Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Despre Forum > Craciunul - Nasterea Domnului
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 24.11.2014, 07:57:20
Ioan_Cezar Ioan_Cezar is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.06.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.632
Implicit Memoria Nașterii Domnului

Departe de a propune un topic de discuții pe linie dogmatică despre Nașterea Domnului și dincolo de varietatea opiniilor privind semnificația acestei "memorii", mă gândeam că fiecare dintre noi, împreună cu lumea în care am trăit, a cunoscut din experiență proprie întâmpinarea Nașterii Domnului, a Crăciunului.
În fiecare localitate din țara noastră copiii iau parte, an după an, la pregătirea pentru Crăciun și la Sărbătoarea Nașterii Domnului. Sufletul copilului, mereu uimit și încântat de frumusețea aparte a lunii decembrie, care începe cu bucuria darurilor din ghetuțe, ia parte și la atmosfera mai generală a comunității din care face parte.
Unii dintre noi am trăit întâmpinarea Nașterii Domnului în sate și orașe din Muntenia, alții în localități din Oltenia, Maramureș, Moldova ș.a.m.d.
Cum era așteptată și pregătită în copilăria noastră Nașterea Domnului?
Vă mai amintiți cum întâmpinam noi Crăciunul?
Dar părinții și bunicii noștri - familia, rudele, comunitatea întreagă?

Vă propun să evocăm câte un crâmpei din zorii vieții noastre când, poate, în această perioadă cu totul aparte a anului, aveam parte de unele experiențe de viață care vor fi devenit peste ani unele dintre cele mai frumoase și, de ce nu, românești și creștinești amintiri ale fiecăruia!

Memoria colectivă a poporului nostru e îmbogățită și înfrumusețată, în această perioadă, cu nenumărate amintiri personale.
Haideți să facem un brad frumos împodobit cu globurile colorate și cu beteala amintirilor fiecărui copil care am fost! Să urcăm spre noul Crăciun împrospătați cu darurile Sărbătorilor inocenței noastre. Astfel, memoria personală a Crăciunului poate deveni un crâmpei viu și actual din Memoria multimilenară a Nașterii Domnului...
Și așa cum Magii au fost călăuziți de o lumină Cerească până la Pruncul Sfânt, să ne lăsăm călăuziți și noi, prin lumina blândă a amintirilor din copilărie spre o participare cât mai deplină, acum, una cu toată ființa, la Sărbătoarea Minunii Nașterii Domnului!

Last edited by Ioan_Cezar; 24.11.2014 at 08:05:09.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 24.11.2014, 12:55:35
crinrin
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Cateva momente, petrecute in perioada sarbatorilor de iarna, mi-au ramas in memorie si voi incerca sa le redau aici fara niciun adaos, fara nicio cosmetizare ci cat mai fidel posibil, asa cum le percepeam eu atunci, copil fiind.

Intr-un an, cred ca de Sf. Nicolae, am primit o carte de colorat mare, mare de tot, cu multe, foarte multe pagini, foarte groasa... nici acum n-am mai vazut pe undeva o asa carte de colorat. Ce incantata am fost de ea! Cu noaptea-n cap m-am si asezat la masa si am inceput sa colorez .. si-mi amintesc ca mai faceam cate o pauza, apoi fugeam la bucatarie unde mama framanta intr-un tuci mare coliva. Avea mama obiceiul ca inainte de a aseza coliva pe platouri sa ne faca la fiecare cocoloase. Modela coliva sub forma unei mingiute rotunde, nici prea mare, dar nici mica, cat sa o putem lua totusi in mana si uite asa luam un cocolos din ala si muscam ca dintr-un mar. Inchipuiti-va ce ma mai moscoleam si pe fata si pe maini.. :) Dar era frumos, numai la mama am vazut sa faca cocoloase, nicaieri in alta parte! :)

