Papalitatea

[IonelS]

În prealabil postat de Erethorn

Sincer, ar trebui sa va fie rusine.

Sincer, simt ceva , dar nu rusine..Cred ca dupa canoanele noastre ortodoxe ma incadrez la "vorbirea de rau ", chiar daca nu mint ..Evident ca informatiilor postate le atribui chiar eu, pe ici pe colo, o relativa acuratete, dar...

Eu sper ca simtiti cu totii ceea ce am simtit si eu la "anumite " topicuri !

Chiar o sa deschid un topic pe un forum catholic in genul: "V-ati saturat de lumea ortodoxa majoritara din Romania ? Emigrati mai aproape de Vatican si Papa !"

[adiandrea6]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Puţin importă că îi spunem "papa", sau "episcopul Romei" sau mai ştiu eu cum. Este vorba de ministerul petrin şi de persoana care ocupă, la un moment dat, scaunul lui Petru.

Asa este. Si care a fost ministerul petrin? Ce a facut Petru in plus fata de ceilalti apostoli? Papa de astazi face ceea ce facea si Petru sau nu?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Din câte ştiu, sensul de bază al cuvântului "papa" este "bătrânul". Desigur, în anumite limbi se foloseşte (mai mult informal) cu sensul derivat de "tată", aşa cum şi în româneşte auzim uneori "ăl bătrân" cu sensul de "taică-meu".

Eu am citit ca in latina, cuvantul Papa avea sensul de tata. Dar nu mai stiu exact unde am citit. Oricum, cuvantul batran este mai potrivit, el apare in Evanghelie, preotii erau de fapt presbiteros, adica persoane mai in varsta, cu multa intelepciune, la care veneau ceilalti ca sa ia sfat in problemele lor. Nicaieri nu apare in Evanghelie cuvantul preot, exceptand traducerea ortodoxa romaneasca care a tradus presbiteros cu preot.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Potrivit tradiţiei noastre, care este şi aceea a ortodocşilor (mai puţin a extremiştilor anti-catolici precum IonelS), Sf Ap Petru a fost la Roma aşa cum fusese şi la Ierusalim. Evident, era episcop, aşa cum erau toţi apostolii. Este şi logic acest parcurs: căpetenia apostolilor a fost mai întâi episcop în ceea ce era pe atunci capitala Ţării (Ierusalimul).

Ramane de vazut in ce anume Petru era capetenia apostolilor. Pentru singurul lucru pe care eu l-am observat in viata lui este faptul ca, atata timp cat apostolii erau cu Iisus, Petru era cel care lua cuvantul cand apostolii vroiau sa il intrebe ceva pe Domnul. Petru era ca un fel de purtator de cuvant al grupului. In afara de asta, a mai facut ceva deosebit in grup fata de ceilalti apostoli? Ca eu altceva nu am gasit, ci dimpotriva, Domnul le spune la un moment dat ca ei sa nu fie ca si conducatorii lumii acesteia ci dimpotriva, cel care vrea sa fie mai mare peste ceilalti, sa se faca pe sine mic si sa le slujeasca lor. Nu imi pare ca asa se comporta nu numai Papa, dar nici Patriarhul si nimeni din inaltii clerului.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Curând, creştinismul răspândindu-se în urma vocaţiei universale a lui, s-a dus la Roma (capitala a ceea ce era pe atunci lumea), lăsându-l pe scaunul Ierusalimului pe cel considerat al doilea dintre apostoli: pe Iacob.
Chiar pe acest topic (mai în amonte) am prezentat câteva din dovezile liturgice ortodoxe care arată că ortodocşii şi-au amintit mereu că Petru a fost la Roma.

A fost la Roma unde a si murit, dar nu a fost numai la Roma. Faptul ca Petru a fost la Roma nu poate fi considerat ca un argument de sine statator. Ce functie avea el la Roma? A fost el considerat episcopul Romei de oamenii din timpul sau?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Trebuie observat că apostolii nu erau "legaţi de scaunele lor" în felul în care sunt episcopii de azi, ci aveau anumite itinerarii. Deci, oficiul petrin nu ţine neapărat de Roma. Ieri a fost la Avignon, mâine, cine ştie, sediul urmaşului lui Petru ar putea fi la Şanhai.
În ceea ce priveşte succesiunea pe scaunul petrin, ea nu s-a făcut mereu aşa cum se face azi. Au existat perioade în care poporul Romei îşi alegea episcopul (probabil că această alegere trebuia confirmată de un organism eclezial). Dar şi când s-a trecut la instituţia Sfântului Colegiu, numărul cardinalilor nu a fost mereu cel de azi (max 120 de electori), ci mai mic.

