Comunicat de presa din partea Patriarhiei Romane

[Dumitru73]

În prealabil postat de catalin2

Eu sunt de acord cu ce spune purtatorul de cuvant: "Şi Patriahia Română consideră că sondajul este discutabil: anul trecut, rezultatele au fost infirmate de la o lună la alta. Nivelul de încredere se vede în bisericile arhipline, spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei."
Nu stiu cum se masoara increderea, dar prin zona bisericile sunt pline duminica. Inainte cautam o biserica prin oras care in care sa mai fie un loc liber. In apropierea mea s-au construit cel putin 3 noi biserici in ultimul timp, la putin timp s-au umplut si acelea, din fericire ultima este mare si se mai gasea cate un loc (desi iarna nici acolo nu e loc).

cei ce umplu bisericile, sunt cei 5% de care pomenea Alin.
restul ... după cum bate vântul.
dar si din ce 5%, dacă îi vei întreba despre patriarh, de exemplu, nu ştiu dacă răspunsul vă fi satisfăcător.

[catalin2]

În prealabil postat de Dumitru73

cei ce umplu bisericile, sunt cei 5% de care pomenea Alin.
restul ... după cum bate vântul.
dar si din ce 5%, dacă îi vei întreba despre patriarh, de exemplu, nu ştiu dacă răspunsul vă fi satisfăcător.

Poate in tarile europene in care e un procent mare de atei. Fata de recensamantul din 2002, la cel din 2012 se pare ca s-a triplat numarul celor ce se declara atei, atingand impresionantul procent de 0.1% (era cam 0.03% in 2002, adica 8500, acum sunt 21000). Cu acest procent probabil nu mai suntem pe ultimul sau penultimul loc in lume, am mai avansat 1-2 locuri. :)
Acum cateva zile Ioana a dat un alt sondaj facut anul trecut de IRES: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=161
Din el reiese ca 14% merg de cateva ori pe saptamana la biserica, 48% de cateva ori pe luna, 16% de cateva ori pe an, 17% doar de sarbatorile importante, 4% mai rar. Iar 52% se spovedeau de Pasti.

[cristiboss56]

Reconciliere între Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română


Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 20 – 21 februarie 2013, o delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim cu o delegaţie a Patriarhiei Ierusalimului, pentru rezolvarea problemei legate de Aşezământul Românesc de la Ierihon.

În urma convorbirilor, desfăşurate în spirit de frăţietate şi respect reciproc, s-a ajuns la o înţelegere privind Aşezământul Românesc de la Ierihon, considerat ca fiind un cămin pentru pelerinii ortodocşi români care vizitează Ţara Sfântă.

Cele două delegaţii au redactat împreună un document, care a primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, prin care s-a ajuns la restabilirea comuniunii frăţeşti şi euharistice între cele două Biserici. Această lucrare binecuvântată constituie o contribuţie la întărirea unităţii panortodoxe.

Delegaţia Patriarhiei Române a fost alcătuită din Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Preşedinte, PC. Pr. Prof. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, şi PC. Pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal pentru relaţii bisericeşti şi interreligioase.

În numele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, delegaţia Patriarhiei Române a adresat o invitaţie Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului de a vizita Patriarhia Română în luna octombrie 2013. Preafericitul Părinte Patriarh Teofil a acceptat cu bucurie această invitaţie.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

[cristiboss56]

ORA DE RELIGIE ESTE O COMPONENTĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PUBLIC EUROPEAN


Patriarhia Română a luat act cu uimire de afirmațiile publice ale domnului Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care dezinformează prin omisiune în ceea ce privește înscrierea elevilor la ora de religie. Este surprinzător faptul că domnia sa, în calitate de președinte al unei instituții publice din România, nu cunoaște prevederile constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), referitoare la ora de religie în școlile publice.

Astfel, potrivit articolului 29, aliniatul (1) din Constituția României, „libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale”. De asemenea, conform articolului 32, aliniatul (7), „statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.”

