea sfat: pe lume, pe langa Dumnezeu mai este si vrajmasul. Gandeste ca de fiecare data cand este lovita, nu sotul tau te loveste. Ci sotul tau este mai slab, si vrajmasul da prin el in tine. Daca el acum este cazut si nu`l poti ajuta prin rugaciune, iubire, dreapta povatuire etc si daca vei cadea si tu poti sa`mi spui ce se va intampla?

Daca insa vei indura batjocura vrajmasului (ATENTIE NU VORBESC DE SOTUL TAU CI DE RAUL CE`L DOMINA TEMPORAR) carbuni de foc vei pune pe capul lui.

Incepe sa ti post, sa citesti cu el un capitol din evanghelie si ai sa vezi ca raul va iesi. Poate cu tipete, poate cu furie dar va iesi. Citeste cu copii tai si sotul tau va veni la tine.

Marea taina care este a voastra (a ta si a sotului), casatoria, nu poate fi desfacuta. Dar vrasmasul incearca nu sa va desparta ci sa va autodistrugeti.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai mila de noi pacatosii robii tai si alunga cu lumina Duhului Tau vrajmasii din casele noastre.

Mihai

În prealabil postat de Sylvie

Eu nu am avut binecuvantare sa ma casatoresc,pt.ca NU AM CERUT,ceea ce a fost O GRESEALA.

da, si eu cred ca a te casatori fara binecuvantarea parintilor este o greseala. cunosc si eu un asemenea caz, cand fata s-a casatorit pe ascuns, intr-o tara straina. parintii au aflat de la prietenii fetei si s-au mahnit f. tare. mama ei - cam tare de cerbice! - nici nu mai vorbeste cu ea si nu o mai primeste in casa, iar bunicul ei care avea 94 ani si era o persoana f. activa (avea stupi cu miere si in general nu ii placea sa stea degeaba) in scurt timp dupa vestea asta s-a imbolnavit si a murit. ???

[D.C.]

În prealabil postat de krabu

Mihaela.

Incep prin ati spune ca orice vei face sa faci fie dupa cum iti spune constiinta fie duhovnicul. Incearca sa iei decizii majore din sfaturile prietenilor, celor de pe forum sau ale mele.

Pot sa`ti spun ca o famile (barbat, femeie si copil) va fi fericita daca este ortodox practinta. Nu pot sa cred ca sotul tau te va lovi daca va merge in fiecare duminica la biserica. Nu pot sa cred ca te va lovi daca in fiecare post se va spovedi la acelasi duhovnic cu tine.

Nu pot sa cred ca daca o femeie merge in fiecare duminica la biserica Dumnezeu nu are grija de ea si de familia ei.

Asa ca prim sfat iti spun ca daca veti merge impreuna spre mantuire veti fi fericiti si cu o casa de piatra. Daca el nu merge pe aceasta cale, sa stii ca pe tine nu te impiedica nimic sa mergi pe ea.

Si al doilea sfat: pe lume, pe langa Dumnezeu mai este si vrajmasul. Gandeste ca de fiecare data cand este lovita, nu sotul tau te loveste. Ci sotul tau este mai slab, si vrajmasul da prin el in tine. Daca el acum este cazut si nu`l poti ajuta prin rugaciune, iubire, dreapta povatuire etc si daca vei cadea si tu poti sa`mi spui ce se va intampla?

Daca insa vei indura batjocura vrajmasului (ATENTIE NU VORBESC DE SOTUL TAU CI DE RAUL CE`L DOMINA TEMPORAR) carbuni de foc vei pune pe capul lui.

Incepe sa ti post, sa citesti cu el un capitol din evanghelie si ai sa vezi ca raul va iesi. Poate cu tipete, poate cu furie dar va iesi. Citeste cu copii tai si sotul tau va veni la tine.

Marea taina care este a voastra (a ta si a sotului), casatoria, nu poate fi desfacuta. Dar vrasmasul incearca nu sa va desparta ci sa va autodistrugeti.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai mila de noi pacatosii robii tai si alunga cu lumina Duhului Tau vrajmasii din casele noastre.

Mihai

CORECT krabule sustin parerea ta.

[mihaela75]

În prealabil postat de cozia

Mihaela, parerea mea este sa nu te grabesti sa iei vre-o hotarire pripita. Pe acest forum bintuie un spiril liberal-feminist care una si buna stie: -"Du-te la Tribunal, politie, DIVORT, nu mai sta pe ginduri"...si ti-ai face un mare serviciu sa le ignori tocmai pe motiv ca trebuie sa te gindesti la copii, subiect la care o sa revin.

