Didahia [text integral]

[Demetrius]

În prealabil postat de RappY

1. "Dă tuturor celor care cer de la tine" (1, 5)
2. "Lasă pomana ta să asude în mâinile tale până când vei ști cui va trebui să o dai." (1, 6)

Greu de descifrat! Eu vad ca trebuie sa o dam oricui cere. Si totusi apoi ne zice sa ne gandim bine cui sa o dam. Oare a 2a sa fie adaugare de altcineva mai tarziu? Sau e acelasi autor? Daca e acelasi autor, cum se imbina cele 2?

Cele 2 sunt diferite(dpmdv) pentru ca pomana nu o cere nimeni, ci o ai tu de oferit si aceasta se lasa sa asude in mainile tale pana se "coace", iar cersetorul cere de la cine crede ca poate primi, iar daca tu n-ai bani(ca bani cere) s-ar cuveni sa-i dai ceva totusi ca e ca o porunca pe care o ai de indeplinit.

Odata mi-a cerut un cersetor niste bani sa-si cumpere paine de la magazinul de vis-a-vis, iar eu l-am dus la magazin si i-am platit painea pe care (presupunem) ca si-ar fi cumparat-o, iar el a ramas cu gura cascata, nici multumesc n-a zis; probabil ca dupa ce m-am indepartat o fi aruncat-o.

Abia apoi mi s-a asezat in inima gandul ca, daca cineva iti cere ceva da-i indiferent pentru ce iti cere. Nu e datoria ta sa-l indrepti si poate ca nu el trebuie indreptat, ci tu.Daca tu ii dai si el isi potoleste o patima, sa-i fie de bine, banii tai l-au usurat; daca nu-i dai, poate se aprinde mai tare si cine stie ce poate face.

In viata cea de toate zilele ne spune apostolul Pavel:

1. Cât despre cele ce mi-aţi scris, bine este pentru om să nu se atingă de femeie.
2. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său.(1Cor7,1-2)

Asa cum noi il judecam ca sa nu-si ia droguri, sau alcool din banii pe care i-am dat,tot asa ne spune apostolul sa nu ne luam femeie, dar daca ne "arde tare", fiecare sa aiba femeia lui, si aproape toata lumea are femeia sa(cel putin).

E mai bine sa ne intrebam(din cand in cand) daca nu cumva cersetorul acela sunt eu.

[RappY]

În prealabil postat de Demetrius

Odata mi-a cerut un cersetor niste bani sa-si cumpere paine de la magazinul de vis-a-vis, iar eu l-am dus la magazin si i-am platit painea pe care (presupunem) ca si-ar fi cumparat-o, iar el a ramas cu gura cascata, nici multumesc n-a zis; probabil ca dupa ce m-am indepartat o fi aruncat-o.

Si mie mi s-a intamplat. Le zic sa mergem la magazin sa le cumpar de mancare si se razgandesc pe drum catre magazin si nu mai vin.

Abia apoi mi s-a asezat in inima gandul ca, daca cineva iti cere ceva da-i indiferent pentru ce iti cere. Nu e datoria ta sa-l indrepti si poate ca nu el trebuie indreptat, ci tu.Daca tu ii dai si el isi potoleste o patima, sa-i fie de bine, banii tai l-au usurat; daca nu-i dai, poate se aprinde mai tare si cine stie ce poate face.

In viata cea de toate zilele ne spune apostolul Pavel:

1. Cât despre cele ce mi-aţi scris, bine este pentru om să nu se atingă de femeie.
2. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său.(1Cor7,1-2)

Asa cum noi il judecam ca sa nu-si ia droguri, sau alcool din banii pe care i-am dat,tot asa ne spune apostolul sa nu ne luam femeie, dar daca ne "arde tare", fiecare sa aiba femeia lui, si aproape toata lumea are femeia sa(cel putin).

E mai bine sa ne intrebam(din cand in cand) daca nu cumva cersetorul acela sunt eu.

