Superb articol: Vocatia calugariei

În prealabil postat de iustin10

Vai de cei din lume,caci nu stiu ca aici e adevarata jungla,si nu in pustie.

Asa este.Mare adevar ai grait!

[dobrin7m]

Esti nedumerita si iti pui intrebarea urmatoare: de ce fug de noi monahii si `cum` si `daca` se roaga ei pentru omenire.

Zilele acestea Dumnezeu prin milostivirea Lui mi-a trimis si ingaduit sa cunosc un ieromonah protosinghel. Inca mai am multe intrebari sa ii pun dar cel putin la aceste doua ale tale as putea sa iti raspund avand la baza discutia cu cinstitul si bunul ieromonah.

``duhul lumesc le intuneca mintea``. imi spunea cu durere si amaraciune ieromonahul.
si mi-a raspuns astfel la intrebarea ta Sofia. Ei fug de duhul lumesc care este in lume. Nu de notiunea de familie, copii si responsabilitatile ei. Nu, ci de duhul lumesc ce ne intuneca mintea.
In lume exista mult rau, bautura, tigari, rautate, pizma, ura, invidie, mandrie si toate astea intuneca mintea omului in lume si de aceste lucruri fug ei. Pentru ca si ei sunt oameni ca si noi si pentru ca doresc sa fuga de ispite.
Alegand calea monahala nu fug de noi pentru ca daca ar fi asa nimeni nu ar calca in manastire. S-ar izola total de noi. Dar ei au legaturi cu lumea, cu oamenii care ii cauta si le cere sprijin. Orice om care are nevoie de sfat duhovnicesc il gaseste la ei. Cel mai bun sfat pe care il poate primi.

``numele mic al dvs si al sotului este acesta nu? ca l-am pomenit la manastire``
iata ca s-a rugat pentru mine pacatoasa si sotul meu fara ca eu sa cer asta.
Se roaga astfel pentru toti oamenii nu pentru ca ar avea ceva anume cu noi sau cineva ci pentru ca au reusit sa dobandeasca iubirea de semeni adevarata.
Stii Sofia ce este iubirea de semeni? poti sa faci ceva pentru cineva , un bine, neconditionat si fara sa iti ceara acel cineva asta? asa e ca e de neinchipuit>? sa faci bine, sa arati iubire oricui fara sa ceara asta. Toti asteptam sa fim rugati sa ajutam, sa dam celui ce cere, nu doar sa dam chiar daca nu cere.

Toti avem libertatea de a ne alege calea mantuirii noastre dupa chemarea ce o avem. Cel care simte ca trebuie sa se casatoreasca , sa aiba familie si copii are aceasta cale traind crestineste iar cel care are chemarea calugariei alege aceasta cale si se casatoreste cu Hristos punandu-se cu totul, trup si suflet la picioarele Lui.

[dobrin7m]

Eu pot spune:
1. Doamne Isuse Hristoase da-i sanatate Sofiei , si ajut-o Doamne pe Sofia sa inteleaga usor tainele ortodoxiei.
2. Doamne Isuse Hristoase da oamenilor taria sa reziste curati in vremurile tulburi ce le traim sa nu se departeze de la calea ortodoxiei, sa nu se lase prinsi de duhul lumii.

Daca eu , o simpla femeie pot spune macar odata pe zi asta si dureaza un minut ce m-ar face sa cred ca un monah nu spune acest lucru atunci cand vorbeste lui Dumnezeu?
Monahul care se roaga mult mai mult ca noi. De ce as crede ca este egoist cand eu stiu ca si printre noi oamenii sunt multi care nu sunt egoisti. Pentru ca egoismul face parte din duhul lumii si de acela a fugit de mult monahul.

La Sfanta Liturghie, se zice si se canta ectenia intreita. Este dumnezeiasca.
uite esti pomenita si tu aici :

Preotul: Să zicem toti, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru, să zicem.
Oamenii prezenti: Doamne milueste.

Preotul: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Preafericitul Părintele nostru Patriarhul (N) [pentru (Înalt) Preasfinţitul (Arhi-) Episcopul (şi Mitropolitul) nostru (N)] şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru ocârmuirea ţării, pentru mai marii oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru sănătatea şi mântuirea lor.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Incă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi, ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfântului lăcaşului acestuia şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi, părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori, care odihnesc aici şi pretutindeni.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai sfântului lăcaşului acestuia.
Oamenii: Doamne milueste.