Pe de alta parte, din exemplu dat de tine nu se poate intelege cit de mare este problema ta, nimeni de aici nu este in masura sa inteleaga ce se petrece, insa din mindrie, cum aud un zvon cum sar imediat cu sfaturile de despartire. Cel mai bine asa cum ti s-a sugerat de catre unii este sa te duci la un Duhovnic, sa STATI MAI MULT de vorba cu el, nu asa in treacat, iar de sfaturi de pe internet stai departe, deoarece sunt multi suferinzi care, fara sa-si dea seama, se uita in oglida cind iti vorbesc...

Copiii:
Eu lucrez cu foarte multi copii din familii despartite si-ti spun cu mina pe inima sa nu faci prostia sa divortezi doar pentru o palma(chiar si doua) ocazionala, certuri, abuz verbal.
Cu multa tristete in suflet vad cum majoritatea copiiilor cu parinti divortati sau separati sunt pur si simplu DEVASTATI sufleteste. Este o suferinta CUMPLITA cum numai cineva care a trecut in copilarie prin asa ceva, si face efortul sa-si aminteasca poate intelege. Nu exista cuvinte care sa descrie sentimentul efectiv ca de moarte, de iad, fara exagerare prin care trece copilul cind un parinte isi face bagajul si pleaca, mai ales daca copiii au tinut mult la el/ea. Iti spun din ce am vazut si auzit din guritele lor cind ni se destainuiesc si pling. Asta este un aspect. Altul este cel IREVERSIBIL, al sechelelor si gravelor dereglari de comportament( in rau, social) in urma acestui soc sufletesc, iar daca unii se bucura initial ca copilul lui nu are nimic si nu are nici o dereglare PREA mare, se inseala amarnic. Unii copii stiu sa ascunda si imping aceste stari cumplite cit mai adinc in subconstient, insa dupa un timp explodeaza intr-un fel sau altul ...si nici atunci, parintele care a ramas in egoismul feroce de care des da dovada, va nega ca ceva este in neregula cu copilul sau....sunt multe de spus dar eu una iti spun si te implor

NU DIVORTA, asa bun rau cum este, tine-l pe aproape, exista legaturi sufletesti intre copil si tata care nu se vad, si nevazindu-le tindem sa credem in orbirea noastra ca ele nu exista si deci nu sunt asa de "vitale" si putem sa-l trimitem la "plimbare"

nu stiu cu ce te ocupi,daca spui ca ai de a face cu copii.insa ar trebui sa stii ca un copil care traieste intr-un mediu violent,dezvolta INTOTDEAUNA un comportament antisocial si agresiv.cu alte cuvinte,cand acesta va fi mare,va fi in mod sigur un inadaptat si un posibil infractor si agresor.un copil care are parintii despartiti,sufera o trauma psihologica,insa nu atat de mare ca aceea pe care o traieste cand tatal zice ca o omoara pe mama.eu,nu sunt intr-o astfel de situatie.am trait asa ceva in copilarie.si stiu sigur ca ai mei copiii nu vor avea parte de asa ceva(indiferent de ce inseamna asta).insa as fi vrut sa aud parerile unor oameni ai bisericii si ai celor ce traiesc cu frica lui Dumnezeu.divortul nu inseamna ca as rupe copiii de langa tatal lor(in nici un caz) si nici ca l-as denigra complet.acei copii "devastati sufleteste" e care spuneai ,sunt sigura ca au asistat la lucruri grave i casa lor...din aceasta toleranta a femeii fata de barbat,s-a ajuns la cazuri foarte grave(de omor) care s-ar fi putu evita...sunt NON-VIOLENTA si NON-ABUZ EMOTIONAL!nu ai idee ce inseamna asta pentru un copil.il face sa se gandeasca la MOARTE,la SINUCIDERE!

[mihaela75]

În prealabil postat de cristiboss56

O casnicie fortata pina la limitele insuportabilitatii, de dragul copiilor poate avea un efect mult mai nociv,decit in cazul transant al divortului.

spune-mi ,te rog,esti preot?

[cristiboss56]

În prealabil postat de mihaela75

spune-mi ,te rog,esti preot?

