Biserica Ortodoxa de Rasarit(Stil Vechi)

sfantul glicherie s-a intors in tara sa pastoreasca pe credinciosii de stil vechi de la noi , la sfatul patriarhului damaschinos de la ierusalim , si in urma unei vedenii care a avut-o in sfantul munte

sfantul glicherie nu s-a separat singur ( din proprie initiativa de sinodul bor ) ci a fost caterisit pentru ca slujea tot dupa cal iulian , in timp ce patriarhul miron cristea introdusese cal gregorian chiar si in ceea ce priveste pastele ... adica vreme de 2-3 ani pasteles-a facut in bor odata cu catolicii , dupa cal gregorian , iar sfantul glicherie s-a opus ... deci caterisirea si anatemizarea lui a fost necanonica ...

Calendar iulian contra calendar gregorian

De 81 de ani, adica din 1924, de la introducerea calendarului gregorian in Biserica Ortodoxa, lumea crestina praznuieste separat cele mai mari sarbatori bisericesti. In timp ce majoritatea romanilor abia isi revin dupa cheful de Revelion, circa 1 milion de ortodocsi romani de stil vechi, la care se adauga rusi, ucrainieni si sarbii, fara a-i mai pune la socoteala pe basarabeni, se pregatesc de Ignat si de sarbatorirea Craciunului, adica a Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos.
In Iugoslavia si Rusia, la Ierusalim si in Sfantul Munte Athos este utilizat calendarul iulian, iar in celelalte tari ortodoxe – cel gregorian, introdus in Biserica Catolica inca din 1582. Considerand modificarea calendarului drept o modificare a Pascaliei stabilite la primul Sobor Ecumenic de la Niceea (anul 325) si a dogmelor ortodoxe, mai multi credinciosi din Grecia, Bulgaria si Romania au organizat Biserici separate fata de cele oficiale. Cu toate ca au aceeasi marturisire de credinta ortodoxa, aceste Biserici sunt considerate disidente, deoarece si-au organizat o ierarhie proprie. In Romania, o data cu modificarea calendarului, a luat nastere Biserica Ortodoxa Romana de Stil Vechi, sau “stilista”, cum este ea denumita popular, iar credinciosii ei serbeaza Craciunul pe 7 ianuarie si Anul Nou pe 13 ianuarie.
La 1 octombrie 1924, Biserica Ortodoxa a acceptat inlocuirea calendaruilui iulian cu cel gregorian. Imediat a aparut o apriga disputa in presa crestina a vremii, sustinuta de nume precum Nae Ionescu, Mircea Vulcanescu sau Vasile Bancila, disputa care continua, pe alocuri, si in zilele noastre. Adeptii calendarului gregorian considera normala modificarea, deoarece vechiul calendar avea o intarziere de 13 zile, in timp ce “traditionalistii” sustin ca prin aceasta schimbare s-au adus modificari atat dogmelor, cat si ordinii firesti intemeiate de apostoli. Cu atat mai mult cu cat intre 1926 si 1928 Pastele ortodox a fost serbat o data cu Biserica Catolica. Acest eveniment a generat opozitia unui mare numar de clerici, proveniti din Manastirea Neamt, in frunte cu ieromonahul Glicherie Tanase, care impreuna cu mii de credinciosi au constituit primul nucleu al Bisericii Ortodoxe Romane de Stil Vechi (BOSV).
Caterisiti pentru neascultare
Glicherie Tanase s-a nascut in anul 1890 si a imbracat de tanar rasa monahala la celebra Manastire a Neamtului, ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant. Schimbarea calendarului, in 1924, l-a surprins pe Glicherie cu rangul de ieromonah. Impreuna cu alti 30 de calugari din aceeasi manastire, el a refuzat sa se conformeze Sinodului, continuand sa slujeasca dupa vechiul calendar. Pentru a se evita o situatie neplacuta, ieromonahul Glicherie a fost numit staret la Schitul Pokrov. Numai ca si aici a continuat sa slujeasca dupa calendarul iulian. Cazul nu era singular in Romania si se ajunsese la o adevarata harababura. Unele biserici si manastiri tineau Pastele si sarbatorile la o data, in timp ce altele dupa 13 zile, spre uimirea credinciosilor, care nu mai intelegeau nimic.
Patriarhul Miron Cristea, fost greco-catolic, a hotarat, impreuna cu Sinodul, acceptarea numai a calendarului gregorian. Din acel moment, zeci de calugari, in frunte cu Glicherie Tanase, au fost caterisiti si alungati din manastiri pentru neascultare.