In alt an, eu si un alt frate - ultimii care mai eram mici din toata familia, am gasit sub brad cate o punga cu numele fiecaruia pe ea. Am recunoscut insa a-l cui era scrisul, cadoul fiind din partea unui alt frate mai mare, dar, chiar daca am stiut ca nu de la Mosu` venea, tot m-am bucurat. Am gasit fiecare in punga cate o masinuta mica, din plastic, albastra, cu un mosor in remorca, niste dulciuri si in plus, eu, pt. ca eram cea mai mica, am primit si un joc format din 6 cuburi maricele, din lemn, imbracate in hartie colorata ... cel putin una din imagini pe care o puteam alcatui era din povestea "punguta cu 2 bani", dar mai puteam foarma si alta imagine .. nu-mi mai amintesc care. Ce sa va spun, toata iarna am stat cu frate-miu pe sub masa, parcand masinile si jucandu-ne in tot felul, in casuta noastra de sub masa (atentie, n-am primit papusa, dar si acum imi amintesc masinuta aia - de fapt, pe vremea aceea, m-ar fi bucurat orice; conta doar ca am gasit un cadou sub brad. ce copil lipsit de mofturi si pretentii eram!).

In alt an, imi amintesc ca eram acasa cu mamaia. Era spre seara, focul ardea in soba din bucatarie, era cald, liniste, totul curat, lumina nu era aprinsa si stateam cuminte pe un scaun iar afara se auzeau colindatorii prin vecini (erau "cu cantecele" imi zicea mamaia) iar dansa cocea pe plita turtele. Reteta cred ca era simpla de tot dar turtelele ii ieseau de minune. Le modela cu mana si le cocea pe plita. Erau asa de dulci si atat de bune... Asa cum doar la mama am mancat cocoloase facute din coliva, la fel si cu turtelele astea, doar mamaia ni le facea. Intre timp au inceput sa apara si restul fratilor/surorilor de pe la scoala/serviciu .. lumina s-a aprins si vraja a disparut, dar eu n-am uitat nici acum momentul acela.

Alta data, de la o sora care avea serviciu, am primit de Craciun un cadou, dar m-am trezit cu el sub perna. Ce bucurie sa dau cu mana de cadou acolo, sub perna, n-aveti idee cat de repede m-am dezmeticit si ce iute am fugit la bucatarie sa le spun alor mei ca a venit mosuuuu` :) Nu mai stiu ce am primit, dar stiu cat de bucuroasa eram si ce bine ma simteam ca sunt copil si ca am primit un cadou sub perna :)

Am mai gasit in alt an cadoul in ghetute iar alta data, de Mos Nicolae, am gasit intr-o gheata o nuia lungaaaa... Ce dezamagita am fost, ce rau m-am suparat. Stiam ca nuiaua era de la mama, dar nici acum nu sunt de acord cu o astfel de procedura. N-am primit nicio bomboana, nimic altceva in afara de nuiaua aia lunga .. pe care am rupt-o si am aruncat-o cat colo, de suparata ce eram. Sa nu-si inchipuie cineva ca si-a facut efectul atentionarea aia, dimpotriva, am ramas doar cu o amintire urata si atat.

Aveam un brad artificial pe care il impodobeam in fiecare an si niste globulete tare dragute si lumanari care se prindeau cu clipsuri de brad, dar pe care nu le aprindeam, si vata pe care o presaram pe ramuri aidoma zapezii. Mama imi povestea ca in alti ani cumpara si brad natural, dar eu nu-mi amintesc decat de acela artificial. Imi placea sa-l admir, era pus intr-o camera in care nu dormea nimeni si in care nu se facea focul in soba, dar nu conta. Ma imbracam bine si stateam pe acolo, pe langa brad. Mai sterpeleam o bomboana pentru ca frate-miu, mai inventiv, ma invatase ca pot sa mananc bomboana si sa las doar ambalajul atarnat in brad. Nu dura mult si dispareau toate bomboanele :) Iar la geamuri erau flori de gheata. Ce frumoase erau florile de gheata! Mai suflam abur din gura si faceam cate un ochi prin care priveam afara :)

Camera cu bradul dadea spre strada. In ajun de An Nou, de la ora 5 dimineata ne trezeam, ne imbracam bine si statea la geam asteptand sa treaca cardurile cu mascati. Veneau carduri, carduri, colindau tot oraselul, trageau cu bicele, se auzea buhaiul iar la ora pranzului se strageau in centrul orasului si faceau demonstratii. De la distanta imi placea sa-i vad, dar altfel imi provocau spaima .. asa, deghizati cum erau.

