Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Nunta
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 05.09.2013, 15:48:32
Jamaica Jamaica is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.12.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 358
Implicit Marea Britanie-eutanasierea copiilor bolnavi în primele luni de după naștere

În prestigiosul Jurnalul de etică medicală din Marea Britanie, într-o pagină avându-i drept autori pe Alberto Giubilini și Francesca Minerva, aceștia, laolaltă cu alți „eticieni”, propun, nici mai mult, nici mai puțin, decât ca eutanasierea copiilor bolnavi în primele luni de după naștere să intre de acum înainte sub incidența legii avorturilor, adică să nu fie în niciun fel pedepsită!

„O să fie bine, scumpa mea! O să fie bine...” De câteva minute, soția mea îi repetă întruna puișorului nostru cuvintele acestea. Are doar zece zile. Fetița nu se mai oprește din plâns, iar doctorii aceia nu vin odată!!! Asistentele se perindă îngrijorate în jurul nostru, iar noi, înmărmuriți, spunem necontenit (ba nu, strigăm!) :„Doamne, scapă-ne și de încercarea aceasta!”

Dintr-o dată, în salon intră doi medici cu o mină cât se poate de serioasă: „Ce se întâmplă? Repede! Așezați-o pe pat! Sunteți părinții ei? Ieșiți, vă rog, pe hol!” O asistentă dă să prindă în brațe ghemotocul de viață, care, plângând necontenit, se uită drept în ochii noștri. Drept spre noi...

Nu voi uita niciodată acea privire. Fetița noastră ne cerea ajutorul! Eram singurul ei sprijin, singurul ei reper, iar noi, neputincioși, așteptam cu disperare mila Celui Preaînalt.

Au trecut anii. Milostivul Dumnezeu ne-a auzit strigătul de deznădejde și nu Și-a întors fața de la noi. Acum ea râde și ne vorbește cu dragoste. Dar privirea...

Nu vreau să-mi reamintesc prea des clipele de groază din acele zile, deși am fost, poate pentru prima dată, conștient că, de aici înainte, nu voi mai răspunde doar de viața mea. Acum însă, după ce am citit un articol din presa recentă, am retrăit, pas cu pas, tot episodul dramei de atunci și am văzut, aievea, privirea...

Articolul e terifiant! În prestigiosul Jurnalul de etică medicală din Marea Britanie, într-o pagină avându-i drept autori pe Alberto Giubilini și Francesca Minerva, aceștia, laolaltă cu alți „eticieni”, propun, nici mai mult, nici mai puțin, decât ca eutanasierea copiilor bolnavi în primele luni de după naștere să intre de acum înainte sub incidența legii avorturilor, adică să nu fie în niciun fel pedepsită! „Copilul, în primele luni de la naștere, nu se deosebește cu nimic de fetusul din pântecele mamei. Nu este persoană! Nu are încă dreptul la viață”, afirmă – parafrazat – respectivii „oameni de știință”. Cât aș vrea să fi simțit (nu din răutate, ci doar pentru a cunoaște adevărul) acești cercetători măcar o clipă din ce am trăit noi atunci, în salonul de spital. Să fi văzut privirea... Să le fi rămas și lor în minte cei doi ochișori negri, care ne implorau s-o ajutăm! N-ar mai fi zis, știu sigur, niciodată că un prunc, oricât de fraged ar fi, nu e conștient de viață, nu simte nevoia să trăiască!

Pe de altă parte însă, ceea ce am citit, îngrozit, astăzi vine, în mod firesc, potrivit logicii noii ordini a lumii, ca o continuare a liberalizării avorturilor. Dacă li se refuză pruncilor din pântece dreptul la viață, reciproca nu întârzie să apară, mai devreme sau mai târziu. Și unde apar astfel de aberații? În țări ce sunt numite de unii creștine. Redactor-șef la Jurnalul cu pricina e – stupoare! – chiar un român. Subliniez paradoxul acesta, deoarece în China, țară tributară unor cu totul altfel de tradiții, cărora noi le spunem păgâne, copilului nou-născut îi figurează, pe actul de naștere, vârsta de un an chiar din clipa în care a văzut lumina zilei. Cu alte cuvinte, ei recunosc dreptul la viață și de a fi numit persoană chiar fetusului din pântecele mamei. În Occident însă - dar degrabă va veni și la noi – după cum observăm, se vrea a li se răpi și pruncilor deja născuți dreptul de a trăi.