Condamnat la moarte si salvat miraculos

Ieromonahul Glicherie Tanase, consecvent ideilor sale si traditiei ortodoxe, la care nu a renuntat niciodata, a inceput sa caute un sprijin. In anul 1925, impreuna cu alti preoti si cativa credinciosi, a facut o vizita la Ierusalim si Muntele Athos, pentru a se consulta cu personalitati ale Ortodoxiei. In urma intalnirilor avute, printre care si cu Patriarhul Ierusalimului, Damianos, Glicherie Tanase s-a intors in
tara si, impreuna cu zeci de mii de adepti, a inceput construirea de biserici si parohii ortodoxe de stil vechi. Sediul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a fost stabilit langa Neamt, in localitatea Vanatori, unde a inceput constructia unei mari manastiri.
In 1936, activau nu mai putin de 35 de parohii ale acestei biserici. Dezvoltarea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a pus pe ganduri Biserica oficiala, care, impreuna cu politia si jandarmeria, a inceput o campanie agresiva. Bisericile de stil vechi au fost inchise, iar calugarii si calugaritele au fost incarcerate in doua manastiri. Manastirile Dobru si Cucova au fost demolate si reconstruite de trei ori, iar ieromonahul Pambo a murit din cauza batailor primite. Alti 5 calugari au murit ucisi in bataie si mai multe zeci de civili au fost arestati. Ca urmare a acestor acte, in 1936 au avut loc in mai toata Moldova numeroase demonstratii. In septembrie 1936, la Piatra Neamt, mai multe mii de adepti ai vechiului calendar au protestat impotriva abuzurilor la care erau supusi, politia intervenind in forta. Glicherie Tanase a fost arestat ca instigator, incarcerat la Bucuresti si condamnat la moarte. El a scapat miraculos, dupa ce sotia ministrului de Finante din acea vreme, care nici nu auzise de calugar, a avut un vis prin care Maica Domnului i-a cerut eliberarea lui Glicherie! Pedeapsa ieromonahului a fost comutata, el fiind claustrat intr-o manastire.
2 ani in padure, ca ascetii
Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, Glicherie a fost eliberat si, impreuna cu diaconul sau David Bidascu, au trait timp de 2 ani in padure, exact ca primii sfinti asceti. Impreuna cu preotii care au putut scapa din prigoana, s-a trecut la reconstructia bisericilor daramate si la ridicarea altora noi. Totodata, noul sediu al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a fost stabilit la Slatioara, comuna Rasca, judetul Suceava, unde s-a construit o manastire. Profitand de o scurta perioada de libertate, “stilistii” au reusit in 1948 sa fie recunoscuti drept asociatie religioasa, decizie care a fost abrogata in anul 1952 de catre autoritatile comuniste. Astfel, ortodocsii de stil vechi au trecut din nou in ilegalitate si toti clericii din Manastirea Slatioara au fost arestati in noaptea de 1/2 februarie 1952. Cu toate persecutiile suferite, pe 13 aprilie 1955, Galaction Gordun, episcop pensionar al Bisericii oficiale, teolog de o inalta tinuta si fost secretar al Sfantului Sinod, a anuntat public ca trece la ortodocsii de stil vechi, devenind astfel primul arhiepiscop si mitropolit al “stilistilor”. Un gest uluitor, mai ales ca acestia erau in ilegalitate! Imediat a fost caterisit, prin decizia Patriarhului, iar numele sau a fost sters pana astazi din istoriografia bisericeasca. Arestat, el a fost obligat sa traiasca la Manastirea Caldarusani, iar mai tarziu a avut domiciliu obligatoriu in Bucuresti. Cu tot domiciliul fortat, in secret, Mitropolitul Galaction a reusit sa hirotoneasca noi episcopi: Evloghie Ota, Meftodie Marinache si Glicherie Tanase, infiintandu-se astfel primul Sinod al “stilistilor”. O data cu moartea lui Galaction, in 1959, aflat sub atenta supraveghere a Securitatii, noul mitropolit a fost desemnat in persoana lui Glicherie Tanase.
Sfantul Glicherie Marturisitorul
Prigoana a continuat insa cu aceeasi intensitate, alte zeci de manastiri si biserici fiind demolate, iar clericii continunand sa zaca periodic prin puscariile comuniste. Perioada de dupa 1965 a fost mai linistita, “stilistii” avand un statut de semi-clandestinitate. Mai precis, autoritatile comuniste au tolerat Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, insa portul rasei era interzis in afara asezamintelor monahale. Spunem relativ tolerata, deoarece o manastire din Bucuresti, “Adormirea Maicii Domnului”, a fost daramata, si nu de rare ori militia ii tundea si ii barbierea pe preotii de stil vechi, sub diferite pretexte, desigur absurde. Mitropolitul Glicherie a ajuns, chiar in anii comunismului, o legenda vie, mai ales in Moldova, unde era venerat.
Glicherie Tanase a trait pana la 95 de ani, trecand la Domnul pe 15 iunie 1985 si fiind ingropat in interiorul Bisericii “Schimbarea la Fata”, din Slatioara. La 12 ani de la moartea sa, pe 29 iunie 1997, au fost deshumate ramasitele pamantesti ale Mitropolitului Glicherie, in prezenta Sinodului Bisericii “pe stil vechi”. Spre surprinderea tuturor, acestea raspandeau miros de tamaie, iar trupul nu intrase in putrefactie. Preotii si ierarhii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi au considerat acest lucru ca un semn al lui Dumnezeu si l-au trecut in randul sfintilor, pe 27 iunie 1997.
81 de ani de lupta in numele credintei
In ciuda libertatii religioase de care se bucura dupa 1989, nici in prezent, cu toate eforturile facute de liderii sai, Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, cu peste 500.000 de credinciosi, nu este recunoscuta drept cult, ci doar ca o asociatie religioasa. Situatia este insa similara cu a celorlalti “stilisti”, din Grecia si Bulgaria.
La inceputul lunii martie 2003, cea mai mare grupare “stilista”, Organizatia Credinciosilor Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania, si-a schimbat denumirea in Biserica Ortodoxa Romana de Rasarit. Arhiepiscop si Mitropolit este I. P. S. Vlasie Mogarzan, care este secondat de 7 Episcopi. Mitropolia are circa 500.000 de credinciosi inregistrati, dar, potrivit propriilor statistici, la slujbe si la viata Bisericii participa peste un milion de crestini. Ea are 130 de preoti de mir si 60 de parohii (fata de numai 36 inainte de decembrie 1989), raspandite pe teritoriul intregii tari.