Imi placeau si betisoarele alea, gen artificii, pe care le incalzeam un pic la soba apoi ardeau si scoteau multe scantei... sau cum coceam in soba, pe jar, gutui peste care puneam apoi zahar.. ce bune erau; imi amintesc si de cozanacii rumeni si calzi pe care ni-i facea mama... de taiatul porcului si toata mestereala celor mari sa-l transforme in carnati, sunci, toba, piftie, friptura ... Fratii si surorile mai mari imi povesteau cum tata, inainte de Craciun, venea de la serviciu cu cadourile care se dadeau de catre sindicat - noi, cu eram multi, primeam fiecare cate o punga astfel incat tata ajungea acasa cu un sac intreg, plin cu jucarii si dulciuri :)

.. amintirile mele sunt simple, dar frumoase si mi-au ramas in suflet. Nu am fost niste copii rasfatati sau mofturosi. Noi eram 9 copii la parinti iar ai nostri nu aveau cum sa ne rasfete prea mult.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 24.11.2014, 13:26:52
Monnis Monnis is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.06.2012
Locație: București
Religia: Ortodox
Mesaje: 185
Implicit

Intr-adevar, frumoase amintiri, Crinrin! Iti multumesc pentru faptul ca ne-ai dat si noua prilejul sa patrundem in lumea aceea minunata a copilariei tale!
__________________
"Fiți întelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii" (Matei 10, 16-22)
Reply With Quote
  #4  
Vechi 25.11.2014, 03:41:42
tabitha's Avatar
tabitha tabitha is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.04.2011
Locație: usa
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.961
Implicit

Draga Cezar, ai fost un norocos daca la voi in casa se sarbatorea de Craciun Nasterea Domnului, si nu momentul culminant al Lunii Cadourilor si al meselor traditionale romanesti. Era frumos, nu zic nu, dar eu una cel putin nu am trait Craciunul ca pe o sarbatoare religioasa. Sper sa nu tai elanul altora care vor sa povesteasca din copilaria lor. Ar fi frumos sa vedem si marturii in care de Craciun copiii constientizau ca sarbatorim venirea pe pamant a lui Dumnezeu in chip de Prunc.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 25.11.2014, 03:50:41
Ioan_Cezar Ioan_Cezar is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.06.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.632
Implicit

........:)
Tata era membru de Partid, director, secretar etc. Îți dai seama că ni-l aducea pe Moș Gerilă...:) (ghete faine, un geamantan cu portocale și mere Ionathan, ceva Jules Verne etc.)
Dar copchilu are și mamă, nu doar tată... Și baba de bunică-mea era postitoare mare, țărancă adevărată. Doamne ferește să nu ții posturile sau să lipsești de la biserică!...:)
Iar satul meu era o comoară de datini.
Așa că am avut parte de toate. O să povestesc cât de curînd...
Reply With Quote
  #6  
Vechi 25.11.2014, 06:46:19
tabitha's Avatar
tabitha tabitha is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.04.2011
Locație: usa
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.961
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Ioan_Cezar Vezi mesajul
Așa că am avut parte de toate. O să povestesc cât de curînd...
Abia astept să ne povestesti.. :) uite că mi-am adus aminte si eu de un amănunt de pe vremea bunicilor... mi-au povestit că atunci când erau ei tineri, prin anii '30-'40 se obisnuia să se facă petrecere mare cu mai multe familii de prieteni. Si fiindca era sărbătoare mare Crăciunul, doamnele sotii erau cele care făceau pregătirile si serveau la masă (li se dădea liber tuturor servitorilor).