Asta e complicat. Chair si in Didahia vedem ca spune la 15, 3:

În prealabil postat de Didahia

Mustrați-vă unul pe altul nu cu mânie, ci cu pace, așa cum este scris în biblie;

Adica avem indatorirea de a ne indrepta unul pe altul in calitate de membri ai Bisericii. Biserica ne indreapta, sunt foarte multe lucruri pe care le credeam eu de capul meu si mi le-a indreptat Biserica, demonstrandu-mi de fiecare data ca greseam. Dar cand suntem indreptatati sa indreptam pe altii? Asta o putem sti doar cu inima, nu cu capul. Iar ca sa stim cu inima, trebuie sa avem inima curata. Sunt lucruri foarte tainice aici si greu de spus, trebuie mereu tratat de la caz la caz.

Iar mai departe, mai intai e o diferenta mare intre a judeca pe cineva ca se drogheaza si a nu dori sa alimentezi patima. Just, nu trebuie niciodata judecat omul, dar trebuie ajutat cumva. Trecand pe langa el judecandu-l nu-l ajutam dar nici facandu-i toate poftele. Asta arata indiferenta: dai doar ca sa dai ca asa e porunca. Porunca e sa ne iubim, nu trebuie uitat fundamentul.

Cersetori suntem cu totii pana la urma, cum ai spus. Tot Pr. Papacioc spunea ca cersetorii sunt ingeri pe care Dumnezeu ti-i pune in drum. Cum ne comportam cu cei care ne cer s-ar putea sa fie cum se va comporta Dumnezeu cu noi cand cerem.

[Moroco]

Capitolul III

1. Fiul meu, fugi de orice rău și de tot ce este asemenea răului. (de neascultarea prin minciuna, pacat si dezbinare)

2. Să nu fii pornit spre mânie, căci mânia duce la ucidere; nici părtinitor, nici certăreț, nici pătimaș; căci din toate acestea se nasc uciderile. (violenta si cearta infailibiltatilor justitiare nu aduce decat violenta)

3. Fiul meu, să nu fii poftitor, ca pofta duce la desfrâu; să nu spui cuvinte de rușine, și nici să te uiți cu ochi pofticioși, că din toate acestea se nasc adulterele. (pacatul, omul-pacat ascuns in om, se travesteste in pofta buna, dezbinarea in voie buna, iar trufia nerusinata a ”iubirii” pagane plina de flirtochi ”dulci” lingusitori si de glasuri mieroase se travesteste in ascultare si dreptate cu slave si laude)

4. Fiul meu, să nu ghicești viitorul după zborul păsărilor, pentru că aceasta duce la închinare la idoli; să nu descânți, să nu ghicești în stele, să nu folosești vrăji; tu să nu vrei să vezi acestea, că din toate acestea se naște închinarea la idoli. (toate vrajitoriile, ghicelile, ”citirile” si astrologiile vibrationiste energetico-sexy-comunicationale sunt interzise in Cer)

5. Fiul meu, să nu fii mincinos, pentru că minciuna duce la hoție; nici avar, nici iubitor de slavă deșartă, că din toate acestea se nasc hoțiile. (iubirea de nascoceli si lucrari pentru facerea de bani si strangere de averi duce la parvenire pentru pile, privilegii, inlesniri si usuratati, comoditati care aprinde in om dorinta de profit si de hotie lepadandu-se treptat de Harnicia rasplatita de Dumnezeu)

6. Fiul meu, să nu fii cârtitor, pentru că te duce la hulă; nici încăpățânat, nici cu gând rău, că din toate acestea se nasc hulele. (nemultumitului, nerabdatorului, razbunatorului pripit i se ia darul pentru ca in prostia lui oarba acuza pe Dumnezeu sau pe nevinovati hulind si blestemand si injurand orbeste iar daca se perisista cu nepasare in astfel de apucaturi lumesti si in astfel de practici josnice nebunesti violente sustind ca se cauta dreptatea si indreptatirea respectiv rezolvarea unor probleme grave ale drepturilor oamenilor atunci se ajunge pentru satisfacerea frustrarilor la betie, fumat, droguri, sex si se pierde si Harul cazand omul din lac in putz si acolo sapa sapa, pe frati si apropiati, pe sefi, crezand ca da de apa insa da de iad si de draci si nicidecum de apa)