Din pricina unor probleme canonice si dogmatice, “stilistii” romani sunt organizati in trei Biserici distincte: una cu sediul la Slatioara (Suceava), avandu-l ca sef pe I. P. S. Vlasie Mogarzan, una cu sediul la Furceni (Galati), avandu-i ca lideri pe P. S. Gherontie si Casian, si Biserica Ortodoxa Traditionala, cu sediul in Bucuresti, sub obladuirea mitropolitului grec I. P. S Hristofor. Trebuie mentionat ca toti credinciosii basarabeni aflati sub ascultarea Patriarhiei Romane respecta calendarul vechi (iulian), aceasta fiind conditia pe care au pus-o in 1992, o data cu revenirea lor la B. O. R.
In ciuda atacurilor sau calomniilor la care au fost supusi, “stilistii” sunt doar niste ortodocsi romani traditionalisti, care lupta de peste 80 de ani pentru pastrarea calendarului vechi din Romania si pentru mentinerea nestirbita a vechilor randuieli in Biserica lui Hristos.
Documentar realizat de
Florian BICHIR

Securitatea a confiscat mumia unui episcop!

Ridicata, in urma unei viziuni, la inceputul secolului al XIX-lea, pe un tapsan izolat de la marginea Bucurestiului, manastirea ortodoxa de stil vechi cu hramul Adormirea Maicii Domnului se afla astazi din nou in faza de constructie.
In vara anului 1986, pe timp de noapte, manastirea a fost vizitata de un grup de masini ale Securitatii, din care au descins vreo zece persoane imbracate civil si fortand portile. La ordinul unui anume Horea, celelalte persoane au spart portile, au batut in usile chiliilor si au patruns la lumina lanternelor in biserica. Alertati, calugarii au iesit in camasi de noapte, cu parul si barbile valvoi, si i-au rugat pe “noctambuli” sa nu le profaneze sfantul lacas. Cel care mai tarziu va semna un proces verbal de primire-predare cu numele “Capitanul Horea” a dat ordin celorlalti ca peretii si altarul bisericii sa ramana fara odoare. La iesirea in curte, “baietii” s-au suit pe clopotnita, de unde au coborat clopotul, pe care l-au bagat anevoie intr-una dintre masini.
Cu toate ca monahii fusesera instiintati demult ca li se va darama biserica si chiliile, acum traiau pe viu drama de care se temusera intotdeauna: dupa zeci de ani de existenta pioasa si ascetica, vor ramane fara sfantul lacas. La lumina lumanarilor si a lanternelor, calugarii au fost obligati sa faca pe groparii si sa-l dezgroape pe cel mai scump frate al lor, Episcopul Evloghie, adormit la Domnul in 1984 si ingropat in pronaosul bisericii. Asezat pe tronul arhieresc si imbracat in odajdii stralucitoare – cum se ingroapa ierarhii – Episcopul Evloghie aparea de sub lopeti neatins de putreziciune! Monahii au cazut in genunchi, uimiti de aceasta minune!
Securistii, dupa ce si-au revenit dintr-o anume nauceala, au luat si trupul episcopului neputrezit si l-au aruncat intr-o alta masina! Apoi, dupa intocmirea sumara si grabnica a unui proces verbal, in care s-a notificat confiscarea a “una mumie umana” (!!!), au disparut in noapte. A doua zi au sosit buldozerele si au daramat totul: chilii, trapeza, biserica. Pe locul unde se afla manastirea, in cartierul Militari (Apusului), nu s-a mai ridicat nimic.

Dupa Revolutie, calugarii risipiti pe la alte manastiri s-au strans sa-si refaca vechiul lacas. Au primit aprobarile, in frunte cu staretul Flavian (condamnat in regimul communist, pentru credinta sa, la 6 ani de inchisoare), si au purces la treaba. Pentru a recupera odoarele si moastele Episcopului Evloghie, calugarii au facut sesizari la Politie, Parchet, SRI. In cele din urma s-a ajuns la Judecatoria sectorului 6, unde li s-a raspuns prin executorul judecatoresc Crucescu: “Nu mai exista nici un act legal din care sa reiasa ca fosta Securitate v-ar fi confiscat odoare ori vreun trup omenesc mumificat”. Totusi, pana in anul 1989, calugarii au sapat pe undeva, printr-un colt al Cimitirului Ghencea, pe unde “ni s-a spus ca s-ar afla reinhumat Evloghie”, dar n-au gasit nimic. Calugarii mai spera doar intr-o minune si zilnic inalta rugaciuni... (Fl. Bichir)

[Archim]

În prealabil postat de emanuel2007

sfantul glicherie nu s-a separat singur ( din proprie initiativa de sinodul bor ) ci a fost caterisit pentru ca slujea tot dupa cal iulian , in timp ce patriarhul miron cristea introdusese cal gregorian chiar si in ceea ce priveste pastele ... adica vreme de 2-3 ani pasteles-a facut in bor odata cu catolicii , dupa cal gregorian , iar sfantul glicherie s-a opus ... deci caterisirea si anatemizarea lui a fost necanonica ...