În argumentarea deciziei CEDO din 29 iunie 2007, în cazul „Folgero contra Norvegiei”, se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învăţământ sau educaţie informaţii sau cunoştinţe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu autorizează părinţii să se opună la integrarea unui astfel de învăţământ sau educaţii în programa şcolară (paragraful 84).

De asemenea, CEDO nu consideră o problemă caracterul obligatoriu al orei de religie, constatând faptul că „în Europa, învăţământul religios este profund legat de învăţământul secular”. Dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (în anul 2007) doar în trei state religia nu este predată în şcolile publice (Franţa, Albania şi Macedonia); ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opţională (conform celor reţinute de CEDO în 9 octombrie 2007, cu ocazia judecării cauzei „Hasan şi Eylem Zengin contra Turciei”, paragraful 30).

Doar două condiţii se cer respectate de statele care prevăd caracterul obligatoriu al orei de religie: să poată obţine o scutire de participare, în situaţia în care respectivul învăţământ are un caracter confesional accentuat (cauza „Folgero contra Norvegiei”), iar scutirea de a participa să nu implice obligaţia de a motiva în vreun fel solicitarea respectivă (cauza „Hasan şi Eylem Zengin contra Turciei”). Cele două condiţii sunt pe deplin respectate în România, fiind prevăzute în Constituția României și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, articolul 18: religia are caracter obligatoriu în oferta curriculară a școlii, dar opțiunea pentru frecventarea acestei discipline aparține elevului major, respectiv părinților sau tutorilor legali instituiți pentru elevii minori.

Prin urmare, opiniile unor pretinşi experţi din România în respectarea drepturilor omului nu au nici o legătură cu realitatea din Europa. România, prin tradiţia şi istoria ei europeană, se numără printre statele care asigură libertatea învățământului religios, datorită contribuției educației religioase la formarea și educarea tinerei generații în spiritul valorilor autentice. În acest sens, cercetarea națională realizată în cadrul Institutului de Științe ale Educației, arată că pentru 85% dintre tinerii din România credința religioasă constituie o valoare fundamentală cu o importanță decisivă în viața proprie (a se vedea studiul: Monica Cuciureanu și Simona Velea, coordonatori, Educația moral—religioasă în sistemul de educație din România, Bucureşti, Editura Didactică și Pedagogică, 2012).
Deci, atât legislația română, cât și practica europeană sunt în favoarea menținerii orei de religie în școlile publice.



Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În prealabil postat de sophia

(Off topic)

As fi vrut sa nu intru sa perturb acest fir, dar deja este a doua oara aici si a nu stiu cata oara in general cand citesc/aud acest citat cu "daca vreti preoti buni sa-i nasteti!" si nu mi se pare chiar corect.

Da, un preot trebuie sa aibe si un talent, o chemare din nastere, dar nu este suficient. Trebuie sa si invete mult si multe si sa se formeze. Mai ales ca preot de mir.
Stiu ca exista calugari si preoti calugari care nu au scoala si care nu stiu cum sunt hirotoniti. Dar poate ca la ei nu este nevoie de scoala si studii si e treaba lor si a manastirilor daca asa doresc.
Dar preotii de mir au mare raspundere, au milioane de oameni in "turma" lor.
In afara de slujbe si ierurgii si cum se mai chiama activitatile lor, ei trebuie sa se ocupe si de oameni, sa fie duhovnici. Si asta nu este din nastere (poate doar in mica parte).

In concluzie va rog mult sa citati mai cu atentie si gandire.

P.S. Si un medic sau un artist trebuie sa aibe talent din nastere, dar nu poate trata/opera, lucra, daca nu invata.
Anumite profesii au nevoie de scoala multa, de facultati, altele de mai putina, sau doar de exercitiu practic. Depinde...

Doamna,
Eu nu prea va inteleg supararea, dar: adanca taina e sufletul omului! (Ma refer si la mine si la dvs., si la altii asemenea noua, asta ca sa nu existe prilej de alta suparare).