7. Ci să fii blând, căci cei blânzi vor moșteni pământul. (a fi bland nu inseamna doar lipsa violentei in suflet si existenta unei prietenii inofensive asa cum poti constata la unele pisici blande care torc sau la animalele domestice bune si blande cu care esti mare si bun prieten de nadejde ca sa va iubiti si sa va jucati impreuna ci a fi bland inseamna a fi supus complet, dresat, ascultator perfect in toate, neiesind niciodata de sub Cuvantul dresorului, al mai marelui tau pus de Dumnezeu peste tine, nici macar in ascuns, in libertate sau singuratate.)

8. Să fii îndelung răbdător, și milostiv, și fără răutate, și pașnic și bun, și mereu să tremuri la vorbele (la Cuvantul si cuvintele) pe care le-ai auzit. (prin rabdare si chinuri cautand cu dor si mila dupa durerile si chinurile Domnului vom castiga sufletele noastre din impietrire)

9. Să nu te înalți pe tine însuți, nici să ai sufletul tău îndrăzneț. Să nu se lipească sufletul tău de cei semeți, ci să ai legaturi cu cei drepți și cu cei umili. (grozavia inalatarii infailibilitatii egoismului inchipuindu-te si crezandu-te mai ceva ca orice si oricine te poate inalta in mandria tradatorilor si fricosilor care de frica cedeaza si se razbuna ca porcul ingrasat in ajun cu multe cunostinte din universitati absolvite inclusiv teologice dandu-se un mare cunoscator de Dumnezeu ce silniceste pe toti la cunoastere de Dumnezeu avand scopul porcesc al ingrasarii asa ca porcul care dandu-se incoltit in infailibilitatile cunoasterilor sale se intoarce impotriva celor carora ar trebui sa le fie recunoscator si da buzna de sparge gardul fara sa-i pese de victimele colaterale ca sa se intoarca el la troaca si la balta din buncar unde se simte in siguranta ca scrofitza-pusculita plina de bani "albi" pentru zile "negre" reintoarsa in banca unde ca intro cocina e saturata de cei ce o ravnesc si o lingusesc uneltind s-o taie fara ca ea sa stie)

10. Cele ce ți se întâmplă se le primesti ca bune, știind că nimic nu se face fără Dumnezeu. (sa nu deznadajduiesti si sa nu te lasi scos din minti de ghinionorocool intamplarilor ce se potrivesc cu faradelegile nascocite ca o manusha imbibata intro coincidenta a groazei ce te duce la pierzare asa ca intrun lant al unei avalanse a caderii pieselor dominoului pentru o mare prbusire a ta ca si a castelului din carti de joc, disperand tu cand vezi ca ti se darama toate ca sa te faca sa-ti pierzi de tot rabdarea sa-ti permiti sa pacatuiesti sau sa-ti permiti sa sari si sa cazi neputand sa te opui dezastrului ajungand din pricina durerii si a nesansei sa arunci vina pe altii sau pe Dumnezeu cu repros sau hula ci sa primesti tot ce vine si inca nu a ajuns cu credinta ca impreuna cu Dumnezeu si aproapele se vor rezolva cu bine toate cele neprevazute ca de la sine oricat de grea si umilitoare ar fi incercarea. )

[Moroco]

Capitolul IV

1. Fiul meu, să–ți aduci aminte, ziua și noaptea, de cel ce-ți grăiește Cuvântul Domnului și să-L cinsteti ca pe Domnul, că unde se vorbește despre Domnul, acolo și Domnul este.

2. Să cercetezi în fiecare zi fața sfinților, ca să afli pacea în cuvintele lor.

3. Să nu faci dezbinare, ci să-i împaci pe cei ce se ceartă. Să judeci cu dreptate și să nu te uiți la fața omului când mustri pe cineva pentru pacatele lui.