Calendar iulian contra calendar gregorian

De 81 de ani, adica din 1924, de la introducerea calendarului gregorian in Biserica Ortodoxa, lumea crestina praznuieste separat cele mai mari sarbatori bisericesti. In timp ce majoritatea romanilor abia isi revin dupa cheful de Revelion, circa 1 milion de ortodocsi romani de stil vechi, la care se adauga rusi, ucrainieni si sarbii, fara a-i mai pune la socoteala pe basarabeni, se pregatesc de Ignat si de sarbatorirea Craciunului, adica a Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos.
In Iugoslavia si Rusia, la Ierusalim si in Sfantul Munte Athos este utilizat calendarul iulian, iar in celelalte tari ortodoxe – cel gregorian, introdus in Biserica Catolica inca din 1582. Considerand modificarea calendarului drept o modificare a Pascaliei stabilite la primul Sobor Ecumenic de la Niceea (anul 325) si a dogmelor ortodoxe, mai multi credinciosi din Grecia, Bulgaria si Romania au organizat Biserici separate fata de cele oficiale. Cu toate ca au aceeasi marturisire de credinta ortodoxa, aceste Biserici sunt considerate disidente, deoarece si-au organizat o ierarhie proprie. In Romania, o data cu modificarea calendarului, a luat nastere Biserica Ortodoxa Romana de Stil Vechi, sau “stilista”, cum este ea denumita popular, iar credinciosii ei serbeaza Craciunul pe 7 ianuarie si Anul Nou pe 13 ianuarie.
La 1 octombrie 1924, Biserica Ortodoxa a acceptat inlocuirea calendaruilui iulian cu cel gregorian. Imediat a aparut o apriga disputa in presa crestina a vremii, sustinuta de nume precum Nae Ionescu, Mircea Vulcanescu sau Vasile Bancila, disputa care continua, pe alocuri, si in zilele noastre. Adeptii calendarului gregorian considera normala modificarea, deoarece vechiul calendar avea o intarziere de 13 zile, in timp ce “traditionalistii” sustin ca prin aceasta schimbare s-au adus modificari atat dogmelor, cat si ordinii firesti intemeiate de apostoli. Cu atat mai mult cu cat intre 1926 si 1928 Pastele ortodox a fost serbat o data cu Biserica Catolica. Acest eveniment a generat opozitia unui mare numar de clerici, proveniti din Manastirea Neamt, in frunte cu ieromonahul Glicherie Tanase, care impreuna cu mii de credinciosi au constituit primul nucleu al Bisericii Ortodoxe Romane de Stil Vechi (BOSV).
Caterisiti pentru neascultare
Glicherie Tanase s-a nascut in anul 1890 si a imbracat de tanar rasa monahala la celebra Manastire a Neamtului, ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant. Schimbarea calendarului, in 1924, l-a surprins pe Glicherie cu rangul de ieromonah. Impreuna cu alti 30 de calugari din aceeasi manastire, el a refuzat sa se conformeze Sinodului, continuand sa slujeasca dupa vechiul calendar. Pentru a se evita o situatie neplacuta, ieromonahul Glicherie a fost numit staret la Schitul Pokrov. Numai ca si aici a continuat sa slujeasca dupa calendarul iulian. Cazul nu era singular in Romania si se ajunsese la o adevarata harababura. Unele biserici si manastiri tineau Pastele si sarbatorile la o data, in timp ce altele dupa 13 zile, spre uimirea credinciosilor, care nu mai intelegeau nimic.
Patriarhul Miron Cristea, fost greco-catolic, a hotarat, impreuna cu Sinodul, acceptarea numai a calendarului gregorian. Din acel moment, zeci de calugari, in frunte cu Glicherie Tanase, au fost caterisiti si alungati din manastiri pentru neascultare.