Nu e corect, in conceptia dvs., sa tot auziti "daca vreti preoti buni sa-i nasteti!", dar marii nostri duhovnici sunt de alta parere, si daca e sa va suparati, sa stiti ca e o lista de asteptare cam lunga; eu va dau doar cateva exemple, lasandu-va dvs. bucuria de a-i descoperi si pe toti ceilalti (sa stiti ca sunt foarte, foarte multi, dar merita sa-l intrebati pe Google; raspunsurile va vor ajuta).

Deci: „sa citam mai cu atentie”.



Parintele Arsenie Boca:

„Daca vreti preoti buni nasteti copii crestini!”

„Dacă vezi un preot beat in șanț ridică-l și du-l acasa și a doua zi du-te și te spovedește la el, că harul nu se ia.”
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ni-119997.html


Si Parintele Ilie Cleopa:

<<In anul 1954, am fost invitat la Bucuresti la un profesor universitar, Alexandru Mironescu, sa vorbesc intr-o sala, unde erau peste 50 de persoane, numai ministri, generali, colonei, profesori, doctori, ingineri , farmacisti, numai oameni din clasa de sus. Era si parintele Daniil Tudor. El a aranjat ca sa predic, impreuna cu parintele Benedict Ghius si parintele Petroniu Tanase.

- Vreau sa va spun, ca eu mi-am pierdut evlavia la unii preoti si eu cred ca n-au toti acelasi har.
- Rau ai gandit ! Dumneata trebuie sa stii ca, daca ar fi asa cum zici, n-ar mai fi preoti pe fata pamantului, fiindca toti gresesc. Dar nu-i asa. Zice Sfantul Ioan Gura de Aur : " A preotului este numai a deschide gura, si harul lucreaza ".

De vei vedea preot beat, cazut in sant, du-te si-i saruta mana si indata te-ai umplut de harul lui Dumnezeu ! Ca nu se amesteca niciodata pacatele lui cu harul lui Dumnezeu, care l-a luat la hirotonie, ca atunci n-ar mai fi har. Preotul nu lucreaza in virtutea sa personala, ci in virtutea harului care l-a primit. Daca n-a fost vrednic, la judecata ia mai mare munca decat crestinii, ca cei tari, tare se vor cerca; caruia i s-a dat mult, mult se va cere; si mai mult va fi batuta sluga aceea care a stiut voia, decat cea care n-a stiut ( Luca 12,48 ).

Evanghelia iti da voie sa faci ce zice preotul, cand te invata de bine, iar daca vezi la el ceva ca nu-i bun, nu face. Mantuitorul spune asta. Pentru ca el are sa dea seama inaintea lui Dumnezeu daca n-a facut, si eu am sa dau seama inaintea lui Dumnezeu, daca am auzit un cuvant bun si nu l-am facut.


Ia sa va dau un exemplu : Pune dumneata intr-un castron de marmura un pumn de galbeni de aur si pune si cenusa. Ia o caldare de apa si toarna peste ei. Ce se intampla cu cenusa ? S-a amestecat aurul cu apa ? A intrat cenusa in aur ? N-a intrat. Aurul este alta fire si cenusa alta.
Dupa cum nu se amesteca aurul cu cenusa, asa nu se amesteca la preot pacatele lui cu harul care este dat de la Dumnezeu, macar de ar fi el cat de pacatos.

(Parintele Cleopa , Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan, Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000)
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/30jdcpreotii.htm

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...tii-81227.html


Si Parintele Iustin Parvu:

<< - Dar el, ca preot, poate oficia?

- Parintele Justin: El, ca preot, poate oficia, sigur ca da. Are lucrarea lui. Dar vrednicia lui unde e? Iata, la noi, in viata noastra ortodoxa, este si lucrul acesta, ca pacatul nu se amesteca cu omul. Haru-i har si pacatul e pacat.
Pacatele nu-i ating harul.

- Parinte, dar el poate sfinti in conditiile in care este cazut ca om?