4. Să nu șovăiești gândind ce va fi sau nu va fi.

5. Să nu fii cu mâinile întinse la luat și cu ele strânse la dat.

6. Dacă ai dobândit ceva, să dai cu mâinile tale o răscumpărare pentru păcatele tale.

7. Să nu stai la îndoială când să dai ceva, nici să murmuri când dai, căci tu știi cine este Bunul Răsplătitor al plății.

8. Să nu întorci spatele celui ce este în nevoie, ci să împarți toate ale tale cu fratele tău, și să nu zici că sunt numai ale tale; căci dacă împarți din cele nepieritoare, cu atât mai mult trebuie să împarți din cele pieritoare.

9. Să nu-ți iei mâna de la fiul sau de la fiica ta, ci încă din pruncie să-i înveți frica de Dumnezeu.

10. Când ești supărat să nu împovărezi pe sluga ta sau pe slujnica ta care și ei nădăjduiesc în același Dumnezeu, ca nu cumva ei să nu mai aibă teamă de Cel ce este Dumnezeul tău și al lor. Că Dumnezeu nu vine să ne cheme dupa fața noastră, ci vine la aceia pe care i-a pregătit Duhul.

11. lar voi, cei care sunteți robi, să vă supuneți stăpânilor voștri ca și chipului lui Dumnezeu, cu modestie și cu teamă.

12. Să urăști orice fățărnicie, si tot ce nu este plăcut Domnului.

13. Să nu părăsești poruncile Domnului, ci să păstrezi ceea ce ai primit, fără să adaugi și fără să scoți.

14. In congregație (/biserică) să–ți mărturisești păcatele tale și să nu te duci la rugăciune cu conștiința rea.

Aceasta este Calea vietii.

[Moroco]

Capitolul V

1. Calea morții este aceasta: Mai întâi de toate este rea si plină de blestem: ucideri, adultere, pofte, desfrânări, hoții, idolatrii, vrăjitorii, farmece, furturi, mărturii mincinoase, fățărnicii, inimă vicleană, înșelătorie, mândrie, răutate, încăpățânare, lăcomie, cuvinte de rușine, invidie, nerușinare, îngâmfare, fudulie, preamărire de sine. (grozavia greshismului infailibil teribilist idolitartar slujind pacatului cu inconstienta asa ca un mai ceva in orice indrznind sa se dea in spectacol cu toate astea cu nepasare)

2. Prigonitori ai celor buni, urâtori de adevăr, iubitori de minciună; nu cunosc răsplata dreptății, nu se lipesc de bine, nici de dreapta judecată; nu priveghează spre bine, ci spre rău; bunătatea și răbdarea sunt departe de ei; iubesc cele deșarte, umblă dupa plată nemeritată, nu au milă de săraci, nu trudesc alături de cel împovărat, nu recunosc pe Cel care i-a creat, ucigași de copii, stricători ai lucrării mâinilor lui Dumnezeu, întorc spatele celui în nevoi, asupresc pe cel strâmtorat; apărători ai bogaților, judecători fără de lege ai săracilor, plini de tot păcatul.

Fie ca voi, fiilor, să fiți izbăviți de toate acestea! (si de tot pacatul=moarte cu cat e mai mic, cu cat pare alegerea raului mai mic o alegere buna, asa ca un supt de inghetata, pacat viclean ce se travesteste camelonic si se ascunde ca om in om, om al poftelor, om al oamenilor, ca victima cea mai vrednica, se baga si se ascunde acolo unde nici nu-ti vine sa crezi revenind sa te tzepuieasca de unde nici nu te astepti... si sa fim izbaviti si de toata gresala fatala care e mai rea si mai deasa la cei ce se stramba din orice cu grozavie, mimand usurarea mictiuniunii, deci e mai repetitiva si mai atractiva ca o manushe decat orice adictie, debordand de laudarosenie asa ca la tampitii ce se cred destepti facand pe prostii, doar ca defapt ei chiar sunt prosti si boschetari certandu-se ca tziganii din orice, nu ca doar se prefac, cazand in dezbinare si in rupere de Vitza din Vie, din pricina mandriei si neumilintei)

[Moroco]