Nici pe departe. Sint un simplu muritor de rind, care totusi a trecut si vazut multe in viata , cu bune cu rele. Am avut si eu multe momente de ratacire , multe incercari, ispite si pacate. Semnul pe care mi la dat EL ,m-a trezit definitiv la realitate intru dragoste de Dumnezeu. Am o familie de 24 de ani si pot sa spun ca drumul nu a fost presarat numai cu flori, dar avind incredere si nadejde in Dumnezeu am ajuns la 24 de ani de casnicie. Am avuta ani de iroseala si de impliniri. Viata de aici per ansamblu este o incercare si o lupta continua dintre bine si rau, dintre urit si frumos, dintre dragoste si ura , dintre lumina si intuneric, este o lume a contradictiilor si a discrepantelor , o lume a extremelor, a ispitelor si a caderilor in pacat. Important este sa stim sa ne ridicam si sa mergem mai departe , sa fim mereu in minte, inima si-n suflet cu BUNUL DUMNEZEU. El toate le poate, noi nu putem nimic fara el.

[Ioana_D]

Sa nu uitam ce a facut Domnul Hristos si sa-I urmam exemplul, El ne da adevarata si cea mai buna pilda de viata. Ce s-ar fi intamplat daca ar fi reactionat si El ca noi atunci cand a fost scuipat, batjocorit, lovit si...omorat? Sa ne gandim ca El a rabdat totul cu dragoste si a preferat sa moara in chinuri pentru noi, eu cred ca noi nu realizam cu adevarat cat de mari au fost chinurile indurate de Mantuitor, atat cele fizice cat si lipsa de dragsote a noastra, a celor pentru care a coborat din Slava Sa pe pamant...si cu toate astea nu a renuntat, nu a "divortat" de noi, ci a rabdat toate din DRAGOSTE pentru noi...eu cred ca acesta trebuie sa fie modelul nostru si mai cred ca dragostea adevarata poate sa inmoaie si cel mai impietrit suflet, important e sa nu renuntam.

Multumesc Lui Dumnezeu ca nu am avut parte de violenta in familie (ma refer la parinti), dar am avut si noi problemele noastre, poate unora li s-ar parea banale, dar pentru noi au fost destul de grave intrucat au distrus linistea si armonia si numai cu dragoste si rabdare am reusit sa trecem peste ele.

Eu nu am inca o familie si nu am multa experienta in privinta relatiilor dintre soti, decat ce am vazut in jurul meu, asa ca nu am dreptul sa dau sfaturi nimanui, dar pot sa spun ca eu cred in dragoste, in iertare si in puterea pe care o au in fata rautatii.

Dumnezeu sa ne dea intelepciune tuturor sa luam deciziile cele mai bune si multa dragoste si intelegere.

Doamne ajuta!
Ioana

[icamilin]

Din pacate nu numai prin violenta se poate distruge o casnicie si copii sa aibe groaznic de suferit. Va pot marturisi ca sora mea n-a fost batuta de sot niciodata, nici copii, insa din cauza serviciului, sotul cam pleca noptile de acasa. S-a incurcat cu prietena lor de familie si finalul a fost ca sora mea n-a vrut sa creada pana nu a vazut cu ochii ei. Divortul a fost iminent, sora mea l-a parasit si s-a intors acasa cu cei 2 copilasi, care isi iubeau tatal cu disperare, ei n-au inteles atunci gestul mamei lor. Au trecut niste ani, din relatia extraconjugala s-a nascut o fetita si din prima casatorie mai avea un baiat. Nepotii mei sufereau tare de dorul dupa tatal lor si din pacate, nepoata mea a si murit din aceasta cauza ( s-a imbolnavit , medicii nu stiau ce diagnostic sa-i puna, ba ca a facut meningita, ba hepatita, cert este ca a facut leucemie si la 18 ani ne-a parasit. Dumnezeu s-o odihneasca ! Dupa cativa ani, am auzit ca fostul meu cumnat, nu si-a schimbat naravul, o insela si pe "prietena de familie" cu care se casatorise intre timp, dar a fost gasit mort . Se pare ca murise in timpul actului sexual cu o "alta". Copii sufera cel mai tare din despartirile dintre parinti. Sa ne ajute Dumnezeu sa traim in pace si armonie in familie ! Pana la urma, chiar ca, fiecare isi are crucea lui de dus si deciziile le ia fiecare dupa cum simte. DOAMNE AJUTA-NE! icamilin