În conţinuare Liturghierul indică posibilitatea adăugării unor cereri diferite în funcţie de contextul concret în care se slujeşte Sfânta Liturghie. Spre sfârşitul Liturghierului găsim tipărite cereri la diferite trebuinţe: la vreme de neplouare şi foamete, la vreme de necontenire a ploilor, pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru vrăjmaşii cei ce ne urăsc şi ne asupresc, pentru cei ce sunt în închisori, pentru năvălirea vrăjmaşilor, la boli molipsitoare, mulţumiri pentru facerea de bine a lui Dumnezeu, pentru cei ce sunt asupriţi de vrăjmaşi, pentru înmulţirea dragostei şi dezrădăcinarea urii şi a toată răutatea, pentru cererea şi câştigarea celor de trebuinţă şi de folos, pentru vreme de orice nevoie şi primejdie omenească. De asemenea se pot adapta şi alte cereri preluate din Molitfelnic (de exemplu pentru elevi şi studenţi) sau chiar pot fi alcătuite, în anumite împrejurări, unele cereri speciale.

Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfântă şi întrutot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă. Ultima cerere îi cuprinde pe toţi cei implicaţi în mod direct în buna desfăşurare a slujbei: cei ce aduc daruri şi fac bine în biserică, cei ce se ostenesc pentru biserică, cei ce cântă la slujbă şi întreg poporul participant la Sfânta Liturghie care aşteaptă cu credinţă marea şi bogata milă a lui Dumnezeu.

Preotul, prin rugăciunea pe care o rosteşte, întăreşte rugăciunea poporului cerând mila lui Dumnezeu: Doamne, Dumnezeul nostru, primeşte această rugăciune stăruitoare de la robii Tăi şi ne miluieşte pe noi, după mulţimea milei Tale, şi trimite îndurările Tale peste noi şi peste tot poporul Tău, care aşteaptă de la Tine multă milă.

Ecfonisul ni-L descoperă pe Dumnezeu ca milostiv şi iubitor de oameni: Că milostiv şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Dumnezeul nostru e Dumnezeul milei şi al iubirii, mai tare decât orice stăpânire şi putere, e Dumnezeul fermităţii în delicateţe. Nu e un Dumnezeu al raţiunii reci ci al unei simţiri miloase, al unei participări la durerea celor ce suferă, de aceea îl slăvim cu bucurie.

Ai vazut Sofia? Daca noi oamenii de rand ne rugam in biserica in fiecare duminica si pentru tine (poporul roman de pretutindeni... iubitoarea de Hristos oaste de pretutindenea) darmite in manastire?
Prin poporul roman de pretutindeni Dumnezeu stie ce vrem sa zicem ca El este Atoatestiutor, ne stie chiar si gandurile ce trec prin capul nostru.

Nu mai fi asa crancena, inmoaie inima ta si vei simti fericirea.

[moldoveanu]

În prealabil postat de sophia

Da, daca li se cere prin acatiste, pomelnice, slujbe si li se plateste, se pot ruga pentru mireni.

Faci o mare eroare. NU "li se plateste" ci se face o donatie manastirii. Monahii nu au si nici nu au dreptul sa aiba posesiuni. Ei dau 'votul saraciei', adica nu au voie sa se ingrijeasca de bani pentru propria persoana. Toate donatiile sunt ale manastirii, nu ale vre-unui monah!
De ce au nevoie manastirile de bani? Pentru ca desi cu sufletul sunt cu Dumnezeu cu trupul sunt pe pamant. Manastirile acelea trebuie si ele sa se lumineze cu electricitate, sa se spele monahii, sa manance, sa se incalzeasca iarna etc etc.
NU VA LASATI PRADA CAMPANIEI DUSE PRIN MASSMEDIA IMPOTRIVA BISERICII LUI HRISTOS!!! Nu va lasati manipulati si prostiti! Aveti o bogatie si ei vor sa v-o ia! Exact cum au incercat acu doua milenii sa-L ia pe Hristos de la multimea care-L iubea si de la discipolii sai! Nu va lasati prostiti, cascati ochii!

[moldoveanu]

În prealabil postat de windorin

Sfantul Ioan Scararul, in "Scara", spune: "Am vazut seminte de grau cazand langa drum, fara de voia lor, si facand spice si rod."

Daca Sf. Ioan Scararul n-a mentionat sursa a comis "copyright infringement"
Era vorba de parabola din Sf. Evanghelie data de Iisus Hristos cu boabele care cad pe drum, pe langa etc

În prealabil postat de dobrin7m

Eu pot spune:
1. Doamne Isuse Hristoase da-i sanatate Sofiei , si ajut-o Doamne pe Sofia sa inteleaga usor tainele ortodoxiei.
2. Doamne Isuse Hristoase da oamenilor taria sa reziste curati in vremurile tulburi ce le traim sa nu se departeze de la calea ortodoxiei, sa nu se lase prinsi de duhul lumii.

Daca eu , o simpla femeie pot spune macar odata pe zi asta si dureaza un minut ce m-ar face sa cred ca un monah nu spune acest lucru atunci cand vorbeste lui Dumnezeu?
Monahul care se roaga mult mai mult ca noi. De ce as crede ca este egoist cand eu stiu ca si printre noi oamenii sunt multi care nu sunt egoisti. Pentru ca egoismul face parte din duhul lumii si de acela a fugit de mult monahul.

La Sfanta Liturghie, se zice si se canta ectenia intreita. Este dumnezeiasca.
uite esti pomenita si tu aici :

Preotul: Să zicem toti, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru, să zicem.
Oamenii prezenti: Doamne milueste.

Preotul: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru Preafericitul Părintele nostru Patriarhul (N) [pentru (Înalt) Preasfinţitul (Arhi-) Episcopul (şi Mitropolitul) nostru (N)] şi pentru toţi fraţii noştri cei întru Hristos.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru ocârmuirea ţării, pentru mai marii oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru sănătatea şi mântuirea lor.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Incă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi, ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai sfântului lăcaşului acestuia şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi, părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori, care odihnesc aici şi pretutindeni.
Oamenii: Doamne milueste.

Preotul: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu, enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai sfântului lăcaşului acestuia.
Oamenii: Doamne milueste.

În conţinuare Liturghierul indică posibilitatea adăugării unor cereri diferite în funcţie de contextul concret în care se slujeşte Sfânta Liturghie. Spre sfârşitul Liturghierului găsim tipărite cereri la diferite trebuinţe: la vreme de neplouare şi foamete, la vreme de necontenire a ploilor, pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru vrăjmaşii cei ce ne urăsc şi ne asupresc, pentru cei ce sunt în închisori, pentru năvălirea vrăjmaşilor, la boli molipsitoare, mulţumiri pentru facerea de bine a lui Dumnezeu, pentru cei ce sunt asupriţi de vrăjmaşi, pentru înmulţirea dragostei şi dezrădăcinarea urii şi a toată răutatea, pentru cererea şi câştigarea celor de trebuinţă şi de folos, pentru vreme de orice nevoie şi primejdie omenească. De asemenea se pot adapta şi alte cereri preluate din Molitfelnic (de exemplu pentru elevi şi studenţi) sau chiar pot fi alcătuite, în anumite împrejurări, unele cereri speciale.

Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfântă şi întrutot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă. Ultima cerere îi cuprinde pe toţi cei implicaţi în mod direct în buna desfăşurare a slujbei: cei ce aduc daruri şi fac bine în biserică, cei ce se ostenesc pentru biserică, cei ce cântă la slujbă şi întreg poporul participant la Sfânta Liturghie care aşteaptă cu credinţă marea şi bogata milă a lui Dumnezeu.

Preotul, prin rugăciunea pe care o rosteşte, întăreşte rugăciunea poporului cerând mila lui Dumnezeu: Doamne, Dumnezeul nostru, primeşte această rugăciune stăruitoare de la robii Tăi şi ne miluieşte pe noi, după mulţimea milei Tale, şi trimite îndurările Tale peste noi şi peste tot poporul Tău, care aşteaptă de la Tine multă milă.

Ecfonisul ni-L descoperă pe Dumnezeu ca milostiv şi iubitor de oameni: Că milostiv şi Iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum, şi pururea, şi în vecii vecilor. Dumnezeul nostru e Dumnezeul milei şi al iubirii, mai tare decât orice stăpânire şi putere, e Dumnezeul fermităţii în delicateţe. Nu e un Dumnezeu al raţiunii reci ci al unei simţiri miloase, al unei participări la durerea celor ce suferă, de aceea îl slăvim cu bucurie.

Ai vazut Sofia? Daca noi oamenii de rand ne rugam in biserica in fiecare duminica si pentru tine (poporul roman de pretutindeni... iubitoarea de Hristos oaste de pretutindenea) darmite in manastire?
Prin poporul roman de pretutindeni Dumnezeu stie ce vrem sa zicem ca El este Atoatestiutor, ne stie chiar si gandurile ce trec prin capul nostru.

Nu mai fi asa crancena, inmoaie inima ta si vei simti fericirea.

Am nadejde ca Sofia a pus la inima cuvintele tale pe care le-ai daruit cu multa dragoste aici si iti multumesc pentru ce si cum ai scris.
Domnul sa te binecuvinteze si acum si pururea si in vecii vecilor, sora draga!
Se gasesc in librarii acum (la Sophya in Bucuresti) carti minunate precum: "Staretul meu Gheron Isihastul", "Marturii din viata monahala" (Gheron Iosif), "Scrieri ascetice" (Sfantul Nil Sorski) - in special primul capitol, pentru tema dezbatuta in topic, "Viata cuviosului Paisie Aghioritul".
Daca parcurgem aceste carti cu mintea si inima deschise catre continutul lor, cu mila lui Dumnezeu deslusim multe din sensurile si tainele vietii monahale. Si, in orice caz, ne lecuim sufletul de o parte din ranile sale.
Har, pace sfanta in toate! Amin.

[dobrin7m]

În prealabil postat de ioan cezar

Am nadejde ca Sofia a pus la inima cuvintele tale pe care le-ai daruit cu multa dragoste aici si iti multumesc pentru ce si cum ai scris.
Domnul sa te binecuvinteze si acum si pururea si in vecii vecilor, sora draga!
Se gasesc in librarii acum (la Sophya in Bucuresti) carti minunate precum: "Staretul meu Gheron Isihastul", "Marturii din viata monahala" (Gheron Iosif), "Scrieri ascetice" (Sfantul Nil Sorski) - in special primul capitol, pentru tema dezbatuta in topic, "Viata cuviosului Paisie Aghioritul".
Daca parcurgem aceste carti cu mintea si inima deschise catre continutul lor, cu mila lui Dumnezeu deslusim multe din sensurile si tainele vietii monahale. Si, in orice caz, ne lecuim sufletul de o parte din ranile sale.
Har, pace sfanta in toate! Amin.

Iti multumesc , Mi-ai mai racorit inima pacatoasa.
Il iubesc pe Parintele Paisie Aghioratul. Am citit cartea "Cu durere si dragoste pentru omul contemporan" sau "Flori din gradina Maicii Domnului" sau "Marturii de la inchinatori". Am vazut la ei, la parintii athoniti indarjirea cu care lupta pentru Hristos si pentru ortodoxie. Si plang mereu gandindu-ma ce mult mi-as dori sa fiu macar un sfert , dar ce spun eu, macar o picatura din ce au fost ei pe pamant.
Il iubesc pe Parintele Porfirie, alt bland si minunat parinte duhovnic al Greciei.
il iubesc pe staretul Tadei, duhovnicul Serbiei.
Il iubesc pe Sfantul Teofan Zavoratul, pe toti ii iubesc ca ne invata cum sa iubim si cum sa il primim pe Hristos in inima noastra.
Macarie Egipteanul, Doamne minunate omilii duhovnicesti.
Ei m-au invatat sa plang pentru pacatele mele, sa le pot vedea pe toate clar si sa lupt cu ele. Si este foarte greu asta. Dar am nadejde in Domnul.
Cad si ma ridic, si cad si ma ridic.
Avem totul in Sfanta noastra biserica pentru mantuire, avem pe Iisus Hristos si Maica Sa, avem pe Sfintii nostrii dragi care vegheaza, pe toti ii iubesc.


Acum vreau sa iti spun ca am invatat de la Sfintii Parinti ca daca unei persoane care face rau ii raspunzi cu blandete si iubire in final ajunge si el sa fie bun. Sunt mai multe feluri de blandete si iubire.

Asadar a venit momentul sa iti cer si eu iertare daca ti-am gresit cu ceva pentru ca acum stiu ca il primesti curat.
Domnul sa fie cu tine mereu!
Doamne ajuta!

[dobrin7m]

Ioan Cezar
O remarca la care sa meditam amandoi.
Tu ai postat in data de 4 mai eu ti-am raspuns astazi. dupa alte dicutii.
Doar astazi a vrut Domnul sa vad postarea ta de aici.
Slava lui Dumnezeu intru toate!