Capitolul VI

1. Vezi să nu te abată cineva de la această cale a învățăturii, că acela te îndepărtează de Dumnezeu. (Un credincios pe calea asta are credinta si o tine pe termen lung pentru ca omul putin credincios sau cel ce n-are credinta nici cat o semanta de mustar acela nu poate fi numit credincios ci necredincios oricat s-ar lauda si oricat s-ar imbraca sulimenizandu-se ca sa impresioneze si sa se ascunda travestindu-si necredinta pentru a fi luat de mare credincios, de intelept, de puternic, ascunzandu-se dupa aparente, dupa faptele inimii, dupa mutre si strambeli, dupa comportamente exclusiviste, dupa vrajeala cu care se stie preface muscomul-camelehot, cazutul, care vrea sa te ia, sa te duca in cadere, mierlind-o pe cale cu tot felul de linguseli si ipocrisme asa ca niste manusi idolesti placute in care intrii ca sa faci si tu raul ascuns dupa sfatul cel ocult, sinsitru si mandru al celui rau, grozav-gresicios si egoist, inconstient de pripit tzepuindu-te sa te tzepuiesti si sa tzepuiesti si pe altii debordand prin nemultumiri pripite, sentimente invartosate, smintite, pline de acuzari pripite din inima invartosata, pentru furii desarte si razbunari pripite ca niste manii-mantuitoare, sfidand cu cinsim ipocrit plin de ingamfare rece, poftind raul, uneltindu-l cu ambitie triumfalista ca un increzut ce detine o foarte mare incredere oarba in sine, in sinele viclean si desfranat, corupt si mamoniac, pismas si barfitor-frustrator-ispititor-provocator, fiind sigur de sine ca-si poate permite chinuirea si distrugerea.)

2. Dacă cu adevărat poți purta tot jugul Domnului, desăvârșit vei fi; dar dacă nu poți, fă ceea ce poți.[jugul cel usor e sa Crezi in Domnul Iisus Hristos-Cuvantul (cu toata ascultarea ta, cu toata viata ta, voia ta, tot timpul tau, fapte, sentimente, comportamente, doruri, relatii, situatii, probleme, interese, scopuri, impliniri). Crezand in El, ascultandu-L si urmandul de drag poti sa faci toate nevointele Bisericesti, monahicesti sau pustnicesti daca vrei caci sunt in folosul mantuirii sufletului tau, sau crezand in El fara ipocrism poti in mod liber sa faci orice vrei tu ferindu-te insa sa cazi din pricina libertatii, in judecata, in cadere, in rautate si pentru asta, urmand, facand, traind, vrand, luptand, te feresti orice ai face ca nu cumva sa cazi in faradelegile lumii, in blestemul Legii lui Dumnezeu]

3. Cu privire la mâncări, ține ce poți, dar ferește-te tare de cele jertfite idolilor, ca asta este slujire a (intunericului cel josnic al lumii) unor zei morți (dumnezei straini). (pofticiosii si mancatorii de carne, lapte, branza, oua si tot ce iese din pacatele lumii isi fac idoli interiori in om in firea de lume, fire de drac, fire de om insemnat, idoli pe care vor sa-i revada si sa-i resimta dandu-si sufletul lor spre mandria credintei in necredinta adica credintei in idolii necredintei si pentru putoare-lenea si slugarnicia la ei, urasc Harncia si rabdarea sfintilor si se nemultumesc pe dos daca-i deranjezi pentru pacea cu idolii lumii din ei, din pofta, din gust si se razbuna cumplit dandu-se victimele silniciei daca-i trezesti, se razbuna pe nevinovati ca orbii et corbii dorind sa faca pe plac rautatii idolesti strigand ghinion din pacea lumii din ei ca hotii prinsi trandavind pe bani murdari, furati, si atunci ca solutie devin foarte furiosi-ipocriti, se ambaleaza si-si accelereaza aprinderea si striga cu tupeu maxim hotii, prindeti hotii, dandu-se cu nerusinare justitiari sau victimele hotiei vrand sa fie luati de martiri sau coolrajosi ca beroii... deci jertfele idolesti blestemate se aduc de fraieri in pofta, in placerea din pofta caci acolo minte omul placandu-i ce pofteste, ce gusta, ce simte, purcezand idoli si pacate si resimtiri smintite, invartoseuri ale inimii manifestate prin fire, slujind apoi acestor idoli cu fetze si cu gusturi invartosate, desfranandu-se sub vraja gusturilor rautatii si amarului luate de bune si dulci, pe care le zeifica si le babilonizeaza ca bucatarii cei mai celebri ce se cred sefi ca mamona vicleana, dand lectii de morala si retete de diete pentru satanatate ca sa te crezi un satelit comunicational, glob cu antena, un pui VIPeretic neintzarcat, cupitonizand relatia dinte lumeus si erectica, aruncand sageti pentru indragostire desarta sustinand ca e vorba de iubire cand defat e vorba acolo doar de bani murdari si de pile si pupile pismuitoare mari pentru trufii si vacante indelungi ca puii-copiii de bani gata ce au atins majoratul si vor sa se dea in spectacol la balul burlacilor luandu-si liber la pacatuire cu nemiluita pe baza de atingerea varstei de la care e voie sa devi si sa fii drac, demon, nebun, ticalos, gunoi, rau, hot, criminal, ispititor, cartita, infiltrat, paracios, rebel, razvratit, hulitor, terorist, deprimat, sinucigas, deznadajduit, fricos, psihopat cu acte in regula etc.)