Ah, si ce mai imi aduc aminte ca o curiozitate, de pe vremea lui nea Nicu, este că numai în preajma sărbătorilor de iarnă aveam pe masă portocale si banane (pe care le cumpăram verzi si le lăsam să se coacă pe sifonier :)). Daaa, era o perioada specială -- era si vremea colindelor si a vizitelor preotului "cu Crăciunul", că în rest pe la biserică ajungeam efectiv din An în Pasti. Îmi mai aduc aminte si de mersul "cu sorcova veselă", un prilej de a ne colinda bunicii si rudele si a ne distra împreună. Cred ca mai religioase pe vremea aceea erau sărbătoarea de Mos Nicolae, si cea de An Nou/1 ianuarie - când venea Mos Vasile. Aduceau si ei câte un dar, mai mic sau mai mare, după putintă. :) Dar pe acestea le asociam într-adevăr cu Sfintii din calendar cărora le erau dedicate.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 25.11.2014, 11:02:07
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.103
Implicit

Eu am crescut o vreme cu matusa si unchiul mamei(nasii mei de botez)care ma adorau si se uitau la mine ca la un odor pretios-asta si deoarece dansii se indreptau repejor spre batranete fara nici un suflet prin casa,unica lor fiica murind de tanara rapusa de leucemie.

Chiar daca dansa nu fusese credincioasa in tinerete(ca mai noi toti),dupa moartea fetei s-a pocait cu totul ,I-a facut tot rostul pomenilor si pomenirilor si a inceput sa boteze toti copiii din familie,din vecini,din imprejurimi.
Erau doar niste oameni simpli,dansa casnica iar dumnealui muncitor -nu traiau decat dintr-un salariu modest insa"mamicuta"croseta,cusea si facea tot felul de lucruri de artizanat pe care le vindea cu bani buni,rotunjind frumusel venitul familiei,plus ca a creat amintiri prin casele tuturor rudelor-ba un pullover crosetat,ba un fular,o patura sau o fata de masa.

Tineretea lor se afla pe undeva in epoca interbelica si erau foarte deosebiti de alte rude,aveau pretentii mari pt posibilitatile lor ,erau imbracati mereu la 4 ace desi modest iar casa era mereu luna-nici acum nu stiu cum reusea nasa mea fiind si cardiaca de tanara.
Erau tinta sarbatorilor deoarece neavand copii erau generosi cu ai altora;cheltuiau ,imbodobeau brad si ii chemau pe toti la ospete ;si veneau finii la nasi,se adunau in numar mare cu parinti si nanasi,care mai de care.

Cand m-am nascut eu ei s-au concentrat pe cresterea si educatia mea,mai ales ca locuiam impreuna si eram ca si fata lor ,au lasat-o mai moale cu ceilalti fini.

Pe la 3 ani ma invata sa spun"sarut mana pt masa!"si alte politeturi de familie cu pretentii.
Iata ca a venit si ziua primei Euharistii...era inainte de Craciun cu cateva luni inainte de a implini 5 ani."Mamicuta"m-a pregatit din vreme dandu-mi mancare de post cateva zile;pana la varsta aia nici macar nu invatasem sa mint astfel incat spovedania a mers repede.Emotia,aglomeratia si lingurita cu Sangele Domnului m-au molesit destul de repede ,am venit acasa si m-am culcat...cand m-am trezit ,eram fericita fara sa fii avut un motiv anume-pt ca asa sunt copiii!

Nasa pregatea in bucatarie porcul pe care de dimineata tocmai il taiasera...cand mi-am amintit scenele din fugareala lui,plansetul si grohaitul fericirea s-a evaporat ,mi s-a pus in nod in gat si mi s-au umezit ochii;dansa se bucura ca m-am trezit si ma imbia cu sorici proaspat ,i-am intors spatele(toata copilaria am avut probleme cu mancatul carnii si a oualor,nu imi placeau la gust,imi faceau scarba. De aceea cand aveam carne in farfurie ma scapau de ea animalele casei,un caniche si un motan portocaliu :)
Problema s-a rezolvat la pubertate cand apetitul s-a mai revolutionat si chiar daca mai faceam mofturi totusi nu le depaseau pe cele din copilarie,cand Domnul stie cu ce am trait...

In antreu,nasul pregatea(ca in fiecare an)bradul cu tot tacamul si cu toata pedanteria epocii dumnealui. Era si dansul fericit si mandru nevoie mare ca are pt cine face bradul asa ca si-a pus discul cu cantece de inima albastra,cantate de maestrul Dona Siminica, si-a turnat o tuiculita mica in paharul fistichiu al unui serviciu de cristal rubiniu cu accente aurite si a inceput sa scoata de prin cutii beteala,globuri,ornamente din hartie si preferatii mei clopoteii.
Anul asta trecusem de perioada lui "de ce"astfel ca nu l-am mai plictisit cu intrebarile mele nesfarsite de ce au taiat bradul,daca mai inverzeste din nou in primavara chiar si asa taiat,daca face flori,dar mere...si cate si mai cate...

Nasa ma cheama cu o voce serioasa(asta inseamna ca am treaba),ma duc curioasa si sa aflu ca va trebui s-o ajut in bucatarie;am inceput cu taiatul cubulete a legumelor pt salata de boef,salata care este pregatita cu toata seriozitatea pt pomana mortilor.Ma pune s-o gust explicandu-mi ca ea nu o poate gusta pt ca tine post pana in ziua de Craciun dupa ce le imparte mortilor,astfel ca din respect si dragoste pt ei nu doreste sa se infrupte din bunatati inaintea lor."Dar eu de ce nu mai tin post mama?"
-"pt ca esti copil si nu ai pacate ca noi batranii,imi raspunde ea"
-"ce inseamna pacate?"incep eu...

Eu doar ii tin de urat in bucataria cam stramta a casei vechi,tai mici bucatele de gogosar si mi le lipesc de unghii imitand-o pe mama(reala)care este tanara,cocheta,draguta si miroase frumos intotdeauna.
Nasa ma priveste scurt si ma atentioneaza sec ca unghiile rosii nu sunt pt copii.

Isi duce mana la inima si obosita se aseaza pe un scaun sa astepte coacerea cozonacilor si a tortului care mai intai merg la biserica.
Ce mai gelozie ma apucase pe mortii astia si in alte dati...pai cum sa cumparam noi tot felul de bunatati si sa trebuiasca sa astept ca mai intai sa manance mortii?
Dar acum nu vreau sa mananc nimic din bucatarie caci gandul ma poarta la ciocolatele pe care nasul le pregatea pt brad.Ce mai ciocolate ,una si una...chiar si bomboane fondante roz si verde pal...Numai de nu m-ar obliga maine sa mananc iar carnat din ala gretos care miroase urat,ma gandesc eu cu oroare si ma indrept in camera cealalta,aia cu bradul sa ma milogesc pt niste ciocolata sau macar o bomboana,un mar ceva...numai mancare sa nu fie!

************************************************** *************
Pregatirile au ajuns spre sfarsit,"mama"alearga in colo si-n coace cu ultimele detalii,cosurile pt biserica sunt gata,coliva,cozonac,tort,sarmale si fel de fel de carnareturi care miros urat,o sticla de vin,o sticla de ulei,o parte din ciocolatele si bomboanele care trebuiau sa fie ale mele toate...
Dar in loc sa ma supar,ma inveselesc la gandul ca "mama" mi-a crosetat tot felul de haine noi de la fusta pana la caciula,chiar si un paltonas dragut rosu cu borduri verzi.
Tot aud de Craciun si nu stiu ce inseamna ,poate o s-o intreb pe mama mea maine...daca vine ca asa a promis...ea are mereu rabdare si este buna ca o zana si rade,rade...
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 25.11.2014, 11:39:30
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.103
Implicit

Nasa se ferea sa vb deschis despre religie deoarece sotul ei o tinea din scurt si cand incepea sa-mi explice ceva,dansul sarea ca ars"nu-i mai baga prostii copilului in cap"incat intrerupea discutia.