Condamnat la moarte si salvat miraculos

Ieromonahul Glicherie Tanase, consecvent ideilor sale si traditiei ortodoxe, la care nu a renuntat niciodata, a inceput sa caute un sprijin. In anul 1925, impreuna cu alti preoti si cativa credinciosi, a facut o vizita la Ierusalim si Muntele Athos, pentru a se consulta cu personalitati ale Ortodoxiei. In urma intalnirilor avute, printre care si cu Patriarhul Ierusalimului, Damianos, Glicherie Tanase s-a intors in
tara si, impreuna cu zeci de mii de adepti, a inceput construirea de biserici si parohii ortodoxe de stil vechi. Sediul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a fost stabilit langa Neamt, in localitatea Vanatori, unde a inceput constructia unei mari manastiri.
In 1936, activau nu mai putin de 35 de parohii ale acestei biserici. Dezvoltarea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a pus pe ganduri Biserica oficiala, care, impreuna cu politia si jandarmeria, a inceput o campanie agresiva. Bisericile de stil vechi au fost inchise, iar calugarii si calugaritele au fost incarcerate in doua manastiri. Manastirile Dobru si Cucova au fost demolate si reconstruite de trei ori, iar ieromonahul Pambo a murit din cauza batailor primite. Alti 5 calugari au murit ucisi in bataie si mai multe zeci de civili au fost arestati. Ca urmare a acestor acte, in 1936 au avut loc in mai toata Moldova numeroase demonstratii. In septembrie 1936, la Piatra Neamt, mai multe mii de adepti ai vechiului calendar au protestat impotriva abuzurilor la care erau supusi, politia intervenind in forta. Glicherie Tanase a fost arestat ca instigator, incarcerat la Bucuresti si condamnat la moarte. El a scapat miraculos, dupa ce sotia ministrului de Finante din acea vreme, care nici nu auzise de calugar, a avut un vis prin care Maica Domnului i-a cerut eliberarea lui Glicherie! Pedeapsa ieromonahului a fost comutata, el fiind claustrat intr-o manastire.
2 ani in padure, ca ascetii
Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, Glicherie a fost eliberat si, impreuna cu diaconul sau David Bidascu, au trait timp de 2 ani in padure, exact ca primii sfinti asceti. Impreuna cu preotii care au putut scapa din prigoana, s-a trecut la reconstructia bisericilor daramate si la ridicarea altora noi. Totodata, noul sediu al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a fost stabilit la Slatioara, comuna Rasca, judetul Suceava, unde s-a construit o manastire. Profitand de o scurta perioada de libertate, “stilistii” au reusit in 1948 sa fie recunoscuti drept asociatie religioasa, decizie care a fost abrogata in anul 1952 de catre autoritatile comuniste. Astfel, ortodocsii de stil vechi au trecut din nou in ilegalitate si toti clericii din Manastirea Slatioara au fost arestati in noaptea de 1/2 februarie 1952. Cu toate persecutiile suferite, pe 13 aprilie 1955, Galaction Gordun, episcop pensionar al Bisericii oficiale, teolog de o inalta tinuta si fost secretar al Sfantului Sinod, a anuntat public ca trece la ortodocsii de stil vechi, devenind astfel primul arhiepiscop si mitropolit al “stilistilor”. Un gest uluitor, mai ales ca acestia erau in ilegalitate! Imediat a fost caterisit, prin decizia Patriarhului, iar numele sau a fost sters pana astazi din istoriografia bisericeasca. Arestat, el a fost obligat sa traiasca la Manastirea Caldarusani, iar mai tarziu a avut domiciliu obligatoriu in Bucuresti. Cu tot domiciliul fortat, in secret, Mitropolitul Galaction a reusit sa hirotoneasca noi episcopi: Evloghie Ota, Meftodie Marinache si Glicherie Tanase, infiintandu-se astfel primul Sinod al “stilistilor”. O data cu moartea lui Galaction, in 1959, aflat sub atenta supraveghere a Securitatii, noul mitropolit a fost desemnat in persoana lui Glicherie Tanase.
Sfantul Glicherie Marturisitorul
Prigoana a continuat insa cu aceeasi intensitate, alte zeci de manastiri si biserici fiind demolate, iar clericii continunand sa zaca periodic prin puscariile comuniste. Perioada de dupa 1965 a fost mai linistita, “stilistii” avand un statut de semi-clandestinitate. Mai precis, autoritatile comuniste au tolerat Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, insa portul rasei era interzis in afara asezamintelor monahale. Spunem relativ tolerata, deoarece o manastire din Bucuresti, “Adormirea Maicii Domnului”, a fost daramata, si nu de rare ori militia ii tundea si ii barbierea pe preotii de stil vechi, sub diferite pretexte, desigur absurde. Mitropolitul Glicherie a ajuns, chiar in anii comunismului, o legenda vie, mai ales in Moldova, unde era venerat.
Glicherie Tanase a trait pana la 95 de ani, trecand la Domnul pe 15 iunie 1985 si fiind ingropat in interiorul Bisericii “Schimbarea la Fata”, din Slatioara. La 12 ani de la moartea sa, pe 29 iunie 1997, au fost deshumate ramasitele pamantesti ale Mitropolitului Glicherie, in prezenta Sinodului Bisericii “pe stil vechi”. Spre surprinderea tuturor, acestea raspandeau miros de tamaie, iar trupul nu intrase in putrefactie. Preotii si ierarhii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi au considerat acest lucru ca un semn al lui Dumnezeu si l-au trecut in randul sfintilor, pe 27 iunie 1997.
81 de ani de lupta in numele credintei
In ciuda libertatii religioase de care se bucura dupa 1989, nici in prezent, cu toate eforturile facute de liderii sai, Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, cu peste 500.000 de credinciosi, nu este recunoscuta drept cult, ci doar ca o asociatie religioasa. Situatia este insa similara cu a celorlalti “stilisti”, din Grecia si Bulgaria.
La inceputul lunii martie 2003, cea mai mare grupare “stilista”, Organizatia Credinciosilor Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania, si-a schimbat denumirea in Biserica Ortodoxa Romana de Rasarit. Arhiepiscop si Mitropolit este I. P. S. Vlasie Mogarzan, care este secondat de 7 Episcopi. Mitropolia are circa 500.000 de credinciosi inregistrati, dar, potrivit propriilor statistici, la slujbe si la viata Bisericii participa peste un milion de crestini. Ea are 130 de preoti de mir si 60 de parohii (fata de numai 36 inainte de decembrie 1989), raspandite pe teritoriul intregii tari.

Din pricina unor probleme canonice si dogmatice, “stilistii” romani sunt organizati in trei Biserici distincte: una cu sediul la Slatioara (Suceava), avandu-l ca sef pe I. P. S. Vlasie Mogarzan, una cu sediul la Furceni (Galati), avandu-i ca lideri pe P. S. Gherontie si Casian, si Biserica Ortodoxa Traditionala, cu sediul in Bucuresti, sub obladuirea mitropolitului grec I. P. S Hristofor. Trebuie mentionat ca toti credinciosii basarabeni aflati sub ascultarea Patriarhiei Romane respecta calendarul vechi (iulian), aceasta fiind conditia pe care au pus-o in 1992, o data cu revenirea lor la B. O. R.
In ciuda atacurilor sau calomniilor la care au fost supusi, “stilistii” sunt doar niste ortodocsi romani traditionalisti, care lupta de peste 80 de ani pentru pastrarea calendarului vechi din Romania si pentru mentinerea nestirbita a vechilor randuieli in Biserica lui Hristos.
Documentar realizat de
Florian BICHIR

Securitatea a confiscat mumia unui episcop!