[Moroco]

Capitolul VII

1. În ce privește botezul, să botezați astfel: Dupa ce i-ați învățat (nu pe nou nscuti sau pe handicapati care pot fi botezati pe baza invataturii parintilor si nasilor ci pe cei ce pot fi invatati, pe copiii mai mari cu care poti sta de vorba, pe maturi) mai înainte toate cele de mai sus, botezați în numele Tatalui, și al Fiului, și al Sfântului Duh, în apă curgătoare.

2. Iar dacă n-ai apă curgătoare, botează în altfel de apă; iar dacă nu poți în apă rece, atunci în apă caldă.

3. Însă dacă nu ai nici una nici alta, toarnă pe cap de trei ori apă, în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh.

4. Dar înainte de botez, să postească cel ce botează și cel botezat, ca și alții care pot; dar să poruncești ca cel ce va fi botezat să postească cu o zi sau două înainte.

(Cum numele sta la baza tuturor membrilor unei familii inseamna ca noi suntem prin botez renascuti de sus, din apa si din Duh in familia lui Dumnezeu numita Biserica. ”Acolo unde se aduna doi sau trei in numele Meu acolo sunt si Eu zice Domnul”)

[Moroco]

Capitolul VIII

1. Postirea voastră să nu fie precum cea a fățarnicilor, că ei postesc a doua și a cincea zi a săptămânii (n.t. lunea și joia); voi însă să postiți în a patra zi (n.t. miercurea), și în ziua pregătirii (vinerea). (si luni ca sa depasiti pe fatarnici ca numar de zile de post)

2. Nici să nu vă rugați ca fariseii, ci cum a poruncit Domnul în Evanghelia Sa, adică să vă rugați așa: ”Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău. Să vină Impărăția Ta, să se facă voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă datoriile (greselile) noastre, precum și noi iertăm datornicilor (gresitilor) noștri. Și nu ne lăsa (duce) pe noi în ispită (in lume), ci ne izbăvește de cel rău (viclean si desfranat). Că a Ta este puterea și slava în veci.”

3. Să vă rugați așa de trei ori pe zi. (dimineata, la miazazi si seara-noaptea)

[Demetrius]

Capitolul 8 postat de Moroco arata astfel:

În prealabil postat de Moroco

Capitolul VIII

1. Postirea voastră să nu fie precum cea a fățarnicilor, că ei postesc a doua și a cincea zi a săptămânii (n.t. lunea și joia); voi însă să postiți în a patra zi (n.t. miercurea), și în ziua pregătirii (vinerea). (si luni ca sa depasiti pe fatarnici ca numar de zile de post)

2. Nici să nu vă rugați ca fariseii, ci cum a poruncit Domnul în Evanghelia Sa, adică să vă rugați așa: ”Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău. Să vină Impărăția Ta, să se facă voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă datoriile (greselile) noastre, precum și noi iertăm datornicilor (gresitilor) noștri. Și nu ne lăsa (duce) pe noi în ispită (in lume), ci ne izbăvește de cel rău (viclean si desfranat). Că a Ta este puterea și slava în veci.”

