impartasirea copiilor mici

[Copacel]

În prealabil postat de Yasmina

Chiar nu vad unde este problema!

Ca nimeni nu-i urca pe cei cu carucioare in biserica
Yasmina esti tare.Ce ne m ai trebuie noua lifturi ca oricum omul nu s-a nascut la bloc si Dumnezeu nu l-a facut cu lift.

[Yasmina]

În prealabil postat de Copacel

Ca nimeni nu-i urca pe cei cu carucioare in biserica
Yasmina esti tare.Ce ne m ai trebuie noua lifturi ca oricum omul nu s-a nascut la bloc si Dumnezeu nu l-a facut cu lift.

Am omis un aspect se pare...
La noi la biserica ,nu avem trepte...poti intra cu caruciorul cu rotile,pana in fata(unde sunt scari spre altar).

Nu-i bai,cei care il insotesc pe bolnav il ajuta sa urce 2-3 trepte,urca si carutul si gata, ca doar nu vine neinsotit la biserica.

[Copacel]

În prealabil postat de Yasmina

il ajuta sa urce 2-3 trepte,urca si carutul si gata, ca doar nu vine neinsotit la biserica.

Esti tare. Tu ai incercat vreodata sa urci o greutate de peste 60 kg , pe roti ,pe niste scari, impotriva gravitatiei ?
Inginerii au ajuns la solutia ca trebuie o rampa.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Copacel

Esti tare. Tu ai incercat vreodata sa urci o greutate de peste 60 kg , pe roti ,pe niste scari, impotriva gravitatiei ?
Inginerii au ajuns la solutia ca trebuie o rampa.

La noi s-a instalat o platformă de ridicare lîngă scări. Am văzut cînd afost folosită pentru a ajuta o mamă singură cu gemeni, avea cărucior dublu.

[Yasmina]

În prealabil postat de Copacel

Esti tare. Tu ai incercat vreodata sa urci o greutate de peste 60 kg , pe roti ,pe niste scari, impotriva gravitatiei ?
Inginerii au ajuns la solutia ca trebuie o rampa.

Ori esti mai tanar si netrecutut prin viata ori nu prea te duce mintea...
Oricum ar fi, precizez ca intai se ajuta bolnavul sa urce(fara carut) apoi se urca si carutul singur!
Cine poate sa faca rampe nu are decat, insa la parohiile mai sarace care nu dispun de rampa,sa se ajute si oamenii cum pot ei mai bine. Eu asta subliniez aici.
Plus ca la bisericile din occident sunt desemnati zilnic enoriasi care sa deschida usa pt ceilalti,sa ajute daca sunt bolnavi,oameni batrani,copii etc.

Vreau sa va marturisesc si eu ceva. Aici la noi in parohie, avem un baiat care in urma unui vaccin a ramas imobilizat in carut.
Intamplator sau nu, este chiar vecinul meu. Ei bine, vreau sa va spun ca nu exista bucurie mai mare pentru Lucian decat momentul cand vine cineva sa il duca la Biserica. Mama lui este batrana si foarte bolnava si nu are cum sa il mai care. Unde mai pui ca sta la et 2..
Ei bine dragilor, cum nu avem nici lift nici rampa, ne-am gandit sa folosim bratele enoriasilor. Astfel, parintele a randuit cativa oameni care prin rotatie merg la Lucian si il coboara, pe brate!!
Il aseaza in carut si merg pana la usa Bisericii. Nici acolo nu avem rampa. Deci, foosim iar ceea ce avem. Bratele fratilor din Biserica. Credeti-ma, e foarte multa bucurie cand vine Lucian. Unii deschid usa, altii ii aseaza pantalonii, altii ii pregatesc scaunul..si asa..
ne bucuram impreuna!

Ps- iertare ptr divagatia de la topic.. Desi, Lucian este un om mare cu inima curata de copil..(promit ca voi mai povesti despre el)

[sophia]

1. Da, preotul se deplaseaza si la domiciliu pentru cazuri speciale.
2. De obicei bisericile au scari, dar se pot folosi rampe (un plan inclinat, pur si simplu, peste care pot urca oameni cu caruciore cu copii, rolatoare, sau carut de invalizi).

Jenny, dar in afara de biserica oare cum iese din casa omul acela?
Cine il cara?
Ar trebui sa capete o locuinta potrivita, la parter si cu posibilitate de circulatie a carutului.
Trebuie vorbit la primarie, sau cine se ocupa de asa ceva.
Sa faca un schimb de locuinta eventual.
Poate in curand va avea nevoie si mama lui de ajutor. Mie mi se pare chiar serioasa problema acolo. Trebuie facut ceva pentru ei.

