O poveste de dragoste între sfinţi: Grigorie şi Teosevia

[Mihailc]

Simt deja un freamăt de nelinişte în buncărele mentale ale neomaniheiştilor, construite chiar sub streaşina Bisericii dreptmăritoare. În umbra poate celei mai importante teologii din istoria ekklesiei creştine, s-a înfiripat şi desăvârşit un "love story" cu putere de exemplu timp de veacuri pentru generaţii de credincioşi care au ales să trăiască la scara microexperienţei personale unirea mistică, de necuprins cu mintea, între Hristos şi Biserica Sa.

Suntem în Cappadocia secolului IV. Vremurile sunt tulburi, metastaza ariană se răspândeşte în Trupul Domnului şi ameninţă organele vitale. În aer pluteşte o atmosferă de sfârşit al istoriei. Creştinii din enclavele încă sănătoase aşteaptă dintr-un moment în altul să se ivească Hristos pe norii cerului. Să-i salveze de haos, de persecuţii şi de Arie antihristul.

Hristos îi va salva, însă o va face, ca întotdeauna, altfel decât se aşteptau ei. Nu-i va trăzni cu foc din cer pe arieni, nici nu se va arăta în persoană să-i scoată din complicaţiile mizerabile ale lumii sublunare. Dar le va trimite oameni, prieteni şi slujitori ai Lui, plini de Duh Sfânt şi râvnă pentru adevăr.

Pentru trei dintre aceşti pneumatofori, Biserica nu va face economie de figuri de stil pentru a le evoca vrednicia. Ei se numesc Grigorie de Nazianz, Vasile al Cezareei Capadociei şi Grigorie de Nyssa.

În ultimii ani cercetarea patristică, istorică şi filologică privitoare la cele trei mari personalităţi a avansat semnificativ. Graţie acestor progrese s-au mai limpezit multe detalii biografice, cronologii, atitudini, fapte. Am aflat cu bucurie încă din iarnă că un specialist în capadocieni, expert în Grigorie de Nyssa, lucrează la o carte despre legătura dintre Grigorie şi Teosevia diaconiţa, protagoniştii unei experienţe de dragoste fascinante.

În măsura în care subiectul prezintă interes voi încerca să schiţez câteva secvenţe ale acestei poveşti extraordinare, revelatoare a iubirii autentice între bărbat şi femeie întru Hristos, provenite de la autorul cărţii printr-un prieten comun.
Asta înseamnă că mă retrag, temporar, din retragere cu speranţa că topicul de faţă nu va fi un alt "act ratat" al forumului.

[Patrie si Credinta]

vreau, daca se poate.

[DragosP]

Eu te-am rugat mai demult să te retragi din retragere.

[Mihailc]

În prealabil postat de DragosP

Eu te-am rugat mai demult să te retragi din retragere.

Aşa e... , dar până acum n-am avut nimic mai deosebit de împărtăşit.

Să începem cu ceea ce se vede. Sfinţii Grigorie şi Teosevia apar rareori împreună în icoane. Am găsit doar două versiuni pe internet cu amândoi şi acelea redactări recente.





Mai sunt zugrăviţi uneori în soborul sfinţilor familiei lui Vasile del Mare.



Teosevia este prima din rândul doi, iar Grigorie ultimul din rândul de jos. (de la stânga la dreapta).

[GMihai]

În primele două icoane sfânta apare cu un ulcior în mână. Ce reprezintă ?

Care este provenienţa celei de-a treia icoane ?

[Mihailc]

În prealabil postat de GMihai

În primele două icoane sfânta apare cu un ulcior în mână. Ce reprezintă ?

Care este provenienţa celei de-a treia icoane ?

Este un vas cu Sfântul Mir, semn al slujirii diaconale, întâlnit şi în reprezentările femeilor mironosiţe. Acuma ca să-ţi spun sincer, nu-mi dau seama de ce au pictat vase aşa de mari. De regulă se fac mai mici şi mai suple.
De ce are Teosevia un vas cu Sfântul Mir în mâini? În primul rând pentru că a fost diaconiţă, printre funcţiunile cinului său fiind şi mirungerea baptismală a femeilor proaspăt încreştinate. În al doilea rând, fiincă era ea însăşi "amforă a darurilor Sfântului Duh" (cum este numită într-o stihiră) al căror mediator sacramental este Sfântul şi Marele Mir.

A doua icoană este o frescă zugrăvită într-un paraclis din Atena după ce la 4 septembrie 1998 Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a hotărât să dedice o duminică specială prăznuirii solemne a familiei Sfântului Vasile cel Mare ca exemplu pentru sfinţenia şi unitatea familiei creştine.

[tabitha]

... ... ...

[Ioan_Cezar]

Aşteptăm, da!

[lore86]

În prealabil postat de Mihailc

În ultimii ani cercetarea patristică, istorică şi filologică privitoare la cele trei mari personalităţi a avansat semnificativ. Graţie acestor progrese s-au mai limpezit multe detalii biografice, cronologii, atitudini, fapte. Am aflat cu bucurie încă din iarnă că un specialist în capadocieni, expert în Grigorie de Nyssa, lucrează la o carte despre legătura dintre Grigorie şi Teosevia diaconiţa, protagoniştii unei experienţe de dragoste fascinante.

Relatia intre un barbat si o femeie capata o culoare aparte in lumina harului lui Hristos.
Si eu simt un freamat special atunci cand citesc vietile sfintilor casatoriti: Hrisant si Daria, Adrian si Natalia, Vasile si Emilia. Dar daca vietile sfintilor mucenici, le simt pe un piedestal special, aproape imposibil de atins, vietile sf cuviosi imi ofera o mangaiere mai mare.
MAi mult decat atat, mi se inunda sufletul de o bucurie sfanta cand vad ca iubirea sfanta naste sfinti . Iar familia marelui Vasile este cel mai elocvent exemplu de sfintenie perpetuata, din generatie in generatie.

În măsura în care subiectul prezintă interes voi încerca să schiţez câteva secvenţe ale acestei poveşti extraordinare, revelatoare a iubirii autentice între bărbat şi femeie întru Hristos, provenite de la autorul cărţii printr-un prieten comun.
Asta înseamnă că mă retrag, temporar, din retragere cu speranţa că topicul de faţă nu va fi un alt "act ratat" al forumului.

Apreciez frumoasa ta intentie , dar m-as bucura mai tare daca mi-ai da si titlul cartii. Bucuria cufundarii in lectura unor timpuri incarcate de sfintenie este cu mult mai pretioasa decat putinele faramituri de pe forum. Sper sa nu ma intelegi gresit.

P.S Ma bucur de revedere...

[Mihailc]

Îndată ce apare în limba română o să anunţ. Nu ştiu în ce măsură te-ar ajuta coordonatele editoriale ale versiunii franceze. Din câte ştiu, ediţia princeps o să apară abia în ianuarie.

Mulţumesc pentru postare şi îţi împărtăşesc bucuria revederii!