A doua Rosia Montana: Gazul de sist, este dat lui Rockefeller

"A doua Roşia Montană: Gazul de şist

Modul în care străinii vor să exploateze resursele naturale ale României este pe punctul de a declanşa un nou scandal. După Roşia Montană, al cărei aur este vizat de canadienii de la Gold Corporation, americanii de la Chevron vor să înceapă, luna viitoare, forările în solul românesc pentru exploatarea gazului din şistul argilos. Chevron a câştigat licitaţiile pentru astfel forări în România în judeţele Bihor, Vaslui şi Constanţa, după ce a depus, în iulie 2010, oferte câştigătoare pentru trei perimetre cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi.

Gazul de şist este noul combustibil vedetă al momentului şi, aparent, România ar avea potenţial în această zonă. Gazele de şist sunt gaze obişnuite, dar care sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat şi care necesită tehnologii speciale pentru extragere. În România este vorba despre o tehnologie controversată la nivel mondial, numită fracţionare hidraulică, care presupune pomparea de milioane de litri de apă, amestecată cu substanţe chimice care dizolvă rocile, în pământ, pentru a elibera gazele prinse în ele.


„Operaţiunile noastre se concentreaŹză în două zone: Bârlad şi Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea“, a declarat pentru ZIARUL FINANCIAR Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.


Ecologiştii şi cetăţenii obişnuiţi sunt însă îngrijoraţi de pericolele la adresa mediului pe care procedura le implică. Ei susţin că s-ar putea ajunge la o poluare a apei freatice, având consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii consumatorilor şi agriculturii. Există deja precedente cum ar fi Franţa, care a interzis producţia de gaz de şist pe teritoriul său, sau chiar SUA, care sunt în curs de modernizare a procedurii. În statele americane New York şi Pennsylvania oamenii care locuiesc aproape de astfel exploatări s-au înregistrat dând foc la apa de robinet contaminată cu gaz metan.
De asemenea, politica energetică a Marii Britanii este zguduită după ce operaţiunea experimentală de extragere a gazelor naturale din plăcile de şist din Lancashire a fost oprită, sub suspiciunea că ar declanşa cutremure, după ce mai multe mişcări seismice de mici dimensiuni au fost înregistrate în zonă.


Chiar şi vecinii bulgari au obţinut, la începutul acestui an, după proteste de stradă, interzicerea unor astfel de exploatări, după ce în iulie guvernul bulgar a încheiat un acord, tot cu firma americană Chevron, pentru explorarea gazului de şist în regiuni extinse din nord-estul ţării. Parlamentul bulgar a adoptat, în urmă cu o săptămână, o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pentru o perioadă de timp nelimitată iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenţa de explorare.


Mai mult chiar, în Bulgaria a fost programată pentru ieri o actiune de protest, în faţa Ambasadei României din Sofia, împotriva activităţii de exploatare a gazului de şist din România. „Sperăm ca ne vor auzi mai mulţi români şi că vom lupta împreună împotriva acestui pericol. Este o situaţie urgentă, fiindcă începerea extracţiei prin fracturare este planuită în februarie şi dacă va începe, nu va mai putea fi oprită! Problema este că românii nu sunt deloc informaţi cu privire la această situaţie gravă. Este nevoie de oameni care să ia atitudine şi în România! Dacă exploatarea gazelor din şisturi va fi permisă în România, munca noastră a fost în zadar“, a declarat Mariana Christova de la Universitatea Tehnică din Sofia.

Vezi aici un film despre exploatarea gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice.
http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8

(http://ziarero.antena3.ro/article/view/id/12577)

John Davison Rockefeller (1839 – 1937) fondeaza in 1870, impreuna cu fratele sau William Rockefeller (1841 – 1922), mega colosul Standard Oil stramosul:
Standard Oil of New Jersey (SONJ), redenumita Exxon acum parte a ExxonMobil, corporatie membra Council on Foreign Relations.
Standard Oil of New York, redenumita Mobil, acum parte a ExxonMobil.
Standard Oil of California, redenumita Chevron, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Indiana, redenumita Amoco, acum parte a BP, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Ohio sau Sohio, acum parte a BP.
Anglo-American Oil Co., acum Esso UK.
South Penn Oil Co., devenita Pennzoil acum parte Shell, corporatie membra Council on Foreign Relations
John Davison Rockefeller (1839 – 1937) fondeaza in 1870, impreuna cu fratele sau William Rockefeller (1841 – 1922), mega colosul Standard Oil stramosul:
Standard Oil of New Jersey (SONJ), redenumita Exxon acum parte a ExxonMobil, corporatie membra Council on Foreign Relations.
Standard Oil of New York, redenumita Mobil, acum parte a ExxonMobil.
Standard Oil of California, redenumita Chevron, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Indiana, redenumita Amoco, acum parte a BP, corporatie membra Council on Foreign Relations
Standard Oil of Ohio sau Sohio, acum parte a BP.
Anglo-American Oil Co., acum Esso UK.
South Penn Oil Co., devenita Pennzoil acum parte Shell, corporatie membra Council on Foreign Relations"

"Americanii de la Exxon*Mo*bil speră ca alături de Petrom, cea mai mare companie din România, să poată intra în clubul select al firmelor care scot "aur negru" de la mari adâncimi prin lucrările pe care le fac în perimetrul Neptun din Marea Neagră.

Chevron va fora anul viitor pri*ma sondă în căutarea gazelor de şist din Româ*nia, cel mai în vogă com*bus*tibil al momentului. De reuşita acestor companii depinde însă nu numai profitul lor, ci şi inde*pendenţa energetică a României, care în lipsa unor noi descoperiri riscă să ră*mână fară petrol şi gaze în maximum
15 ani.


"Unul dintre motivele pentru care am venit în România este progresul teh*nologiei. Când mi-am început eu cariera, nu se putea săpa la adâncimi mai mari de 200 de metri. Acum se poate merge la peste 3.000 de metri. Costurile sunt enorme, riscurile pe măsură, dar trebuie să înţelegem că vremurile petrolului uşor accesibil au trecut", spune Ian Fischer, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd.
Americanii s-au asociat încă din 2008 cu Petrom pentru explorarea peri*me*trului Neptun din Marea Neagră, cos*turile, dar şi câştigurile urmând să fie îm*părţite în mod egal între cele două firme.


Investiţiile mari acum încep
Într-o primă fază, cele două companii au realizat lucrările de seis*mică 3D prin care se face o radiografie a adâncurilor în căutarea posibilelor pungi de petrol şi gaze. Aceste pungi arată ca nişte cocoaşe, ca nişte pahare întoarse, dar este foarte posibil ca ele să fie şi goale.
De aceea, pentru a vedea dacă se ascunde sau nu ceva în ele, se trece la o nouă fază a procesului de explorare şi anume la săparea unor sonde. Prima astfel de sondă făcută vreodată în România la mari adâncimi în Marea Neagră ar urma să fie realizată până la sfârşitul acestui an - începutul lui 2012.
"Investiţiile mari abia acum încep", a mai spus Fisher.
Dacă până acum cele două com*pa*nii au investit câteva milioane de dolari, de acum înainte sumele se vor măsura în sute de milioane sau chiar miliarde de dolari.


Un monstru marin de un miliard de dolari în Marea Neagră
Pentru forarea primei sonde de ex*plo*rare, ExxonMobil va aduce în peri*me*trul Neptun un vapor special făcut pen*tru Marea Neagră, a cărui con*struc*ţie a costat un miliard de dolari, Deepwater Champion. Acest mosntru ma*rin are o lungime de 229 de metri.
"Este un vas special pentru Marea Nea*gră care a costat un miliard de do*lari. Pentru a fora o sondă, costurile zil*nice ajung la un milion de dolari, iar du*rata realizării unei astfel de unităţi este de circa 100 de zile. Deci, se ajunge la su*me de o sută de milioane de dolari şi este foarte posibil ca prima sondă săpată să fie goală. Şansele de a găsi ceva sunt de sub 30%, iar pentru ca zăcământul să fie şi comercial şansele sunt şi mai mici. Nu este cum vedeţi în filme. Sapi o groa*pă şi ţâşneşte petrolul din ea", a mai spus reprezentantul ExxonMobil.
Potrivit acestuia, dacă Marea Nea*gră se va dovedi un experiment de suc*ces, ar putea dura chiar şi până la 10 ani dezvoltarea completă a zăcământului.


Gazul de şist, vedeta energiei
Însă nu doar potenţialul Mării Ne*gre a atras companiile străine de petrol şi gaze în România, o ţară brăz*da*tă de cău*tătorii de "aur negru" de mai bi*ne de 150 de ani. Gazul de şist este no*ul com*bus*tibil vedetă al momentului şi, apa*rent, România ar avea potenţial şi în această zonă. Gazele de şist sunt gaze obiş**nuite, dar care sunt captate în struc*turi geolo*gi*ce foarte dificil de accesat şi ne*cesită nişte tehnologii speciale pentru extragere.
Potrivit unui articol publicat recent de Wall Street Journal, gazele de şist au fost un element care a schimbat tendin*ţe, astfel că după investiţii de 250 mld. do*lari, 23% din producţia de gaze a SUA vine acum din roci situate la mii de metri sub pământ. Americanii cred însă că şi Europa ascunde rezerve im*por*tan*te de gaze de şist, iar România apare din nou pe rada*rul petroliştilor de peste Ocean. Che*vron, de exemplu, chiar de la anul va săpa prima sondă în încercarea de a des*coperi această rezervă.


La Bârlad, prima sondă
"Operaţiunile noastre se concen*trea*ză în două zone: Bârlad şi Do*bro*gea. Prima sondă de explorare va fi să*pată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea", a spus Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.
Holst nu a precizat însă la cât se vor ridica aceste investiţii. Chevron a depus în iulie 2010 oferte câştigătoare pentru trei perimetre din sud-estul României cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi. Firma mai are dreptul de a explora pe un perimetru la Bârlad, în toate perimetrele Chevron fiind inte*re*sată de potenţialul de gaze de şist.
Fără descoperiri noi, petrolul va fi doar o amintire
Aceste noi zone în care se orien*tează companiile petroliere reprezintă şi singurele care mai pot contribui la independenţa energetică a României, în absenţa unor noi descoperiri rezervele actuale dovedite de petrol şi gaze urmând să se epuizeze în circa 15 ani.
"Producţia de petrol este în scă*dere, nivelul fiind de circa 4 milioane de tone anual. Consumul de produse ra*finate este însă dublu, iar aici Ro*mânia înregistrează cea mai puternică depen*den*ţă de importuri. Pentru petrol, rezer*vele sigure ne mai ajung 15 ani", a spus Alexandru Pătruţi, pre*şedintele Agen*ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
La gaze naturale, dependenţa de importuri este mai redusă, de circa 20%, dar rezervele sigure mai ajung numai pentru 10 ani. "Pentru petrol, speranţele se în*dreap*tă spre explorarea zonele de mari adâncimi offshore şi spre creşterea gra*du*lui de recuperare prin progresul teh*no*logic. Perspecti*vele pentru gaze sunt mai încuraja*toa*re. Din nou Marea Nea*gră şi ex*plorările la adâncimi sunt opor*tu*nităţile. Cu siguranţă perioada de ex*plo*rare va creşte la gaze, dar spe*ran*ţele se îndreaptă spre marile adân*cimi", a conchis Pătruţi.
Pe de altă parte, rezervele de huilă sunt suficiente pentru următorii 260 de ani, iar cele de lignit pentru 115 ani, dar cu toate acestea cărbunii continuă să fie o "cenuşăreasă" a mineritului, in*ves*ti*to*rii străini nefiind deocamdată inte*resaţi de acest segment.


O problemă gravă de mediu?
În ciuda impactului pozitiv pe care descoperirea unor rezerve de gaze de şist l-ar putea avea asupra balanţei energetice a României, problemele de mediu pe care exploatarea acestei resurse le ridică sunt uriaşe. "Un subiect extrem de delicat este impactul asupra mediului", a subliniat Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM.
Problema este că aceste gaze sunt scoase la suprafaţă prin injectarea unor cantităţi semnificative de apă cu nisip la adâncimi mari pentru a fractura rocile în care sunt captive, putând fi atacate rezervele de apă. România, de exemplu, este un real rezervor cu apă minerală al Europei, aici fiind concentrate 60% din rezervele regiunii, după cum arată unele studii.
"Gazul de şist european este cel mai probabil mult mai costisitor de dezvoltat (în comparaţie cu SUA - n. red.). Densitatea populaţiei din Europa nu ajută, ţinând cont de numărul mare de sonde care trebuie săpate şi care cer mult teren. În mod cert, perspectivele s-ar îmbunătăţi dacă preţul gazelor ar creşte, dar sunt puţini cei care cred că se vor scumpi atât de mult încât gazul de şist să devină profitabil. Între timp, gazul de şist se confruntă cu opoziţia activiştilor de mediu care se tem că procesul de extracţie ar putea dăuna rezervelor de apă", se arată într-un articol publicat de Wall Street Journal.


http://www.zf.ro/companii/batalia-pe...n-2012-8909404 "

[Mtcrysty17]

si totusi iubesti atat de mult tara asta.....

[hydro314]

Cat revine Romaniei din gazele extrase? Iar 8% ca la aur?
Asa se vand rezervele de gaze-pe nimic?

În prealabil postat de hydro314

Cat revine Romaniei din gazele extrase? Iar 8% ca la aur?
Asa se vand rezervele de gaze-pe nimic?

Exact, pe nimic...n-a zis Pr.Arsenie Boca ca ne vor cerne si ca Romania o sa fie distrusa? ..cum zicea un alt parinte..Romania este ca o caprioara sfasiata de lupi.

Spre marea mea surprindere, aud acum ca vor sa caute gaze de sist si la Baile Felix! Este de neconceput!
Evident, Primaria si populatia din zona sunt impotriva.

[Parascheva16]

În prealabil postat de Miha-anca

Spre marea mea surprindere, aud acum ca vor sa caute gaze de sist si la Baile Felix! Este de neconceput!
Evident, Primaria si populatia din zona sunt impotriva.

Ai venit de pe Marte? De luni de zile se spun treburile astea. Si doar despre Baile Felix, ci si despre celelalte terenuri care se doresc a fi exploatate.

În prealabil postat de Parascheva16

Ai venit de pe Marte? De luni de zile se spun treburile astea. Si doar despre Baile Felix, ci si despre celelalte terenuri care se doresc a fi exploatate.

Nu de pe Marte, ci de pe munte. Scuze, dar nu am avut nici Tv, nici radio. Eu abia acum, in seara asta, fiind iar in Bucuresti, am auzit la stiri despre Baile Felix si m-am ingrozit!
Despre Pungesti am auzit pana si eu, cea neinformata...

Cit priveste guvernantii, nu ii consider fiinte umane: sunt posedati, devenind niste golem ai Vrasmasului. Ei unde naiba traiesc? Nu stiu ca totul e interconectat, si daca distrug ecologic tara asta, si vilele lor din zone curate din alte parti ale lumii se vor resimti, in cele din urma?!

[Florinvs]

Ce au facut conducatorii nostri, când au vandut sau concesionat pe nimic bogatiile subsolului, se incadreaza la tradare de tara! Ori pentru asta poate ar trebui pedeapsa cu moartea!

In primul rand, atat extragerea gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, cat si exploadarea aurului si argintului cu cianuri, conduc la o poluarea masiva a mediului. Ori nu cred ca e normal ca pentru cativa banuti (in comparatie cu profiturile pe care le vor obtine companiile straine, ceea ce revine statului roman prin redevente este infim), sa lasam generatiilor viitoare un mediu distrus.

In al doilea rand, atunci când se vor gasi metode mai nepoluante de extragere a acestor bogatii ale subsolului, de ce treaba asta nu s-ar putea face de catre o companie romaneasca de stat, astfel incat intreg profitul sa revina statului roman ?!
Avem in Marea Neagra zacaminte masive de gaz metan si petrol, care puteau fi foarte bine exploadate de companii romanesti de stat (avem si experienta in domeniul asta- inca din 1976 Romania aveea prima platforma maritima de extragere a titeiului), in interesul statului roman!

Nu vreau sa fiu inteles gresit sunt pentru colaborarea cu firme straine, pentru dezvoltarea schimburilor comerciale, insa pe baze reciproc avantajoase si echitabile, nu cum se face acum!
Actuala asa-zisa colaborare si asistenta internationale a Romaniei seamana cu aceea chipurile colaborare de pe vremea sovrom-urilor din anii 50! Care este diferenta intre directivele si ordinile date de comisarii sovietici din Romania anilor 50 si recomandarile specialistilor FMI de azi ?!
Daca pentru orice lege sau proiect de buget, pentru orice masura economica, trebuie sa cerem aprobarea FMI, atunci care mai e rostul existentei guvernului si parlamentului ?! Daca practic nu mai au obiectul muncii, atunci sa se duca acasa si sa stim una si buna!