- Parintele Justin: El poate orice. Ca om e cazut, dar el poate sfinti. Sa va dau un exemplu, de pilda, e chemat episcopul sa vada un preot beat in marginea unui sant. Episcopul vine si il vede. Asta este fiul vostru. Voi l-ati crescut, voi l-ati educat, voi l-ati deformat. I-ati dat (sa bea) si la botez, si la cununie, si la parastas.

- Preotii sunt cum i-a facut poporul.

- Parintele Justin: Da. Si atunci, il scoli de-aici maine dimineata, iti face aghiazma si ai sa bei aghiazma facuta de el. Acum il vezi beat aici, dar maine il pui la treaba si lucreaza harul.>>

http://apologeticum.wordpress.com/20...rul-preotilor/

Si Parintele Arsenie Papacioc:

<<Dumnezeu a creat două lucruri nemaipomenite, care nu pot fi mai desăvârsite: a creat o femeie distinsă, care a născut un Dumnezeu, si preotia, prin care Îl aduce pe Dumnezeu din cer si-L naste din nou pe Sfânta Masă. Vă dati seama ce înseamnă preotia?! Vă dati seama în ce haină S-a îmbrăcat un Om, ca oamenii, si cu ce har dumnezeiesc?! Are putere.>>

(Parintele Arsenie Papacioc, Dialog cu Parintele Arsenie de la Manastirea „Sf. Maria” din Techirghiol despre canonisirea femeilor care si-au lepadat pruncii, in cartea „Canon de pocainta catre Domnul Nostru Iisus Hristos pentru pruncii avortati” Editura Bizantina, pag.51).

[sophia]

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

sophia, din cele de mai sus lipseste cineva: Dumnezeu.
Cine ar trebui sa iti dea garantii, sophia? Garantii primesti la magazin, cand cumperi un obiect.

În prealabil postat de cristiboss56

Reconciliere între Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română


Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 20 – 21 februarie 2013, o delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim cu o delegaţie a Patriarhiei Ierusalimului, pentru rezolvarea problemei legate de Aşezământul Românesc de la Ierihon.

În urma convorbirilor, desfăşurate în spirit de frăţietate şi respect reciproc, s-a ajuns la o înţelegere privind Aşezământul Românesc de la Ierihon, considerat ca fiind un cămin pentru pelerinii ortodocşi români care vizitează Ţara Sfântă.

Cele două delegaţii au redactat împreună un document, care a primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, prin care s-a ajuns la restabilirea comuniunii frăţeşti şi euharistice între cele două Biserici. Această lucrare binecuvântată constituie o contribuţie la întărirea unităţii panortodoxe.

Delegaţia Patriarhiei Române a fost alcătuită din Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Preşedinte, PC. Pr. Prof. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, şi PC. Pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal pentru relaţii bisericeşti şi interreligioase.

În numele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, delegaţia Patriarhiei Române a adresat o invitaţie Preafericitului Părinte Patriarh Teofil al Ierusalimului de a vizita Patriarhia Română în luna octombrie 2013. Preafericitul Părinte Patriarh Teofil a acceptat cu bucurie această invitaţie.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Multumim, Cristian, pentru aceasta veste buna!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

<Trebuie să-i iubim pe păstori și să avem evlavie față de ei. Dacă nu vedem prin ce har al Sfântului Duh au ajuns ei păstori, e pentru mândria noastră și pentru că nu ne iubim unii pe alții.>
(Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei, Insemnari duhovnicesti, Editura DEISIS, Sibiu, Capitolul ”Însemnări pe marginea unui catalog de plante de grădină și flori”, pag. 287).


<<Iubirea dintre noi este o mărturisire de credinţă în Sfânta Treime. „Să ne iubim unii pe alţii ca într-un gând să mărturisim”– îndeamnă diaconul la sărutarea păcii iar poporul răspunde „Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.”