Multi ani am fost invaluita in traditionalismul sarbatorilor de iarna fara sa inteleg semnificatia lor religioasa;mereu le asociam cu vacanta,cu casa bunicilor de la tara,veselie,aglomeratie de rude ,voie buna,cadouri si cam atat.
Si peste toate astea mai tineam si post,ma spovedeam ,ma impartasam fara sa stiu de ce faceam astea ,cu ce scop.
Se pare ca si adultii care-mi predasera stafeta nu prea stiau dar incercau sa-l dibuie pe Dumnezeu cu lumanarea...
Sau poate nu stiau sa-mi explice...sau se straduiau sa-mi ofere amintiri placute si o viata indestulata,ei fiind trecuti prin toate ororile razboiului,a foametei etc....
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

Last edited by Yasmina; 25.11.2014 at 11:46:05.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 25.11.2014, 12:09:22
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.103
Implicit

Obsesia pt ciocolata si fructe m-a urmarit destula vreme pana ce la un alt Craciun,fiind mai mare(7-8 ani) am ajuns la Urgente.

Pregatirile de Craciun urmasera acelasi curs,bradul,mancarea,cosurile pt pomana,curatenie.
La nasii mei au venit niste invitati de varsta lor si cum bunele maniere prevedeau ca tancii sa nu stea la palavre dupa masa cu cei mari,ei au ramas intr-o camera cu muzica lor(acelasi maestru Siminica) iar eu in camera cu bradul...
Am luat o ciocolata...s-a dus cat ai clipi.
Am mai luat una,la fel.Daca mai iau inca una nu o sa se cunoasca,3 sau 4 tot aia.
Nu stiu ce judecata mi-am facut atunci pe moment insa in vreo 1-2 ore cat am stat singura cu bradul am mancat toate dulciurile care erau atarnate in pom.
M-au dus la urgente.
Mai apoi dupa 6 luni cand am ajuns iarasi acolo cu barba sparta de data asta,doctorul mi-a zambit familiar :)
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Reply With Quote
  #10  
Vechi 25.11.2014, 20:28:34
aubergine aubergine is offline
Banned
 
Data înregistrării: 29.07.2013
Locație: Arad
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.045
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Yasmina Vezi mesajul
Obsesia pt ciocolata si fructe m-a urmarit destula vreme pana ce la un alt Craciun,fiind mai mare(7-8 ani) am ajuns la Urgente.

Pregatirile de Craciun urmasera acelasi curs,bradul,mancarea,cosurile pt pomana,curatenie.
La nasii mei au venit niste invitati de varsta lor si cum bunele maniere prevedeau ca tancii sa nu stea la palavre dupa masa cu cei mari,ei au ramas intr-o camera cu muzica lor(acelasi maestru Siminica) iar eu in camera cu bradul...
Am luat o ciocolata...s-a dus cat ai clipi.
Am mai luat una,la fel.Daca mai iau inca una nu o sa se cunoasca,3 sau 4 tot aia.
Nu stiu ce judecata mi-am facut atunci pe moment insa in vreo 1-2 ore cat am stat singura cu bradul am mancat toate dulciurile care erau atarnate in pom.
M-au dus la urgente.
Mai apoi dupa 6 luni cand am ajuns iarasi acolo cu barba sparta de data asta,doctorul mi-a zambit familiar :)
Hahahah! Frumoase povesti, aveti talent la povestit, plus ca ati si reintrat in pielea copilului de odinioara.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare