Stiri-Spectacole-Evenimente

[cristiboss56]

IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, PS Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei, şi PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, îşi sărbătoresc luni ocrotitorul spiritual: pe Sfântul Apostol Timotei. Cu acest prilej, Patriarhul României i-a adresat fiecărui ierarh câte un mesaj de felicitare.
IPS Timotei al Aradului s-a născut în 4 iunie 1936 la Timișoara, primind la botez numele de Traian. A studiat la Liceul Diaconovici Loga din Timișoara, la Institutul Teologic Universitar din București (1953-1957). A devenit doctor în teologie în anul 1972; a absolvit studii de specializare la Facultatea de Teologie Protestantă din Neuchâtel (1967), la Institutul Ecumenic de la Bossey (1967-1968) și la Facultatea de Teologie din Fribourg (1971-1972).
În perioada 1960-1961 a activat ca profesor la Seminarul Teologic din Caransebeș; a fost secretar eparhial la Arad (1961-1962) și Timișoara (1962-1968); Între 1968-1975 a fost vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului. În 1968 a fost hirotonit preot, iar în 1969 tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, cu numele Timotei. A fost hirotesit arhimandrit în 1970.
În data de 15 decembrie 1975 a fost ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și Caransebeșului, cu titlul Lugojanul, iar în data de 8 februarie 1976 a fost hirotonit arhiereu.
A fost ales Episcop al Aradului în 30 septembrie 1984 (înscăunat la 2 decembrie 1984). În anul 2009, în data de 28 noiembrie, a fost ridicat în demnitatea de Arhiepiscop.
PS Timotei al Spaniei şi Portugaliei s-a născut în anul 1975, în Satu-Mare. După şcoala primară a urmat liceul în Satu Mare, între 1989 şi 1993. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca în anul 1997). Urmează studii de specializare la Institutul Teologic Ortodox „Saint Serge” din Paris (1999-2000).
În martie 1998 a fost tuns în monahism la mănăstirea Nicula, cu numele Timotei.
A îndeplinit următoarele misiuni:
ieromonah şi duhovnic la mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Bussy-en-Othe (Yonne, Franţa), între 1999 şi 2001;ieromonah slujitor la mănăstirea Nicula (2001-2002);ieromonah şi duhovnic la mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” din Ciucea, jud. Cluj (2002-2004);în aprilie 2004 a fost transferat la Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Centrale şi Meridionale (cu sediul la Paris), fiind slujitor la mănăstirea „înălţarea Sfintei Cruci” din Malvialle (Franţa), în perioada 2004-2005;din luna noiembrie a anului 2004 a slujit şi la Parohia ortodoxă românească din Toulouse – Franţa;un an mai târziu (noiembrie 2005) a devenit stareţ al mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Villar – Franţa, precum şi exarh al mănăstirilor din Mitropolia Europei Occidentale şi Meridionale.
În luna martie 2008 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales episcop pentru nou-înfiinţata Episcopie Ortodoxă Română din Spania şi Portugalia.
A fost hirotonit arhiereu şi întronizat la 25 mai 2008, în biserica ortodoxă românească din Alcala de Henares (Spania).
PS Timotei Prahoveanul s-a născut în 13 noiembrie 1966, în Rădăşeni – Fălticeni, jud. Suceava, din părinţii Miron şi Elena Aioanei, la botez primind numele Cristinel-Gabriel.
Urmează şcoala generală în oraşul Fălticeni (1973-1981), treapta I a Liceului Nicu Gane din Fălticeni (1981 – 1983), Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1984-1989); cursurile Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, anul I (1989-1990), apoi ale Institutului Teologic de Grad Universitar din laşi (respectiv, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Al. I. Cuza, laşi, 1990-1993).
Susţine lucrarea de licenţă la disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române, având titlul: Schitul Vovidenia, tradiţie şi actualitate, sub îndrumarea Pr. prof. dr. Viorel loniţă, pe atunci decanul aceleiaşi Facultăţi.
Urmează un curs de limba greacă modernă (1995 – 1996) la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universităţii din Atena; cursuri de doctorat la Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian, Universitatea Bucureşti (2011-2014). Obţine titlul de doctor în Teologie (25 februarie 2014) cu teza: Istoria Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, sub îndrumarea Pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu.
Devine frate vieţuitor la Mănăstirea Neamţ (din 1988). Este rasoforit în data de 17 decembrie 1988 de Preasfinţitul Părinte Gherasim Cucoşel Vrânceanul, Arhiereul-vicar de atunci al Episcopiei Buzăului. Este tuns în monahism cu numele Timotei (1 februarie 1989) de arhimandritul Bartolomeu Anania (viitorul mitropolit al Clujului); hirotonit ierodiacon (8 iunie 1989) de episcopul Eftimie Luca al Romanului şi Huşilor.
Este hirotesit arhidiacon (30 decembrie 1990) la Mănăstirea Văratic, ieromonah (14 octombrie 1993), protosinghel (21 noiembrie 1993) în Catedrala mitropolitană din laşi, apoi arhimandrit (24 martie 2002) în paraclisul mitropolitan Vovidenia din laşi de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Devine secretar al Sectorului Exarhat – laşi (2001-2002), ocupându-se de buna orânduire a vieţii spirituale şi a activităţii administrative a mănăstirilor şi schiturilor din Arhiepiscopia Iaşilor; membru al Comisiei liturgice a Arhiepisco*piei Iaşilor (2002); exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor şi responsabil cu activităţile culturale (2003-2008); exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale (2008- 2014); membru al Comisiei liturgice a Arhiepiscopiei Bucureştilor (2008); reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi superior al Aşezămintelor Româ*neşti de la Ierusalim, Iordan şi lerihon (1 februarie 2014-15 ianuarie 2015).
La 29 septembrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl alege Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, cu titulatura de Prahoveanul, iar hirotonia întru episcop a avut loc în 30 octombrie 2014.
A participat la congrese şi simpozioane, la activităţi cultural-misionare; a colaborat cu alţi părinţi de la Catedrala mitropolitană din Iaşi la realizarea mai multor casete audio şi CD-uri: Sfânta Liturghie (în două volume), Slujba Prohodului, Slujba învierii, Cântări bisericeşti, Paraclisul Maicii Domnului, Slujba Sfântului Apostol Andrei, Slujba Sfintei Parascheva ş.a. De asemenea, a făcut parte din numeroase delegaţii trimise de Biserica noastră la diverse evenimente naționale și internaționale. A participat la momentul solemn al recunoașterii canonizării Sfântului Ioan Iacob de la Neamț de către Patriarhia Ierusalimului;
A primit peste 20 de distincţii bisericeşti şi laice în ţară şi străinătate; a publicat articole, reportaje, studii, eseuri, recenzii, evocări şi materiale omiletice în numeroase publicaţii religioase şi laice; a publicat următoarele lucrări: Schitul Vovidenia – tradiţie şi actualitate (Ed. Trinitas, laşi, 1995; 2002 şi 2007), Atribuţiile stareţului/stareţei, eclesiarhului şi duhovnicului mănăstirii (Ed. Trinitas, laşi, 2005), Portrete în cuvinte (Ed. Trinitas, laşi, 2007), Vieţuitori din chinovia Neamţului în veacul al XX-lea. Biografii (Ed. Trinitas, laşi), Itinerarii spirituale (Ed. Cuvântul Vieţii, Bucureşti, 2008).
De asemenea, a publicat şi Lumina din viaţa oamenilor (Ed. Cuvântul Vieţii, Bucureşti), Aduceri aminte despre oameni şi locuri din ţinutul Fălticenilor (Ed. Muşatinii, Suceava, 2009), Schitul Icoana Nouă. Poartă către cer (Ed. Sf. Mina, laşi, 2009), Rădăşeni – frânturi de istorie sacră (Bucureşti, 2010), Rădăşeni – o grădină a Raiului (Bucureşti, 2010), Biserica Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina din Rădăşeni, micromonografie (Bucureşti, 2011), Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Rădăşeni – micromonografie (Bucureşti, 2011), Dincolo de cuvinte (Ed. Trinitas, Bucureşti, 2012), Pelerin în căutarea luminii (Ed. Trinitas, Bucureşti, 2012), Mitropolitul Antonie Plămădeală şi amintirea unei prietenii. Scrisori (vol. I, Ed. Andreiana, Sibiu, 2012; vol. II, Sibiu, 2014), Slujind lui Dumnezeu în Catedrala Patriarhală (Ed. Basilica, Bucureşti, 2013), Istoria Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim, Iordan şi lerihon (Ed. Basilica, Bucureşti, 2014); Părintele Benedict Ghius – duhovnic smerit si mărturisitor al lui Hristos în temniţele comuniste (coordonator; Ed. Cuvântul Vieţii, Bucureşti, 2017).
A iniţiat şi a îngrijit 15 volume, a publicat nouă volume în colaborare; a publicat studii şi articole în volume colective etc.
Din anul 2016 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

[cristiboss56]

„Anul 1918 a fost momentul astral al românilor când Bunul Dumnezeu a rânduit ca toate provinciile româneşti să se regăsească unite în aceeaşi ţară. (…) Momentul acesta a fost aşteptat de multe generaţii care au trecut în eternitate fără să-l vadă.” a evidențiat IPS Andrei într-un articol publicat recent pe site-ul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului cu prilejul Anului Centenar al Marii Uniri.
În articolul „Anul 2018, anul Marelui Jubileu”, Înaltpreasfinția Sa face referire la Rugăciunea „mișcătoare” rostită de Patriarhul Miron Cristea, în data de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia:
„Doamne, Dumnezeul nostru, Tu eşti Părintele nostru, Tu ai văzut strâmtorarea părinţilor noştri şi ai auzit strigarea lor, căci se făcuseră ei ca floarea în brumă şi plecat spre pulbere era sufletul lor, şi trupul lor lipit de pământ. Tu ai împlinit cu noi ceea ce ai făgăduit demult: «Sfărâma-voi jugul de pe tine şi voi rupe legăturile tale, lărgi-voi hotarele tale, aduna-vă-voi dintre popoare şi vă voi strânge din ţările unde sunteţi împrăştiaţi, restatornici-voi judecătorii tăi ca mai înainte şi sfetnicii tăi ca la început»”.
Părintele Mitropolit a amintit între personalitățile care au militat pentru idealul Marii Uniri, dar „au trecut în eternitate fără să-l vadă împlinit”, pe Ion Luca Caragiale. Făcând referire la momentul cuceririi Ierihonului de Iosua Navi, dramaturgul scria într-una din lucrările sale:
„Doamne, dacă mie nu mi-e dat să intru în pământul făgăduinţei, să auz trâmbiţele cântând şi să văz zidurile Ierihonului surpându-se în faţa soarelui ce s-a oprit în cale din porunca Ta, fă-mă s-adorm pe drum cu speranţa că aceea ce nu mi-a fost dat mie, fiilor mei le va fi dat”.
Ierarhul a evidențiat bucuria de a fi în unitate, bucurie care este scoasă în evidență la nivelul întregii Patriarhii prin manifestările prilejuite de Anul 2018 declarat drept An Omagial al Unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.
„Cei ce au ajuns momentul s-au bucurat de el. Este adevărat că nu toate idealurile legate de Marea Unire s-au împlinit în mod mecanic. Dar bucuria a fost şi este mare”, a adăugat Înaltpreasfinția Sa.
În continuare, IPS Andrei a atras atenția asupra a două valori aflate în pericol în societatea actuală: „credinţa creştină” şi „dragostea faţă de ţară”.
Conform ierarhului, acestea sunt „considerate ca două valori «învechite», care stânjenesc” și, „chiar dacă acest lucru nu se declară, prin atitudini şi acţiuni, adesea se luptă împotriva lor”.
Cu toate acestea, Părintele Mitropolit Andrei și-a exprimat speranța că Dumnezeu ne va ajuta „nu pentru faptele noastre, că suntem păcătoşi şi răi, ci pentru credinţa şi dragostea cea nestrămutată a strămoşilor noştri către Dumnezeu, pe care noi îi avem mijlocitori înaintea Lui pentru ţara şi pentru poporul din care ei au ieşit” (cf. Rugăciunii din cadrul slujbei de Te Deum la Ziua Naţională).

[cristiboss56]

Filmul documentar Dinu Lipatti, muzică și geniu va fi lansat vineri la sediul Institutului Cultural Român (ICR) din București. Producția aparține Trinitas TV și face parte din Campania Case Memoriale. Tot în cadrul evenimentului va avea loc și anunțarea oficială a parteneriatului dintre Televiziunea Patriarhiei Române și ICR.
Filmul aduce în atenția publicului viața și opera marelui muzician român, Dinu Lipatti, unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea.
Deși a trecut la cele veșnice la vârsta de 33 ani, acesta a lăsat umanității interpretări de geniu și compoziții cunoscute în lumea întreagă.
Printre cei care evocă în film uriașa personalitate artistică a muzicianului se numără regretatul muzicolog și profesor Viorel Cosma, pianistul și compozitorul Corneliu Gheorghiu, prieten și coleg de studii cu Dinu Lipatti, biograful Grigore Bărgăuanu, precum și alți specialiști, notează site-ul oficial al ICR.
Evenimentul va avea loc vineri începând cu ora 18:00. Vor participa: conducerea celor două instituții, membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București, personalități marcante ale lumii culturale din România, jurnaliști români și străini.
Campania Case Memoriale are ca scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța caselor memoriale, ca simboluri patrimoniale și identitare, din diferite regiuni ale României. Proiectul, în ansamblul său, își propune să evidențieze frumusețea arhitecturală a imobilelor, completată în mod fericit de notorietatea personalităților de care se leagă numele lor.

[cristiboss56]

Festivalul „W.A. Mozart”, primul mare eveniment al anului 2018 de la Opera Braşov, va debuta sâmbătă cu spectacolul extraordinar „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar în ziua aniversării a 252 de ani de la naşterea compozitorului austriac, precizează reprezentanţii instituţiei, potrivit Agerpres.
Până pe 24 februarie, ultima zi a festivalului, sunt programate spectacole de operă, spectacole de balet pe muzica lui Mozart şi concerte simfonice. Pe scena festivalului vor urca, printre alţii, contratenorul Cezar Ouatu, pianista Ioana Maria Lupaşcu şi pianistul braşovean Horia Mihail.

[cristiboss56]

Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt pomeniţi împreună anual în 30 ianuarie. Credincioşii care au evlavie la aceste personalităţi marcante ale teologiei creştine, îi pot cinsti luni la Catedrala Patriarhală, deoarece moaştele lor vor fi purtate în procesiunea condusă de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal.
Ceremonia religioasă din 29 ianuarie 2018 va avea loc în ajunul sărbătorii, îndată după Slujba Privegherii care va începe de la ora 16:00.
Sfintele odoare vor fi aduse de la Reședința Patriarhală, iar după procesiune vor fi așezate în Catedrală spre închinarea credincioșilor.
Prin secolul 11 creştinii s-au întrebat care este mai mare dintre cei trei ierarhi. În predica rostită duminică în Catedrala Patriarhală, PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a precizat că decizia de cinstire împreună a celor trei ierarhi într-o zi specială a aparţinut Episcopului Ioan al Evhaitelor care a avut o descoperire din partea sfinţilor.
În sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţii Trei Ierarhi au şi date individuale de pomenire.

[cristiboss56]

Academia Română organizează miercuri, 31 ianuarie 2018, sesiunea științifică comemorativă „600 de ani de la moartea domnitorului Țării Românești Mircea cel Bătrân (1418-2018)”.
Evenimentul va avea loc începând cu ora 11:00 în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, București.
În cadrul aceleiași manifestări vor fi lansate:
Medalia „Brăila-650 ani de atestare documentară”;Emisiunea de mărci poștale „Mircea cel Bătrân, 600 ani de la moarte”.
Conform site-ului oficial al Academiei Române, în cadrul sesiunii de comunicări vor lua cuvântul:
Cristian Hera, Președintele Academiei Române;Răzvan Theodorescu, Președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual;Viorel Spinei, Vicepreședinte al Academiei Române;Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca;Univ. Dr. Ionel Cândea, Membru corespondent al Academiei Române.
Mircea cel Bătrân s-a născut în 1355 şi a urcat pe tronul Țării Românești în 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul.
În tradiția medievală românească nu exista obiceiul numărării domnitorilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei.

[cristiboss56]

Romfilatelia îl omagiază pe marele domnitor al Ţării Româneşti prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poștale Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte. Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este ilustrată statuia lui Mircea cel Bătrân aflată în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.
Opera aparține sculptorului Paul Vasilescu (1936-2012), un artist care s-a remarcat prin lucrările sale de artă monumentală și portretistică, informează Romfilatelia.
Pe colița dantelată a emisiunii de mărci poștale este reprodusă o frescă de la Biserica Brădetu (jud. Argeș), ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, pe care domnitorul apare pictat alături de soția sa, doamna Mara.
Timbrul coliței dantelate are valoarea nominală de 16 lei.
Emisiunea de mărci poştale va fi lansată miercuri în cadrul sesiunii ştiinţifice comemorative organizată de Academia Română, intitulată: 600 de ani de la moartea Domnitorului Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân (1418 – 2018)
Romfilatelia şi Academia Română nu sunt singurele instituţii care îi aduc un omagiu celui caracterizat de istoricul german Johannes Leunclavius drept „principe între creștini, cel mai viteaz și cel mai ager”. Mircea cel Bătrân a fost comemorat sâmbăta trecută în Arhiepiscopia Râmnicului prin Simpozionul Național „Voievodul Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credințe și ctitor de lăcașuri sfinte”, organizat la Centrul Eparhial.
De asemenea, miercuri, la șase secole de la trecerea la cele veșnice a domnitorului Mircea cel Bătrân, IPS Varsanufie va oficia Sfânta Liturghie și slujba de parastas la Mănăstirea Cozia, începând cu orele 9:30.
Mircea cel Bătrân s-a născut în 1355 şi a urcat pe tronul Țării Românești în 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul. În tradiția medievală românească nu exista obiceiul numărării domnitorilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei.
Mircea cel Bătrân s-a remarcat prin realizări în plan politic, economic și cultural. Sub domnia sa, Țara Românească a ajuns la extinderea maximă pe care a cunoscut-o în istorie. Granițele începeau la vest cu feuda primită de la Sigismund de Luxemburg, în Banatul de Severin, în nord treceau peste Carpați, până la izvoarele Oltului, iar în est a cucerit Dobrogea, extinzându-și stăpânirea până la nord de Delta Dunării.
Domnitorul a promovat politici de bună vecinătate cu țările din jur. A acceptat să-i fie vasal regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, însă monarhul maghiar i-a acordat ca feude Amlașul, Făgărașul și Banatul de Severin, dar și Castelul Bran sau domeniul Bologa. Relațiile cu Moldova au fost de asemenea cordiale, iar prin intermediul domnitorului Petru Mușat a reușit să încheie o alianță cu Polonia.
Mircea cel Bătrân s-a preocupat să centralizeze statul și să întărească capacitatea administrației de a colecta taxe și de a mobiliza ostași. A înzestrat armata, iar în punctele strategice ale țării a consolidat cetățile existente, sau a construit altele noi. O prioritate a domniei sale a fost stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine, iar negustorilor din Brașov și Liov le-a acordat privilegii comerciale importante. Mircea cel Bătrân a stimulat activitatea economică prin emiterea de monede, care s-au răspândit în toate zonele controlate de domnitor.
De asemenea, domnitorul a ctitorit mănăstiri și biserici pe tot cuprinsul țării. Așezămintele religioase au devenit centre de cultură, prin activitatea copiștilor și caligrafilor, dar și prin înființarea unor școli de pictură bisericească.
Domnia lui Mircea cel Bătrân a coincis însă cu extinderea puterii Imperiului Otoman în Balcani. După câteva incursiuni ale turcilor la nord de Dunăre, a avut loc o expediție condusă de sultanul Baiazid I, care a vizat transformarea țării în provincie otomană. Înfruntarea decisivă de la Rovine din 10 octombrie 1394/17 mai 1395 s-a încheiat cu eșecul invadatorilor. Mircea s-a alăturat ulterior oștilor cruciate care încercau îndepărtarea turcilor din Europa, dar expediția de la Nicopol din 25 septembrie 1396, organizată de regele Sigismund cu participarea domnitorilor Țării Românești, Transilvaniei și a unor importante contingente burgunde și franceze, s-a încheiat printr-un dezastru pentru tabăra cruciaţilor.
Baiazid a căzut în mâinile rivalilor mongoli, iar Mircea și-a protejat țara în ultimii ani de viață prin implicarea în luptele pentru putere de la curtea otomană. Mircea cel Bătrân a murit în 31 ianuarie 1418 şi este înmormântat la mănăstirea Cozia.

[cristiboss56]

Ultimele statistici privind numărul conturilor de Facebook din Romania indică faptul că în prezent există peste 9 milioane de utilizatori, ceea ce evidenţiază importanţa acestei reţele de socializare în actul comunicării la nivel global. Dintre Eparhiile Patriarhiei Române 23 au pagini oficiale de Facebook.
Într-un cuvânt adresat în data de 30 iunie 2010, Părintele Patriarh Daniel a numit spaţiul virtual drept un Areopag al modernităţii şi a afirmat că Biserica trebuie să folosească reţelele de socializare în lucrarea ei pastoral-misionară.
Biserica noastră are datoria de a înţelege modul de funcționare al societății informaționale din zilele noastre, pentru a folosi cu discernământ mijloacele de comunicare spre a comunica valorile Ortodoxiei şi de a intra în rețelele de socializare pentru întâlnirea cu omul de astăzi, utilizator de noi tehnologii comunicaționale în Areopagul modernității.
Vă prezentăm lista Eparhiilor din cele 10 Mitropolii ale Patriarhiei Române care au pagină de Facebook:
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei
Arhiepiscopia Tomisului
Arhiepiscopia Târgoviştei
Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei
Arhiepiscopia Dunării de Jos
Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Arhiepiscopia Iaşilor
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor
Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului
Episcopia Huşilor
Mitropolia Ardealului
Arhiepiscopia Sibiului
Arhiepiscopia Alba Iuliei
Episcopia Devei şi Hunedoarei
Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului
Episcopia Maramureşului şi Sătmarului
Mitropolia Olteniei
Arhiepiscopia Râmnicului
Mitropolia Banatului
Episcopia Caransebeșului
Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale
Episcopia Ortodoxă Română a Italiei
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord
Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord
Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi

[cristiboss56]

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad a stabilit, în cadrul consiliului profesoral desfăşurat recent, programul evenimentelor academice și culturale dedicate anul Centenarului Marii Uniri. Pe parcursul acestui an vor avea loc mai multe simpozioane naţionale dedicate evenimentului de la 1 decembrie 1918.
Programul este următorul:
14 mai: Simpozion Naţional Studenţesc şi Masteral: Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la făurirea unităţii de neam şi de credinţă. Participă studenţi şi masteranzi din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română.15 mai: Simpozion Naţional al Doctoranzilor: Unitatea de credinţă în Biserica Ortodoxă. Aspecte dogmatice, religios-morale şi canonice. Participă doctoranzi din cadrul Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română.30-31 octombrie: Simpozion Naţional cu participarea Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română sub genericul: Biserica Ortodoxă Română şi Marea Unire de la 1918. Contribuţia teologiei arădene.13 noiembrie: Concert de cântece patriotice şi folclorice sub genericul: Nu uita că eşti român, susţinut de cele două Coruri ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad în contextul Centenarului Marii Uniri – Sala Palatului Cultural Arad.12 decembrie: Concert de Colinde susţinut de cele două Coruri ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad – Sala Palatului Cultural Arad.
De asemenea, Facultatea va edita până în 1 noiembrie 2018 un volum de Studii Teologice şi Istorice intitulat Teologia Ortodoxă Română în slujirea Bisericii şi a ideilor naţionale. La acesta se vor adăuga articolele şi studiile care vor fi publicate pe tema Centenarului 1918-2018 în publicaţiile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad.
Consiliul profesoral a fost prezidat de Pr. Cristinel Ioja, Decanul Facultății de Teologie.
În anul 2018 se împlinesc 100 ani de la Marea Unire. În acest sens, Biserica Ortodoxă Română organizează mai multe manifestări culturale şi religioase dedicate acestui eveniment. Anul 2018 a fost declarat în Patriarhia Română „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Hotărârea a fost adoptată în şedinţa Sfântului Sinod din 29 octombrie 2016.

[cristiboss56]

În anul centenarului, Radio Trinitas lansează concursul de creație literară „100 de ani în 1000 de cuvinte”, care se adresează elevilor de gimnaziu și celor de liceu, de pe întreg teritoriul țării.
„Ce trebuie să faceți? Dacă sunteți elevi de gimnaziu sau de liceu, așteptăm să ne trimiteți, până la data de 1 mai 2018, o poezie, un eseu sau un fragment de proză, povestire, fragment de nuvelă, scrise de voi, care să conțină cel mult 1000 de cuvinte. Tema de inspirație pentru concurs este momentul istoric de la 1 decembrie 1918”, se anunţă pe site-ul oficial al Radioului Patriarhiei Române.
Lucrarea trebuie transmisă prin poștă, până la data de 1 mai 2018, pe adresa: Patriarhia Română-Radio Trinitas, Strada Sf. Ecaterina, nr. 2-4, sector 4, București. Pe plic trebuie menţionat: Pentru concursul 100 de ani în 1000 de cuvinte, Radio Trinitas.
Selectarea textelor care vor intra în concurs, în funcție de respectarea regulamentului, se va face până la data de 11 mai 2018. În perioada 14 – 30 mai 2018, juriul va decide lucrările câștigătoare pentru fiecare secțiune în parte: proză scurtă, eseu, poezie. În data de 1 iunie 2018, lucrările câștigătoare vor fi anunțate în cadrul programelor Radio Trinitas.
Lucrarea fiecărui participant va fi evaluată de un juriu format din: criticul literar Alex Ștefănescu, scriitorul Petre Crăciun și Odilia Roșianu, redactor șef „Literatura de Azi”. Fiecare lucrare va fi punctată pe o scară de la 0 la 100 de puncte.
Lucrările vor intra apoi într-o altă etapă de selecție, a celor care vor fi premiate. Selecția se va face de către Pr. Teodor Gradinaciuc și de realizatorul emisiunii Bucuria Poveștilor, Adriana Ene. Vor fi premiate cu diplomă toate lucrările care vor obține un punctaj de minim 90 de puncte.
Lucrările care au media peste 9.50 vor fi considerate câștigătoare și premiate pe secțiuni și categorii de vârstă, pornind de la mențiuni, ajungând la premiul I, II, III și Marele Premiu. Câştigătorii vor fi anunțați în data de 1 iunie 2018.
Premiile vor consta în:
Diplomă de câștigător sau participant la concurs;Publicarea tuturor lucrărilor premiate în publicațiile Patriarhiei Române;Invitație de a participa în emisiunile Radio TRINITAS;Câștigătorii vor fi invitați să participe la edițiile radio ce vor fi special pregătite și dedicate zilei de 1 decembrie 2018.
Alte premii surpriză care vor fi anunțate pe parcurs.