Pr. Florin Botezan

http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-D-39.html

Daca gandim asa de urât si nedrept despre preoti, cum ascultam aceste cuvinte la Sfanta Liturghie? Unde e marturisirea de credinta? Credinta in CE? Ce credem? Sau pur si simplu: nu credem.


<<Daca ar urma sa cercetam viata mai-marilor nostri, atunci noi ar trebui sa fim hirotonitorii învatatorilor, si atunci toate s-ar rasturna pe dos picioarele sunt sus, iar capul jos. Deci, daca nu se cuvine a judeca pe frate, cu atât mai mult pe învatator. Daca tu faci ceea ce a poruncit Dumnezeu, bine faci, iar de nu faci asa, pacatuiesti. Nu cuteza deci si nici sa-ti iesi din marginile bunei-cuviinte...>>

<<Asadar, fiecare sa se îngrijeasca de ale sale. Daca preotul are o credinta stricata [gresita] chiar înger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar daca învata drept, nu te uita la viata, ci la cuvintele lui. Acestea m-am vazut silit a le spune si a le cerceta cu de-amanuntul, nu doar pentru ca ma interesez atât de mult de aceia, ci fiindca ma tem pentru voi, ca nu cumva sa va pierdeti pe voi însiva prin asemenea îngâmfare, prin asemenea învinovatire.>>

<<Cel ce-l cinsteste pe preot, si pe Dumnezeu Il va cinsti; iar cel ce se învata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu.>>
(Restul articolului pe:http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...-din-banuiala/)

În prealabil postat de sophia

@Nastya

Eu nu contest ce se spune in citatele puse aici.
Cred numai ca nu este solutia la problema (lipsa preotilor buni).
Este numai partial valabil, asa cum am mai spus.

Poti sa nasti si sa educi copii buni, credinciosi.
Dar:
1. Cine iti garanteaza ca se fac preoti?
2. Cine iti garanteaza ca si raman asa?

Un preot trebuie sa faca si facultate. Sa invete niste lucruri, in primul rand sa lucreze cu oamenii. Si aici cred eu ca este problema mare: preotii nu stiu sa umble cu oamenii, sa-i ajute, sa-i lamureasca.

Oamenii se duc cu drag la biserica, dar pentru Dumnezeu, poate ca mai putin pentru preoti. Depinde.

Si depinde si de ce asteptam de la un preot. Ca daca nu corespunde asteptarilor noastre, atunci spunem ca nu este preot bun.

Noi oamenii suntem foarte diferiti, inclusiv sufleteste.
Unul se impaca bine si il iubeste pe un parinte Cleopa, sau Boca si ii va cauta pe ei ca duhovnici si modele, altul nu. Ii este frica, nu-l intelege, fuge.

Altul il cauta pe parintele Galeriu, sau alt preot de mir din parohia lui, sau din alta biserica.

Ce fac parintii acasa si cum ii educa poate ca este importanta, dar viata te mai si schimba.

Se dau exemple de preoti care o iau pe cai gresite. E vina parintilor lui?
Daca era, atunci poate ca nici n-ajungea preot.
Mai sunt si alti factori: neputinte mai ales sufletesti, sotie, familie, prieteni, ierarhii etc.

Unii se duc sa se faca preoti din alte motive decat credinta. Nu stiu. Se poate.

Si este si pilda aceea cu samanta (una dintre ele, ca sunt mai multe). Nu stiu exact in care se spune ca nu numai samanta conteaza ci si cum este ingrijita si cultivata.
Ne spunea preotul nostru la predica pe marginea pildei, ca se poate aplica si la preoti: preotii buni pot face enoriasi buni, dar si invers, un preot bun este rodul enoriasilor lui.
Singur nu poate.

Orice om poate sa conteste orice. Problema ar fi: daca este indreptatit sa o faca. De cate ori îi contestam pe preoti, toti gresim. Si toti îi contestam. Unul e suparat ca nu e bine spovedit, altul ca poate preotul grabeste slujba, altul ca doar preotul X are har, dar preotul cutare n-are etc.