Ridicata, in urma unei viziuni, la inceputul secolului al XIX-lea, pe un tapsan izolat de la marginea Bucurestiului, manastirea ortodoxa de stil vechi cu hramul Adormirea Maicii Domnului se afla astazi din nou in faza de constructie.
In vara anului 1986, pe timp de noapte, manastirea a fost vizitata de un grup de masini ale Securitatii, din care au descins vreo zece persoane imbracate civil si fortand portile. La ordinul unui anume Horea, celelalte persoane au spart portile, au batut in usile chiliilor si au patruns la lumina lanternelor in biserica. Alertati, calugarii au iesit in camasi de noapte, cu parul si barbile valvoi, si i-au rugat pe “noctambuli” sa nu le profaneze sfantul lacas. Cel care mai tarziu va semna un proces verbal de primire-predare cu numele “Capitanul Horea” a dat ordin celorlalti ca peretii si altarul bisericii sa ramana fara odoare. La iesirea in curte, “baietii” s-au suit pe clopotnita, de unde au coborat clopotul, pe care l-au bagat anevoie intr-una dintre masini.
Cu toate ca monahii fusesera instiintati demult ca li se va darama biserica si chiliile, acum traiau pe viu drama de care se temusera intotdeauna: dupa zeci de ani de existenta pioasa si ascetica, vor ramane fara sfantul lacas. La lumina lumanarilor si a lanternelor, calugarii au fost obligati sa faca pe groparii si sa-l dezgroape pe cel mai scump frate al lor, Episcopul Evloghie, adormit la Domnul in 1984 si ingropat in pronaosul bisericii. Asezat pe tronul arhieresc si imbracat in odajdii stralucitoare – cum se ingroapa ierarhii – Episcopul Evloghie aparea de sub lopeti neatins de putreziciune! Monahii au cazut in genunchi, uimiti de aceasta minune!
Securistii, dupa ce si-au revenit dintr-o anume nauceala, au luat si trupul episcopului neputrezit si l-au aruncat intr-o alta masina! Apoi, dupa intocmirea sumara si grabnica a unui proces verbal, in care s-a notificat confiscarea a “una mumie umana” (!!!), au disparut in noapte. A doua zi au sosit buldozerele si au daramat totul: chilii, trapeza, biserica. Pe locul unde se afla manastirea, in cartierul Militari (Apusului), nu s-a mai ridicat nimic.

Dupa Revolutie, calugarii risipiti pe la alte manastiri s-au strans sa-si refaca vechiul lacas. Au primit aprobarile, in frunte cu staretul Flavian (condamnat in regimul communist, pentru credinta sa, la 6 ani de inchisoare), si au purces la treaba. Pentru a recupera odoarele si moastele Episcopului Evloghie, calugarii au facut sesizari la Politie, Parchet, SRI. In cele din urma s-a ajuns la Judecatoria sectorului 6, unde li s-a raspuns prin executorul judecatoresc Crucescu: “Nu mai exista nici un act legal din care sa reiasa ca fosta Securitate v-ar fi confiscat odoare ori vreun trup omenesc mumificat”. Totusi, pana in anul 1989, calugarii au sapat pe undeva, printr-un colt al Cimitirului Ghencea, pe unde “ni s-a spus ca s-ar afla reinhumat Evloghie”, dar n-au gasit nimic. Calugarii mai spera doar intr-o minune si zilnic inalta rugaciuni... (Fl. Bichir)

Minunat este Dumnezeu intr-u Sfintii Sai. Slava lui Dumnezeu pentru marturisirea pe care Sfintii parinti prin suferinta au intarit si intaresc credinta noastra!!! Multa patimire si suferinta ne mai asteapta si de acum inainte . Nu au incetat prigoanele ci mai cu seama acu incep.
Dumnezeu sa ne intareasca in credinta noastra Pravoslavnica.
+ Avondios Comanu

[moro.d]

priviti cine ne pastoreste. un om care atrage prin simplitatea sa si pe care nu te saturi sa-l asculti. dar mai ales, prin felul de a fi, te indeamna sa mergi pe aceeasi cale curata cu smerenie si totodata cu demnitate... e greu sa-l refuzi odata ce l-ai cunoscut.
PS Flavian Ilfoveanu - Poveste din Cartierul de Vest (1) --> http://www.youtube.com/watch?v=2qaqPtvLURU
PS Flavian Ilfoveanul - Poveste din Cartierul de Vest (2) --> http://www.youtube.com/watch?v=_cfAC5zm7gM&feature=related

[tonylee]

Cred ca nu pot exista 2 biserici diferite care sa daruiasca sfinti. Asa ca daca Evloghie si Glicherie n-au miruit a doua oara pe nimeni fac parte din bor iar daca au miruit fac parte din bsv si sunt niste yoghini multnevoitori.