Adevarul este ca Lucian nu vrea sa iasa din casa decat la Biserica. Foarte rar il ducem la doctor, sau la cate o manastire. De carat il ajuta oamenii din parohie. Da! Ai gandit foarte bine. Avem deja ceva timp de cand am inceput sa cautam sa facem schimb de locuinta. Este foarte greu de gasit ceva la parter ptr ca majoritatea blocurilor au spatii comerciale.Inca suntem in cautari..
Multumim frumos!

Si ca sa ramanem pe subiect totusi, marturisesc ca am o foarte mare bucurie cand vad atat de multi copii la impartasit. Observ cu bucurie, parintii tineri, care, chiar daca sunt mai stangaci (unii)..merg cu pruncii la impartasit!

[fallen]

În prealabil postat de simpllu

Aş completa că exemplul părinţilor este foarte important. Nu este suficient să fie împărtăşit doar copilul, iar părinţii să fie mereu spectatori.

Ăsta cam așa este...
Noi mergem și împărtășim. Copilul, din superstiție poate pentru sănătate etc dar dacă noi ducem o viață păcătoasă și junii dam o educație creștinească și un exemplu bun, nu se va alege nimic de el...cel mult Dumnezeu îl va proteja cât de cât de neplăceri majore ( boli accidente) dar nu va deveni un copil mai bun sau ascultător.
O spun din proprie experiență. Împărtășesc cât pot de des copilul dar nu sunt în stare sa îl educ Cum trebuie pentru ca și eu la rândul meu sunt o păcătoasă (,și nici nu mai ajungla sa ma spovedesc sau mavar sa fîi atenta la slujba). Copilul neastâmpărat aleargă prin toată biserica și toată curtea. În curând nici nu au sa ne mai primească . Nu știu cât o sa îi mai tolereze apucăturile ( se baga în fata sa o dea prima, striga papa sau mai nou te rog). Ia câte un pumn de anafura și mai nou dacă o se oferă altceva ( cred ca încep sa am o problema și cu ăsta, ca sunt câteva doamne care stau acolo si oferă copiilor imediat după împărtășanie nenumărate dulciuri) a inceput sa scuipe sau sa arunce anafura. Iar eu nu sunt în stare sa îi dau o educație nici creștinească nici lumeasca pentru ca nici eu nu sunt educata în nici unul din aceste sensuri. Instinctul pe care îl are e sa ia cu japca și sa nu dea nimic înapoi. Sa facă numai ce vrea. Nu da înapoi orice i-ai zice nici cu frumosul nici cu uratul. O singura data s-a dat înapoi când alt copil a trosnit-o cu o lopatica în cap. Atunci a înțeles mesajul. Inițial am crezut ca face așa pentru ca îl moștenește sau ia exemplu de la tatal ei. Însă nici chiar el nu aproba astfel de comportamente și cu el de fata nici nu face așa, așadar tot eu am picat de vina ca învăț copilul rău. Adevărul e ca și eu sunt o persoana rea. Inițial am crezut ca sunt o persoana Bună și ca atunci când am păcătuit a fost din greșeală. Dar acum constat ca nu mai e nimic bun în mine. Continui sa împărtășesc copilul de frica. Pentru ca la cât sunt de incapabila eu nu pot sa îi port de grija și atunci trebuie sa îl rog pe Dumnezeu sa o facă. Plus ca i-am și promis ca o voi face însă la partea cu educația crestineasca mă îndoiesc ca voi reuși sau ca mai o consider oportuna. Uneori cred ca Dumnezeu e prea bun cu unii dintre noi dar totuși avem mare nevoie de toată mila Lui...nu știu Cum as putea rezista dacă mi-ar da o "palma "( o încercare mai grea) sau ne-ar întoarce spatele...

[fallen]

În prealabil postat de ioan67

Excelentă afirmaţie!
M-am gândit frecvent că e cumva anormal ca toţi din casă să se împărtăşească iar eu să aştept, să tot aştept... Până am renunţat.
E o bucurie aparte, totuşi, că îi văd pe ai mei cum se împărtăşesc...:) Aşa cum un părinte se satură privindu-şi copilul când mănâncă, aşa şi eu m-am împărtăşit adesea de minunea familiei mele care se împărtăşea cu Sfintele Taine.
Totuşi lucrul îmi pare nefiresc.
Da, excelentă afirmaţia ta, sărumâna că m-ai ajutat să reflectez încă o dată la chestiunea asta.

Cam așa ceva...
Încercăm și noi păcătoșii sa tragem nădejde măcar pentru copiii noștri. Poate ne va fi osândă mai ușoară în iad dacă îi vom ști pe ei mântuiți sau din contra mai grea dacă i-am tras după noi.
Inițial m-a încercat și ispita de a crede ca dacă noi părinții vom fi în iad nici copilul nu va fi pe deplin fericit sa ne știe pe noi acolo, însă nu e chiar așa. Copilul e dator sa lase pe tatal lui și pe mama sa. El se va preocupa de copiii lui. Invers cred ca nu se poate ( părintele sa ajunga în rai dacă copilul doamne fereste cade )