Cum a fost ales primul episcop al Romei, cel care este mentionat in istoria bisericii catolice ca si succesor al lui Petru?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Atât cultele catolic şi ortodox pe de o parte, cât şi cultele protestante pe de altă parte, au, în acest caz, dreptate. Astfel:
-în religiile apostolice, preoţii au următoarele trei funcţii în cadrul Bisericii:
a) funcţia de a învăţa poporul credincios cuvântul Domnului, bazată pe funcţia de profet a lui Isus (munus docendi)
b) funcţia de a adminsitra sacramentele, bazată pe funcţia de preot pe care a avut-o Isus. (munus sanctificandi)
c) funcţia de a conduce poporul credincios pe drumul mântuirii, bazată pe funcţia de rege pe care a avut-o Isus (munus regendi). Aceasta este, prin excelenţă, funcţia pastorală (adică de păstori).

Iisus nu a avut niciodata functie de preot si nu a intrat niciodata in Templu. Apostolul Pavel l-a numit preot dupa randuiala lui Melchisedec, pentru ca Iisus s-a jertfit pe El insusi pentru pacatele noastre, ori preotii asta faceau in Templu, jertfeau animale pentru iertarea pacatelor (asa credeau ei ca le cere Dumnezeu sa faca, desi Dumnezeu le-a zis prin profeti ca nu ii place jertfa lor, ca alta jertfa ii este placuta, si anume smerenia). Dar in cei 33 de ani traiti pe pamant, Iisus nu a fost niciodata preot, si nu a pus niciodata piciorul in Templul de la Ierusalim. In templu doar preotii aveau voie sa intre, iar preotii erau toti dintr-o anume semintie, nu mai imi aduc aminte care, dar in orice caz, Iisus nu era din aceasta linie de preoti. De asta zice Ap. Pavel ca Iisus este preot dupa randuiala lui Melchisedec. In pasajele unde in Evanghelie zice ca Iisus era la Templu si invata lumea, era de fapt in curtea templului unde toti baietii incepand cu varsta de 12 ani erau obligati sa citeasca textele sacre si sa le comenteze. Asa se face pana azi initierea baietilor evrei in credinta, si asa a facut si Iisus, dar nu in incinta Templului unde numai preotii aveau voie sa intre, ci in curtea lui.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

-în religiile (denominaţiile) protestante, preoţii nu au funcţia de a adminstra sacramentele (Tainele), deoarece acestea nici nu există. Într-o anumită măsură, se ocupă de învăţarea cuvântul Domnului, cu observaţia că funcţia lor este imprecis delimitată de cea a laicilor.

Si protestantii au Botezul, Casatoria si Impartasania, de ce atunci spui ca nu au taine? Nu le numesc Taine ca si bisericile traditionale, dar asta nu inseamna ca nu le au, ca nu am auzit sa fi descifrat protestantii aceste taine. Deci, atata timp cat nu le-au descifrat nici ei, si pentru ei raman taine, si sunt celebrate de pastorii lor.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Prin urmare, nici nu este propriu a-i numi pe pastorii protestanţi "preoţi" şi ei sunt primii care evită a se numit astfel.

Asa este. Ceea ce nu mi se pare propriu este a-i numi pe cineva preot, toti ar trebui sa se numeasca pastori sau pesacri de oameni, asa cum i-a numit Domnul, cu atat mai mult cu cat nici un om nu se jertfeste el insusi pentru iertarea pacatelor pentru a putea fi numit preot. Preotul la crestini ramane prin excelenta Iisus Hristos. In El ne mantuim si El ne conduce pe aceasta Cale a mantuirii.

[adiandrea6]

În prealabil postat de kesarion_breb

Aş vrea totuşi să ştiu din ce confesiune faci parte !

Din confesiunea Ortodoxa. Nu stiu cum se procedeaza ca sa apara in profilul meu.

[IonelS]

Sfantul Petru isi are rostul sau acolo in Ceruri, nu pe pamant...Nu cred ca se amuza stiind ca are loctiitor aici pe pamant, fara sa fi fost intrebat !

[kesarion_breb]

În prealabil postat de adiandrea6

Din confesiunea Ortodoxa. Nu stiu cum se procedeaza ca sa apara in profilul meu.

Dacă pretinzi că faci parte nu din confesiune ortodoxă, căci nu există o asemenea confesiune, ci din Biserica Ortodoxă, atunci nu ar fi rău ca mai întâi să pui mâna şi să studiezi temeinic Credinţa Ortodoxă, care este singura credinţă adevărată, şi după aceea să îţi mai permiţi să faci afirmaţii contrare total Ortodoxiei.

[Erethorn]

În prealabil postat de IonelS

Eu sper ca simtiti cu totii ceea ce am simtit si eu la "anumite " topicuri !

Domnul meu, imi pare rau sa va dezamagesc, dar nu simt decat parere de rau pentru dumneavoastra.

Pe de o parte, imi pare sincer rau pentru faptul ca recunoasteti aproape explicit ca toate mizeriile pe care le-ati colportat nu au avut ca scop adevarul, ci doar sa provoace o anumita stare de spirit... Cu alte cuvinte, ca ati vrut sa va razbunati... Este foarte putin crestina o asemenea atitudine...

Pe de alta parte, eu personal chiar iau de bune promisiunile Mantuitorului si indemnurile Sale: "Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri "

Asa ca, in ceea ce ma priveste personal, nu va sfiiti, dati-i inainte; daca asta va satisface instinctele.

Singurul motiv pentru care intervin este acela ca sunt si alte persoane care citesc aceste randuri, iar aceste persoane au dreptul sa-si faca o imagine cat de cat obiectiva.

[kesarion_breb]

În prealabil postat de adiandrea6

M-am exprimat eu gresit, painea si mustul sunt trupul si sangele Domnului pentru ca asa scrie in Biblie: "Luati si mancati, acesta ESTE trupul meu care se frange pentru voi... " etc. Inca nu a reusit nici un baptist sa desluseasca modul in care painea este trupul Domnului si mustul este sangele Lui, asa cum nici ortodocsii nu au reusit si nimeni altcineva, deci pentru toti ramane o Taina. Daca baptistii nu au nici o Taina inseamna ca ei au descifrat toate tainele deja, ceea ce nu este adevarat, nici ei nu stiu cum o paine se transforma in trupul Domnului sau cum Botezul reuseste sa spele pacatele. Toate acestea sunt taine si pentru ei, taine intelese doar de Dumnezeu si acceptate de noi prin credinta. "Fie tie dupa credinta ta!"

Te-ai exprimat extrem de corect, pentru că ei nu se împărtăşesc cu trupul şi sângele Domniului, pentru simplul motiv că la ritualurile lor pur şi simplu nu există nici un fel de lucare nici a lui Hristos, nici a Duhului Sfânt, nici a unui preot cu preoţie sacramentală.

Iar dacă baptiştii susţin că ei se împărtăşesc cu trupul şi sângele Domnului atunci, pe de o parte mint grosolan, iar pe de altă parte, săvârşesc idolatrie (fie că ştiu, fie că nu ştiu) confundând nişte simple materii lumeşti cu sfântul trup şi sfântul sânge ale Domnului şi Dumnezeului Iisus Hristos !!

[IonelS]

În prealabil postat de Erethorn

Pe de o parte, imi pare sincer rau pentru faptul ca recunoasteti aproape explicit ca toate mizeriile pe care le-ati colportat nu au avut ca scop adevarul, ci doar sa provoace o anumita stare de spirit... Cu alte cuvinte, ca ati vrut sa va razbunati... Este foarte putin crestina o asemenea atitudine...

Nu-i vorba de razbunare ! Mi-a intrat in cap ca "dogma" catolica e problema, bat-o vina ! Si mi-am zis s-o combat.., s-o evidentiez. Am simtit ca se cere un fel de corectie la dezechilibrul creat..Adica sa fi roman si sa fi atat de "strain", ca sa nu zic ostil, interesului de masa, numai pt ca esti catolic...Asta nu inteleg..Ma intreb ce-o sa iasa din casatoriile mixte cu musulmani, cum or sa ne lupte progeniturile lor ? Ma sperire gandul ca si alti crestini, apartinand altor culte crestine decat cel ortodox, simt si fac cam ce faceti voi ...!