3. Să vă rugați așa de trei ori pe zi. (dimineata, la miazazi si seara-noaptea)

Capitolul 8 postat de RappY arata astfel:

Capitolul VIII

1. Postirea voastră să nu fie precum cea a fățarnicilor, că ei postesc a doua și a cincea zi a săptămânii (n.t. lunea și joia); voi însă să postiți în a patra zi (n.t. miercurea), și în ziua pregătirii (vinerea).

2. Nici să nu vă rugați ca fariseii, ci cum a poruncit Domnul în Evanghelia Sa, adică să vă rugați așa: ”Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău. Să vină Impărăția Ta, să se facă voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi. Și ne iartă nouă datoriile noastre, precum și noi iertăm datornicilor noștri. Și nu ne lăsa pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Că a Ta este puterea și slava în veci.”

3. Să vă rugați așa de trei ori pe zi.

Capitolul 8 din Didahia pe care o am salvata de vreo 2 ani(dinainte de topicul initiat de RappY) arata astfel:

Capitolul VIII
1. Posturile voastre sa nu fie ca cele ale faftarnicilor ca ei postesc lunea si joia; voi, insa, sa postiti miercurea si vinerea;
2. Nu va rugati ca fariseii, ci cum a poruncit Domnul in Evanghelia Sa! Asa sa va rugati: Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie Imparatia Ta, faca-se voia Ta precum in cer si pe pamant. Piinea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este puterea si slava in veci.
3. De trei ori pe zi sa va rugati asa.

Toate trei sunt diferite(?), insa cea postata de Moroco demonstreaza(prin adaugarea la post a zilei de luni) ca e prelucrata de un... prozelitist. Astfel am ajuns sa inteleg(sa ma lamuresc) de ce posteaza din nou Moroco zilnic acelasi lucru ca si cel postat de RappY. Pai, nu-i acelasi lucru...

[Moroco]

În prealabil postat de Demetrius

... prelucrata de un... prozelitist. Astfel am ajuns sa inteleg(sa ma lamuresc) de ce posteaza din nou Moroco zilnic acelasi lucru ca si cel postat de RappY. Pai, nu-i acelasi lucru...

N-ai inteles bine. Te-ai lamurit pe sfinvers! Din necredinta ma vezi prozelitist si vrei sa ma scoti ceva rau... Din credinta ta in metempsihotici mai presus de Trambitze.

Sublinierile si bolduirile mele, parantezele si inclinatiile mele, etc. sunt spre aprofundare si corelare cu viata monahiceasca si cu sfaturile sfintilor parinti si nu spre modificare. Cum ar putea modifica o paranteza cu text inclinat? Dar ce sens are sa-ti spun daca tu ma vezi ca pe un vrajmas daca m-am luat de pupilitzii tai ce fug de suferinte si te invata nirbana si neinvierea vesnica pentru ea?

"Am venit sa intaresc Legea si proorocii si nicidecum sa o stric sau sa o desfintez" ceva de genul asta marturisea Domnul Iisus dovedind cele spuse pana la capat, moartea pe Cruce, tuturor fariseilor fatarnici care cautau pete in soare ispitindu-L si paie in ochiul Lui cel drept in timp ce in alor sedea la loc de cinste barna telkescopica cat stalpul de telegraf telefon radio cu antenele puse pe magistrala sata-pata pentru comunicatii cu necuratii, dandu-se victime vrednice in timp ce erau plini in inima de dorintele relei voiri: lapidare, linsaj, denigrare, calomnie, defaimare, pirzanie, crima, musamalizare, hula, bataie si orice violenta spurcacioasa vicleana imbracata in spalari, curateli si linguseli.