Preotii sunt si ei oameni ca noi toti. Asta spun si sfintii parinti din care am citat. (Trebuie doar sa cititi). Nu le absolutizam calitatile. Dar nici nu e corect sa le vedem doar greselile. Dar nici nu trebuie sa-i judecam. Daca suntem crestini stim ca scopul vietii noastre aici – pe pamant – este mantuirea. Si mantuirea e in Biserica. Si preotul este acela care ne insoteste in drumul nostru greu, plin de piedici, plin de spaime si de bucurii, spre Dumnezeu.

Preotii ortodocsi (inteleg ca aici ar fi problema) sunt absolventi ai Facultatii de Teologie Ortodoxa. Nu cred ca mai sunt preoti fara studii universitare. Multi (foarte multi) au si titlul stiintific de doctor in Teologie. Sa le cerem sa faca si a II-a facultate? Multi sunt si absolventi de filologie, sau inginerie etc.
Poate ar trebui sa fie si academicieni?

Si acum sa presupunem ca suntem in zi de sinceritate; cand pe internet e o abundenta de oferte: vand lucrari de licenta, vand lucrari de disertatie, comandati teze de doctorat.... va dam reducere la comanda dubla... sa mai fie o mare problema sa obtinem niste diplome sau niste titluri?


Stiti, de exemplu, (sa va amintesc) cam ce spunea Petre Ţuţea?

<<Religia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de guturai.

Fara credinta, fara Dumnezeu, omul devine un animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.

Religia transforma poporul intr-o masa de oameni culti.

Nivelul meu intelectual, chiar dacă sînt savant, nu depăseste nivelul unui popă obscur din Bărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatră, stă de vorbă cu absolutul. Nici o stiinta nu te duce acolo.

În afară de cărti nu trăiesc decît dobitoacele si sfintii: unele pentru că n-au ratiune, ceilalti pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de constiintă.

În fata lui Dumnezeu nu există genii, Dumezeu lucrînd nu cu genii, ci cu oameni.

Un sfînt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfintenie e legată de ideea de minune. Un sfînt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorată în cultul genialitătii ca slăvire a progresului în afară. Atît. Or, cu cît sîntem mai avansati, mecanic si material, cu atît sîntem mai departe de esenta reală a lumii, de sfintenie.>>

(Antologiile Humanitas, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea, Editura Humanitas, 1997)




Oamenii ar trebui sa mearga la catehizare; sa caute si ei singuri, sa citeasca Sfanta Scriptura, sa citeasca din cartile Sfintilor parinti... daca semeni pe pamantul sterp, nimic nu iese. Sa se roage, sa-si deschida sufletul spre Dumnezeu.

Oamenii ar trebui sa se duca la Biserica cu credinta in Dumnezeu si atunci totul ar fi mai simplu.
Trebuie sa cautam neimplinirea si in noi insine. Răul nu e numai in afara noastra. Răul e in noi.

Bineinteles ca sunt si preoti cazuti. Dar padure fara uscaturi nu exista. Dar si preotul cazut, are har. Harul nu se pierde. Preotul raspunde in fata lui Dumnezeu, asa cum si noi raspundem dar preotul este mai aspru pedepsit pentru greseala.

Toti medicii sunt medici buni? Toti profesorii sunt bine pregatiti si corecti? Dar inginerii, dar bancherii, dar avocatii, dar economistii, dar ....dar...
Toti parintii sunt parinti adevarati? Toate soţiile sunt asa cum trebuie sa fie o soţie? Toti soţii sunt asa cum ar trebui sa fie un sot? Toti copiii sunt....?

N-avem dreptul sa cerem doar altora perfectiunea. Si noi trebuie sa ne-o cerem noua insine. Daca o cautam in NOI, o gasim? Parca n-as crede.

O foarte frumoasa talcuire a „Pildei semanatorului”, la care va referiti, gasiti si la Parintele Ilie Cleopa pe: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/37semanatorul.htm