De acum înainte, fără a fi prea pesimiști, ci urmărind doar „firescul dezvoltării” societății mileniului trei, pot fi întrevăzuți pași întinderii acestei otrăvi morale. În câtva timp, ca un fel de subiect exotic, problema uciderii pruncilor bolnavi va fi discutată în mod superficial, poate chiar puțin cu tentă de revoltă. Mai apoi, întâi unul, apoi mai mulți „experți” în de toate vor apărea prin talk-show-uri, puși față în față cu vreun apărător bine intenționat de-al nevinovaților prunci, ales însă dintre cei mai puțin îndrăzneți și vocali, pe care îl vor „linșa” în direct, prin acuze și informații trunchiate. Mai târziu, după o serie destul de îndelungată de astfel de emisiuni cu scop bine stabilit, cei ce vor cere dreptul la viață pentru sărmanii prunci sortiți a se naște cu vreun handicap fizic (sau, pur și simplu, sănătoși, dar nedoriți de părinți) vor fi catalogați drept fundamentaliști, habotnici, analfabeți sau inadaptați social, întocmai precum au fost discreditați pe micul ecran și prin ziare vrednicii de laudă medici ce s-au opus păcatului pruncuciderii în cabinetele lor.

Deja, pus în fața reacției de nemulțumire firească a unor cetățeni oripilați de ideile aberante ale articolului cu pricina, domnul Julian Săvulescu, respectivul redactor de pe meleagurile noastre, i-a numit, fără drept de apel, pe aceia: „fanatici care se opun valorilor societății liberale”.

Ne miră acest lucru? N-ar trebui. Pentru că, de acum înainte, vom mai auzi astfel de apelative strigate la adresa noastră. Ne-am obișnuit deja cu titulaturile de „lingători de oase”, „bărboși”, „baticoase”, „bigoți” sau „fundamentaliști rămași în Evul Mediu”. Le auzim zilnic din gurile acelorași „experți” sau ziariști. Lumea postmodernă va fi din ce în ce mai îndepărtată de mesajul Evangheliei, iar „neadaptarea” Bisericii la cerințele societății tot mai decăzute va fi catalogată, din ce în ce, cu invective tot mai pline de ură. Pentru că doar ura unită cu totala ignoranță îi poate determina pe astfel de oameni să ceară legalizarea uciderii pruncilor.

Sunt sigur că în țara unde s-a publicat acest articol, dar și în întreaga Europă, crimele nazismului, dintre care cele bazate pe teoria eugeniei, a curățirii poporului de „elementele nefolositoare” (adică bolnavii, cei cu handicap sau muribunzii) sunt, în mod categoric, blamate cu cele mai aspre cuvinte. Cum, dar, ar putea fi trecută cu vederea o astfel de propunere criminală într-o societate cu atâtea „valori”? Poate doar dacă se postulează ideea că fără o astfel de măsură, fie ea și eugenică, le sunt puse cetățenilor în pericol libertățile, le sunt îngrădite opțiunile pentru o viață mai bună. Și atunci omul modern uită de Hitler, de crime și de atrocități unanim condamnate, ridicând stindardul libertății omului „civilizat”.

Din comoditate banală, din ignoranță sau doar pentru a nu fi catalogați drept retrograzi, mulți acceptă și vor accepta de acum înainte astfel de propuneri revoltătoare. Chiar și unii părinți, pentru a nu ieși din zona lor de comfort, pentru a nu li se strica planurile (căci omul zilelor noastre își plănuiește – nu-i așa? – minuțios viața, fiind „singurul său stăpân”), vor întoarce privirea de la ochii plini de speranță ai pruncilor cărora le-au dat viață. După cum spunea Sfântul Nicolae Velimirovici însă, aceia nu vor găsi mormânt să-și îngroape vinovăția, nu vor putea scăpa de glasul conștiinței. Peste o astfel de lume, fie ea modernă sau post-modernă, de mâine sau din veacul viiitor, dacă nu se va îndrepta spre farul mântuirii, dacă nu-și va ghida pașii după valorile creștinești sau, cel puțin, ale legii morale din om, ci-și va pleca mereu urechea la sfaturile celor fără de Dumnezeu și se va călăuzi după „valorile” promovate de aceștia, cu siguranță, fără a fabula sau prooroci, va domni iarăși, cu toată puterea și cruzimea, Irod.