Poate nu o sa intelegeti..Teroristii islamici pot fi combatuti numai atacand Coranul, caci de acesta sunt creati...Culmea este ca nu de o interpretare tendentioasa sunt creati, ci chiar de intelesul direct al ....
La fel si voi...Am crezut ca voi sunteti doar romani catolici, dar romani..Din pacate am convingerea ca ati devenit un segment ostil celorlalti romani..,tocmai datorita dogmei strambe..Ciudat ce-au facut in 900 de ani...! Vor sa creeze natia catolica cumva ?

[Traditie1]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Puţin importă că îi spunem "papa", sau "episcopul Romei" sau mai ştiu eu cum. Este vorba de ministerul petrin şi de persoana care ocupă, la un moment dat, scaunul lui Petru.

Potrivit tradiţiei noastre, care este şi aceea a ortodocşilor (mai puţin a extremiştilor anti-catolici precum IonelS), Sf Ap Petru a fost la Roma aşa cum fusese şi la Ierusalim. Evident, era episcop, aşa cum erau toţi apostolii. Este şi logic acest parcurs: căpetenia apostolilor a fost mai întâi episcop în ceea ce era pe atunci capitala Ţării (Ierusalimul). Curând, creştinismul răspândindu-se în urma vocaţiei universale a lui, s-a dus la Roma (capitala a ceea ce era pe atunci lumea), lăsându-l pe scaunul Ierusalimului pe cel considerat al doilea dintre apostoli: pe Iacob.
Chiar pe acest topic (mai în amonte) am prezentat câteva din dovezile liturgice ortodoxe care arată că ortodocşii şi-au amintit mereu că Petru a fost la Roma.
Trebuie observat că apostolii nu erau "legaţi de scaunele lor" în felul în care sunt episcopii de azi, ci aveau anumite itinerarii. Deci, oficiul petrin nu ţine neapărat de Roma. Ieri a fost la Avignon, mâine, cine ştie, sediul urmaşului lui Petru ar putea fi la Şanhai.

Așa cum am arătat în mesajul de ieri, izvoarele documentare, epistola lui Clement către Corinteni și cea a lui Ignațiu către Romani, arată limpede că Roma nu avea episcop până la sfârșitul secolului 1 (în realitate nu a avut până la mijlocul secolului 2). Epistolele Sf. Pavel de asemeni arată că el nu a rânduit un episcop în acest oraș.

Sf. Petru nu era căpetenia Apostolilor, era doar cel mai bătrân dintre ei și prin asta reprezentantul lor. Întâlnirile dintre Sf. Pavel și Sf. Petru arată că Pavel nu era subordonat lui Petru și, potrivit afirmației lui Pavel, nu Petru era considerat stâlp al Bisericii ci Petru împreună cu Ioan şi Iacob:

Şi cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur (Galateni 2, 9).


Tot acest pasaj arată o hotărâre luată în Duhul Sfânt (acesta fiind primul Sinod al Bisericii) prin care Sfântului Petru îi era atribuit teritoriul locuit de evrei, nu cel locuit de păgâni, acesta fiind repartizat Sfântului Pavel. A spune că ulterior Apostolul şi-a schimbat planurile înseamnă a crede că ei se jucau cu cele sfinte sau că Dumnezeu nu ştia ce face.


.....................

Plecând de la credinţa că Sf. Petru a fost la Roma, biserica din acest oraş prin slujitorii săi a dezvoltat o "teologie" a primatului petrin care e considerată falsă (în realitate fiind chiar aberantă) de către celelalte culte creştine, inclusiv de către Biserica Ortodoxă. Repet, teoria primatului petrin s-a născut la Roma, nu la Ierusalim, Antiohia, Constantinopol sau alt oraş. Este lesne de înţeles că dacă nu ar fi apărut această legendă cu deplasarea lui Petru la Roma, dacă s-ar fi ştiut universal în Biserică că el a murit la Ierusalim, Roma nu ar fi dezvoltat niciodată respectiva "teologie".

În zilele următoare o să analizez elemente ale acestei false teologii, arătând cum mistificatorii catolici au strâmbat înţelesul unor pasaje din Scriptură.

.....................


Şi ca o concluzie, a te pune împotriva adevărului, mai ales când ai dovezi clare că doctrina sau ideile la care aderi sunt false, este un păcat ce duce la pierderea mântuirii, fiind el aduce o înclinaţie perversă a sufletului de a deforma realitatea făcând prin asta rău semenilor şi nesocotind pe Dumnezeu Care se numeşte pe Sine Adevărul.

Afară câinii şi vrăjitorii şi desfrânaţii şi ucigaşii şi închinătorii de idoli şi toţi cei ce lucrează şi iubesc minciuna!

[IonelS]

SFANTUL IGNATIE BRIANCIANINOV
DESPRE MANTUIREA NECREDINCIOSILOR


Ce este erezia?

- abaterea de la sfintele dogme ale Sfintei Biserici Ortodoxe
- credinta ca, daca esti crestin, daca crezi, daca esti religios, credincios, mistic, spiritual, etc., fara a fi ortodox, te poti mantui
- credinta si marturisirea ca te poti mantui si prin tehnici, asane, meditatii, mantre, gnoza, cunoastere, ratiune, stiinte, filosofii, concepte, doctrine umaniste
- credinta si afirmarea ca Hristos a fost un mare invatat, un mistic, un iluminat, un intelept, un guru, un initiat cu puteri paranormale, oculte, vrajitoresti, un sef spiritual, un fel de mare saman venit din ceruri astrale, ori stralucita personalitate a umanitatii, iar nu Insusi Dumnezeu-Cuvantul
- credinta, parerea si propovaduirea ca mantuirea nu este doar in Biserica si ca nu este nevoie sa fii ortodox ca sa te mantuiesti

Acestora le raspundem cu scrisoarea adresata de Sfantul Ignatie Briancianinov unei femei, care, tot astfel, nu accepta ca sunt "multi chemati si putini alesi" si ca alesii sunt tocmai adevaratiii ortodocsi.
Sfantul Ignatie scrie:
"Ce spectacol vrednic de plans in hohote: crestinii care nu stiu in ce consta propriu-zis crestinismul! Privirea noastra intalneste acest spectacol neincetat: rareori vedem cate o exceptie, rareori putem intalni, in numeroasa gloata a celor ce se numesc crestini, unul care e crestin nu doar cu numele, ci si in fapt!
Intrebarea pe care o puneti dumneavoastra a devenit o intrebare obisnuita astazi: de ce sa nu se mantuiasca paganii, mahomedanii si asa numitii eretici?. Spuneti ca printre ei se gasesc oamnei cat se poate de buni. A-i pierede pe acesti oameni buni este contrar milei lui Dumnezeu!... Mai multe, spuneti ca: aceasta este contrar chiar ratiunii umane. Doar ereticii sunt si ei crestini. Sa te socoti mantuit, iar pe membrii altor credinte pierduti, este o nebunie, este o trufie fara margini... (ii scria acea femeie Sfantului Ignatie).
Crestinilor, ii raspunde Sfantul, voi vorbiti despre mantuire, dar habar n-aveti ce este mantuirea, de ce au nevoie oamenii de mantuire si, in sfarsit, nu-L cunoasteti pe Hristos, singurul mijloc al mantuirii noastre! Iata adevarata invatatura despre acest obiect, invatatura Sfintei, Universalei Biserici: Mantuirea consta in restituirea partasiei cu Dumnezeu. Aceasta comuniune a fost pierduta de intreg neamul omenesc prin caderea in pacat a protoparintilor. Tot neamul omenesc e o categorie de fiinte pierdute. Pieirea este domeniul tuturor oamenilor, atat a celor virtuosi cat si a raufacatorilor. Ne zamislim in faradelegi, ne nastem in pacat. Coborau in iad, dupa sfarsirea pribegiei pamantesti, nu doar pacatosii, ci si dreptii Vechiului Testament. La atata se limiteaza puterea faptelor bune omenesti. Acesta este pretul virtutilor firii noastre cazute!
Ca sa refaca comuniunea omului cu Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, ca omul sa obtina mantuirea era necesara rascumpararea. Rascumpararea neamului omenesc a fost savarsita de Insusi nemarginitul Dumnezeu. Pedepsele, partea neamului omenesc, au fost inlocuite cu pedeapsa luata de El; lipsa meritelor omenesti a fost inlocuita de vrednicia Lui infinita. Toate faptele bune omenesti neputincioase, pogoratoare in iad, au fost inlocuite cu o singura fapta buna, plina de putere: credinta in Domnul nostru Iisus Hristos. Cand iudeii L-au intrebat pe Domnul: Ce sa facem ca sa facem lucrurile lui Dumnezeu? Domnul le-a raspuns: Acesta este lucrul lui Dumnezeu, sa credeti in Cel pe Care L-a trimis El.