iata ca si de daata asta te contrazici , ca de obicei ... hahahahhahahaha

dar de sfantul Ioan Maximovivi , ce ai de spus ? nu stii ca el a facut parte din ROCOR , si a fost , cum ii nimiti voi in mod gresit pe cei de stil vechi - " stilist " ... iar el este canonizat ca sfant si in bor ... asta nu te mira ? caci el nu a facut parte din bo autocefale ??!!?!?!?!?!?!?!??!?!?!?!?!?!?! ei , de asta ce mai zici ?!?!?!?!?!??!?!?! dar ce este iarasi de mirare , este ca bor il pomeneste de sfant , dar absolut niciodata nu spune la lume ca el a fost " stilist " ?!?!?!?!?!??!?! ei ?!?!?!?!?!?!?!? vezi minciuna ?!?!?!?!?!???!?!?!?!?!?!?!?!?! la fel si gheron iosif ... il pomeneste ca pe un parinte cu viata sfanta , dar niciodata nu spune ca el a fost " stilist " ?!?!?!?!?!?!?!?! si pe gheron iosif , Insasi Maica Domnului i-a descoperit ca adevarul este pe stil vechi ... iar la moartea lui Insasi Maica Domnului l-a luat la cer ... interesant este ca bor nu poate sa nu recunoasca sfintenia lor , dar nu spune nimic ca au fost pe stil vechi ... ba chiar , din cartea lui gheron iosif , bor a scos in mod abuziv , acele pasaje in care se vorbeste ca gheron iosif era pe stil vechi ... ei ?!?!?!?!?! ai vazut minciuna ?!?!?!??!?! si asta sa stii , ca facand abstractie de ereticii din bor , care au provocat schisma dintre bor si bosv , de fapt bosv si bor sunt Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica ... de ast aambele ( ! ) biserici , dau sfinti autentici si au har si mantuire ... deci schisma in realitate nici nu exista ... ea exista numai in capatana intortocheata a ecumenistilor ... este imaginatia lor masonica si rauvoitoare ... in realitate nu exista nici o schisma ... si daca vrei sa stii , ereticii ecumenisti sunt adevaratii schismatici , ca unii ce vor pierderea ortodoxiei ...

[tonylee]

Il intreb pe Emanuel si pe cine mai vrea sa raspunda daca sunt miruiti in bsv, caci miruirea cu marele mir (face parte din botez si este ca un al doilea botez) a facut ca din 1950 sa fie 2 biserici diferite. Chiar acum un an a vrut cineva sa ramana ca frate la Adormirea Maicii Domnului din Bucuresti si n-a fost primit ca nu vroia sa se miruiasca. Daca venea prin 1952 Ioan Hozevitul in tara se ducea la Neamt nu sa se miruiasca la stilisti. Intrebati-l pe Episcotul Flavian daca Ilie Lacatusu este sfant si va zice ca nu .Cine are ceva impotriva celui mai mic sfant din Imparatia Cerului nu va intra in ea (Sfantul Simeon Evlavis).

[moro.d]

În prealabil postat de tonylee

caci miruirea cu marele mir (face parte din botez si este ca un al doilea botez)

nu inteleg unde ai citit chestia asta... doar pt ca taina mirungerii succeda botezul nu inseamna ca "face parte din el". daca ai fi stiut ce inseamna, de fapt, mirungerea si botezul, ai fi facut distinctia dintre cele doua si nici n-ai mai fi scos o asa perla...

"6.4 Mirungerea

Taina mirungerii este una dintre cele şapte sfinte taine instituite de Sf. Apostoli şi predate omenirii spre mântuire. Mirungerea reprezintă ungerea trupului şi a sufletului noului botezat cu Dumnezeiescul Duh, fiind în acelaşi timp pecete a lui Hristos şi pecete a Sf. Duh.

Mirul se prepară numai în Sfânta şi Marea Miercuri, atunci când femeia păcătoasă a uns pe Mântuitorul cu mirul cel de mult preţ, cu rugăciunile şi binecuvântarea celui mai mare, Patriarh sau Mitropolit. A doua zi, în Joia cea Mare, se toarnă mirul întru-un vas nou, închipuind alabastru, din care a vărsat femeia desfrânată mirul peste capul lui Iisus. Când începe Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, mirul se aduce în Sfânta Proscomidie, iar în vremea vohodului, preotul-protos, după rânduiala vohodului, îl aduce până în faţa Sfintelor Uşi, de unde îl primeşte Patriarhul sau Mitropolitul, care îl aşează pe Sfânta Masă. După obişnuitele rugăciuni, prin care se săvârşesc Sfintele Taine, Patriarhul sau Mitropolitul, descoperind vasul în care se află mirul, îl binecuvintează de trei ori, după care citeşte rugăciunea de sfinţire a acestuia, invocând pogorârea Sfântului Duh. Ungerea cu Sfântul Mir reprezintă „semn săvârşitor a celor însemnaţi cu spălarea dumnezeiască”, prin aceasta devenim „adevăraţi sfinţiţi cetăţeni…mântuiţi de tot păcatul, depărtaţi de toată răutatea şi îmbrăcaţi în veşmântul Slavei lui Dumnezeu”, arătându-ne „cunoscuţi de sfinţii îngeri şi arhangheli şi de toată puterea cerească”, şi „înfricoşători tuturor duhurilor celor necurate şi rele”.

Am făcut aceste precizări pentru documentarea cititorilor asupra acestei sfinte taine. După rânduiala celui de-al 68-lea canon apostolic doar numai două taine este interzis a se repeta, botezul şi hirotonia, în cazul când acestea nu a fost săvârşite de către eretici. Nerepetarea acestor două sfinte taine se datorează faptului că ele se fac spre închipuirea morţii Domnului. Taina mirungerii reprezintă o condiţie necesară, pe care trebuie să o îndeplinească cel care se întoarce la dreapta credinţă, fie el eretic sau schismatic. Sfinţii Părinţi adunaţi la cel de-al doilea Sinod Ecumenic, prin cel de-al 7-lea canon au hotărât ca : „ pe cei ce dintre eretici se adaugă la Ortodoxie şi la partea celor ce se mântuiesc, îi primim după spusa urmare şi obicei astfel, pe arieni, pe macedonieni, pe savatieni, şi navatieni, pe cei ce se zic pe sineşi curaţi şi mai buni şi pe cei patrusprezecelnici, adică tetradiţi, mercurieni şi apolinarişti (aceştia aveau botezul adevărat n.ed.) îi primim dându-şi mărturisirea credinţei şi anatematisind tot eresul, care nu cugetă precum cugetă sfânta sobornicească şi apostolească Biserică a lui Dumnezeu. Şi îi pecetluindu-i mai înainte cu Sf. Mir pe frunte, pe ochi, pe nări, pe gură şi pe urechi, zicând pecetea Darului Sf. Duh. Iar pe evnomieni, care botează într-o afundare, pe montanişti, pe savelieni, care zic că Tatăl şi Fiul este o faţă şi toate celelalte eresuri, pe toţi cei ce dintre aceştia, care vor voi a se adăuga la Ortodoxie ca pe elini îi primim (adică îi botezăm din nou), în ziua cea dintâi îi facem creştini, în a doua catehumeni, iar în a treia îi jurăm pentru mărturisirea adevărului şi după aceasta îi botezăm”.

Deci dacă am acceptat botezul schismaticilor (celor de pe stil nou) săvârşit prin cele trei afundări în numele Sfintei Treimi, în cazul credincioşilor care se întorc la adevărata credinţă, noi, slujitorii Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, conform canonului de mai sus le administrăm doar taina mirungerii. La aceasta, spre încredinţarea multora, adăugăm şi hotărârea Sfântului Vasile cel Mare, care în tâlcuirea celui dintâi canon al său, zice : „…. dacă şi aceasta are să se facă împiedicare obşteştii iconomii, care pentru toţi schismaticii o au făcut Sfinţii Părinţii, să urmăm şi noi iconomiei ca nu cumva, prin asprimea poruncii acesteia, să-i facem leneşi spre a se boteza, ruşinându-se poate că se botează ca nişte desăvârşiţi necredincioşi şi, prin urmare, să împiedicăm mântuirea lor. Şi zicem în scurt : câţi se botează în botezul acelora (schismatici), aceştia întorcându-se la dreapta slăvire negreşit trebuie a se unge de cei dreptcredincioşi cu Sf. Mir şi aşa să se împărtăşească cu Dumnezeieştile Taine”. "

http://www.mitropoliaslatioara.ro/calendarul.php#6.4

Hristos a inviat, fratilor!

Chiar ma intreb ce s-a intamplat cu fratele Rafael [sau emanuel2007], de nu a mai aparut astazi pe forum. Mi-ar parea rau sa se fi suparat pe noi restul credinciosilor prezenti pe acest forum [stiind ca ne-a acuzat de putina credinta, de naivitate si credulitate in propria noastra minte, de ecumenism, etc, etc] si sa nu mai vrea sa comunice, chiar daca a folosit acel ton impardonabil de dur, ca si cand dumnealui ar fi curat de toate felurile de pacate si stand astfel lucrurile, si-a permis sa arunce cu "noroiul" limbii romane asupra noastra, denumindu-ne "serpi" si "naparci" necredincioase si ecumenoiste.
Sau s-o fi sesizat domnul administrator Adrian asupra limbajului folosit de fratele nostru si i-a oprit momentan accesul pe forum pana isi mai revine in simtiri si cu picioarele mai aproape de pamant, caci, cel putin ieri, era la cel putin 1 km inaltime deasupra pamantului?

Cine poate sti?

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!

[Archim]

http://esphigmenou.com/ Iata Dragii mei canonicitatea S.Sale Bartolomeu, cum rezolva problemele in Sf.Munte Athos . Deoarece Sf.Manastie Esphigmenou nu vrea sa pomeneasca un "patriarh ecumenist", el patriarhul recurge la fortele armate.
Doamne Iisuse Hristoase miluieste-ne pe noi pacatosi!!!

June 2, 2008Armed Greek Police Plan to Forcibly Remove Peaceful Monks

MOUNT ATHOS , GREECE – Today the Greek government deployed hundreds of armed police to forcibly remove the monks of the Holy Monastery of Esphigmenou from their monastery. Under the leadership of foreign minister Dora Bakoyannis, all roads to the monastery have been sealed off and over 200 police in full riot gear are on Mt. Athos , with an additional 400 police deploying to assist in the pending assault. Their expressed plan is to forcibly remove the peaceful and defenseless monks and their long-standing Abbot Methodios from their monastery, and replace them with those who pray in accordance with the dictates of the Greek government.
The government has authorized the use of force to resolve a religious dispute after failing to starve the monks into leaving their monastery during a 5-year blockade. In this time, they have denied the monks deliveries of food, medicine, heating oil, and access to medical attention while simultaneously subjecting them to a non-stop campaign of official harassment and intimidation.

The local Greek prosecutor, Vasilis Floridis, has destroyed the livelihood of these peaceful monks who seek to be left alone to pray in their monastery. Last week Floridis sent a letter to senior government officials calling the monks a “national threat” and demanding their removal. This is the same prosecutor who in October 2006 threatened “grave consequences” to anyone who dared raise their voice to protest these actions.
The monks have repeatedly requested dialogue with the Greek government as well as Patriarch Bartholomew of Istanbul to resolve this dispute. The Patriarch, who has declared the monks “schismatic,” has refused to aid in the peaceful reconciliation of this dispute.For the last five years, the U.S. Government has cited Greece for its treatment of the Esphigmenou monks in its International Religious Freedom Report issued by the Department of State. For more information please contact John Rigas +1-617-971-0091