http://www.doxologia.ro/puncte-de-ve...ici-dar-siguri
__________________
„Dumnezeu poartă pașii omului”
Reply With Quote
  #2  
Vechi 05.09.2013, 16:49:04
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Articolul cu pricina,controversat,a primit o furtuna de critici din toate directiile,inclusiv din partea teologica.Daca intrati pe site si cautati articolul veti observa atasat la articol un material(pe langa cele impotriva lui) in care redactia explica de ce au publicat un articol favorabil infanticidului.Redactorul Jurnalului este impotriva masurii propuse,precizeaza asta de la inceput.In Jurnal,de-a lungul timpului,s-au publicat peste 100 de articole pe aceasta tema,pro si contra,acest articol este doar mai mediatizat pe la noi din lista lunga din trecut,unde taberele sunt impartite.Inclusiv cu privire la acest articol se publica opiniile contra,care momentan sunt convarsitore impotriva lui,fie medicale,laice sau teologice.

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 05.09.2013 at 16:51:48.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 05.09.2013, 17:25:04
AlinB AlinB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.01.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 20.084
Implicit

Pai asta e si ideea, ca ideile sa existe ca oamenii ca in timp sa se acomodeze cu ele.

E normal ca prima reactie, sa fie cea de respingere.

Mai tarziu, intr-un fel sau altul, se vor construi tabere si in jurul acestui gen de idei.

De fapt, aceasta atitudine se bazeaza pe elemente deja consacrate: argumentul "stresul mamei" in favoarea avortului de exemplu.

Argumentul "nu e fiinta umana" care poate fi extins si dupa nastere (au fost societati intregi care au practicat asta, deci nu e chiar impotriva firii omului cazut).

Iar titlul este unul neispirat, autorii argumenteaza ca pot fi "eutanasiati" inclusiv copii sanatosi dar care mama nu-i doreste, tot pentru motivul de a nu se "stresa emotional".
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 05.09.2013, 18:25:15
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Pai se tot incearca acomodarea cu ideea inca din Antichitate,spartanii practicau uciderea copiilor cu handicap care nu puteau nici macar sa munceasca o bucata de teren.Tatal era obligat de o comisie,dupa examinare,sa-l ucida daca nu putea indeplini nici macar conditia muncii.Platon a fost in favoarea eutanasiei eugenice iar Aristotel era si el de acord cu uciderea copiilor subrezi.Eutanasia pe motive asa-zis umanitare a avut sustinatori antici precum Seneca,Plinius sau Epictet.Evreii se numarau printre cei care respingeau categoric ideea,ei acordand grija inclusiv copiilor orfani cu grav handicap.Prin urmare cei doi care au scris articolul nu au descoperit ei roata :), ideea,fie si in faza latenta,nu este noua si dupa o istorie lumea tot nu s-a obisnuit cu ea din fericire.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 06.09.2013, 00:33:05
AlinB AlinB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.01.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 20.084
Implicit

Eu vad lucrurile putin altfel.
Din moment ce se practica in antichitate, atunci oamenii au fost obisnuiti cu ideea si au pus-o in aplicare.

Pe urma au venit valorile crestine, acum se incearca revenirea la acea perioada/societate unde probabil era considerat un lucru normal.

Un atac asupra crestinismului, dar din alta directie.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 06.09.2013, 01:04:50
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Poate fi cum spui tu,nu exclud,dar daca asta este ideea lor de baza atunci este o utopie.Ciudat cum cei care se considera rationali pot fi mai utopici decat cei pe care-i combat pe acelasi presupus motiv.Vorbele sfantului Antonie cel Mare(primele doua paragrafe din vol I din Filocalia)ramin actuale.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 06.09.2013, 07:40:52
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

Este deja o astfel de lege în Franța. Copiii născuți cu handicap pot fi lăsați sa moară daca mama dorește. Nu doar handicap grav. Am vazut asta la un documentar francez pro-vita.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 06.09.2013, 09:36:07
Barsaumas
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Mi-e rusine ca acel gunoi de savulescu julian e roman. El e cel ce trebuie eutanasiat, impreuna cu minerva aia si celelalte subfiinte occidentale care gindesc asa.
Intre numitul savulescu julian si cainii care trebuie ucisi nu este nici o deosbire esentiala, decit, poate, una in favoarea cainilor: ei nu isi ucid puii. Ma intreb daca viermele asta are familie. Daca da, e ceva ce nu merita. Dupa cum el si mai ales cei din spatele acestor idei nu merita sa traiasca.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare