Educatia sexuala este educatie pentru sanatate?

[iuliu46]

Ioan tie iti place sa brodezi pe marginea subiectului. Nu a spus nimeni ca pisicile sau maimutele nu isi educa puii. Vorbeam despre educatia sexuala aici.
Impreunarea se va produce firesc, atat la animale cat si la oameni chiar daca nu le spune nimeni nimic sau n-au vazut niciodata vreun film xxx. La fel mama sau amandoi parintii vor construi cuibul si vor avea grija de pui fara sa-i invete cineva cum se face. Vin deja cu educatia primita de la Creator.
Cine sustine contrariul, nu a crescut niciodata animale.

Despre restul nici nu mai vreau sa vorbesc. Daca tie nu iti suna in nici un fel chestia cu "o atitudine pozitiva fata de sexualitate si placere" sau cu "celebrarea diferentelor", (si vorbim despre adolescentii de 15 ani ), eu cred ca ti-ai pierdut busola si eu personal nu mi-as lasa copiii si nici nu i-as indemna pe altii sa-i lase pe mana unora ca tine. Dar cu tot regretul, pentru ca traim in lumea in care traim, accept ca statul e liber sa faca cursuri optionale de orice fel doreste in scoli.

[CristianR]

În prealabil postat de ioan67

Nu, nu cred ca asta e mesajul ori intentia. Nu cred ca e vorba neparat de o presiune de a deveni ca "altul", ci de a intelege pe "altul" si de a convietui cu el.
Nu e vorba, deci, de a elimina sau de a fi eliminat de altul. Ci de a coopera, intr-o lume foarte diversa.
Acesta este si trebuie sa fie sensul major al educatiei!

E mai mult decât atât. Suntem invitați nu doar să acceptăm „orientarea sexuală” așa cum acceptăm că oamenii sunt de rase diferite, dar să nu mai simțim nici dezgust, care e o modalitate sănătoasă de a respinge ce este toxic. Să te obișnuiești cu această toxicitate așa cum te obișnuiești cu țigara, spre exemplu, după ce primul fum ți-a făcut greață. Să-ți intre în cap că e vorba de diversitate sexuală, că homosexualul nu este anormal; că, probabil, nici nu există normal și anormal.

Problema alteritatii este centrala, mai intai, in crestinism. "Iubeste pe aproapele tau...".
Insasi iubirea lui Dumnezeu este tot o problema a raportului cu Altul. In care ne tot poticnim, daca o luam in serios...

Problema nu e cu aproapele, pe care într-adevăr trebuie să-l iubim, de orice boală ar suferi. Dar avem o problemă cu păcatul, pe care trebuie să-l urâm și care uite că vrea să se strecoare pe ușa toleranței, deformându-i, de fapt, sensul. Căci ea înseamnă doar îngăduință cu slăbiciunile tuturor, nu și justificare.

Alta ar fi atitudinea creștinilor față de această propusă educație, dacă s-ar porni de la premisa că sunt multe boli și suferințe în acest plan, care trebuie numite și pe cât posibil vindecate. Mie mi s-a părut că din perspectiva asta ai abordat problema, însă nu cred că cei care alcătuiesc programa împărtășesc aceeași perspectivă.

[Iorest]

În prealabil postat de AlinB

Nu le ajunge "acceptare", e nevoie si de "celebrarea" asa ziselor "diferente sexuale".

Cu alte cuvinte, pana nu va alienam, nu ne lasam.

Tocmai asta e problema de fond, celebrare nu se poate face decat prin marsuri, parade si altele care nu sunt decat niste dracisme avand in vedere vulgaritatea si agresivitatea afisarii.

Cu alte cuvinte oricine nu celebreaza devine un paria si subiect de reeducare asa ca sa curga fondurile.

În prealabil postat de ioan67

Iar daca nu e nevoie de educatie, in fond, pentru ce atata cateheza? La ce nevoie Invatatori? Pentru ce Apostoli? Ca doar omul, nu-i asa Iuliu, e o faptura programata care stie ce sa faca. La ce folos, in definitiv, de Insusi Invatatorul nostru? La ce bun altoiul Lui? Nu era omul deja programat (de cine?) sa stie ce sa faca?
Dar, lucru curios, nu facea decat dracovenii. Printre altele, omora pe prooroci cu pietre, vorba Invatatorului....

Atata doar ca Mantuitorul mustra neamul desfranat si viclean care cere semne, Sf. Ap. Pavel condamna in fata elinilor aceleasi pacatele sexuale care astazi sunt incurajate ca diversitate si explorare, iar prin Apocalipsa este mustrata curvia unei sotii de episcop.

Tu ai impresia ca vreun Sfant Harismatic CONTEMPORAN in speta Sf.Cuv. Paisie Aghioritul care chiar a povatuit mult familiile ar da binecuvantare pentru programa de sexuala cum este ea acuma predata de diferite onegeuri precum sexul vs barza ?
Si nu poate fi predata in institutiile publice decat o programa politic corecta, care din start exclude tamaduirea homosexualilor de orientarea lor, in care nu se poate incuraja familia traditionala pentru a nu jigni sensibilitatile bolnavicioase ale unora care vor sa convietuiasca in pseudofamilii si in care avortul e solutie terapeutica indiferent de circumstanta, prin simpla dorinta a mamei.

Si atentie vorbim de sfinti harismatici, cu inainte cunoastere care e mult peste accesele de autosuficienta stiintifica ale specialistilor triumfalisti .

[iuliu46]

În prealabil postat de CristianR

E mai mult decât atât. Suntem invitați nu doar să acceptăm „orientarea sexuală” așa cum acceptăm că oamenii sunt de rase diferite, dar să nu mai simțim nici dezgust, care e o modalitate sănătoasă de a respinge ce este toxic. Să te obișnuiești cu această toxicitate așa cum te obișnuiești cu țigara, spre exemplu, după ce primul fum ți-a făcut greață. Să-ți intre în cap că e vorba de diversitate sexuală, că homosexualul nu este anormal; că, probabil, nici nu există normal și anormal.



Problema nu e cu aproapele, pe care într-adevăr trebuie să-l iubim, de orice boală ar suferi. Dar avem o problemă cu păcatul, pe care trebuie să-l urâm și care uite că vrea să se strecoare pe ușa toleranței, deformându-i, de fapt, sensul. Căci ea înseamnă doar îngăduință cu slăbiciunile tuturor, nu și justificare.

Alta ar fi atitudinea creștinilor față de această propusă educație, dacă s-ar porni de la premisa că sunt multe boli și suferințe în acest plan, care trebuie numite și pe cât posibil vindecate. Mie mi s-a părut că din perspectiva asta ai abordat problema, însă nu cred că cei care alcătuiesc programa împărtășesc aceeași perspectivă.

Izact ! :)
Una e iubirea crestina care inseamna sa-i spui aluia ca greseste si sa-l sfatuiesti sa se opreasca sau sa lupte cu patima, si alta e iubirea serpeasca asta care ne indruma sa "celebram diferentele".

Ce vor invata copiii in scoli ? Ca sunt unii care se nasc ghei si ca e la fel de normal sa fii ghei pe cat e de normal sa fii str8 sau bisexual si ca la o adica nu ar fi nici o problema sa explorezi diferitele orientari atata timp cat stii cum sa te protejezi de boli si atata timp cat ai o "atitudine pozitiva" fata de placere.

Si uite asa vor aparea urmatoarele generatii de tampiti care iti vor replica cu LOL atunci cand insinuezi ca homosexualitatea e o chestie dobandita si nu o chestie cu care te nasti. Si care iti vor turna in cap o gramada de zoaie. Nu mai vorbim despre faptul ca odata cu cresterea numarului acestor idioti utili se vor produce si alte transformari majore in cadrul societatii ca doar de aia ii "educam sexual".

[ioan67]

În prealabil postat de iuliu46

Daca tie nu iti suna in nici un fel chestia cu "o atitudine pozitiva fata de sexualitate si placere" sau cu "celebrarea diferentelor", (si vorbim despre adolescentii de 15 ani ), eu cred ca ti-ai pierdut busola...

Prin atitudine pozitiva fata de sexualitate eu inteleg ca autorii dau o replica celor care pun in lumina negativa sexualitatea. Ca si cand aceasta ar fi un lucru rau, iar nu o insusire a tuturor fiintelor vii. Atitudine pozitiva este a accepta, mai intai, ca suntem fiinte sexualizate. Asa cum ne-a lasat Bunul Dumnezeu sa fim.
Vei spune, poate, ca sfintii au recomandat si practicat abstinenta, asceza. Dar nu toti sfintii au fost abstinenti. Iar asceza nu au inteles-o ca pe o castrare ori defaimare a sexualitatii, ci ca pe o depasire a ei pentru a se dedica exclusiv rugaciunii si cugetarii in Domnul. Sfintii au aratat, de cand e Biserica, cum poate fi transfigurat trupul, iar nu omorat si denigrat. Sfintii au iubit/pretuit trupul (ca doar il voiesc Templu al Duhului!), pe care l-au vazut in unitate cu sufletul, iar cand l-au canonit prin postire (si alte masuri) au facut-o ca pe o extensie a luptei ascetice pe care o purtau in suflet, cu sufletul cel impatimit.

Atitudinea pozitiva fata de placere o vad tot ca pe eliberarea perceperii placerii de biciul condamnarii ei. Prea multi nebuni condamna placerea, in timp ce o practica pervers, in chipuri monstruoase. Nu vreau sa intru in detaliu dar un lucru mie imi e clar: respingerea placerii sanatoase ca fiind "rea" e urmata de practicarea unor placeri bolnave, morbide si care schimonosc sufletul, caracterul.

Celebrarea diferentelor nu stiu, in clipa asta, ce vrea sa zica. Daca e vorba de a aduce imne de lauda homosexualitatii si pornografiei, libertinajului de toate felurile, eu zic pas. Nu pot accepta asta, oricat de ingaduitor as fi cu alteritatea. Nu dau cu pietre in cei cu alte orientari dar nici nu le ridic imnuri de slava.
Pur si simplu imi vad de teaba mea, fara a demoniza ori de a idolatriza pe celalalt.

[ioan67]

În prealabil postat de CristianR

E mai mult decât atât. Suntem invitați nu doar să acceptăm „orientarea sexuală” așa cum acceptăm că oamenii sunt de rase diferite, dar să nu mai simțim nici dezgust, care e o modalitate sănătoasă de a respinge ce este toxic. Să te obișnuiești cu această toxicitate așa cum te obișnuiești cu țigara, spre exemplu, după ce primul fum ți-a făcut greață. Să-ți intre în cap că e vorba de diversitate sexuală, că homosexualul nu este anormal; că, probabil, nici nu există normal și anormal.



Problema nu e cu aproapele, pe care într-adevăr trebuie să-l iubim, de orice boală ar suferi. Dar avem o problemă cu păcatul, pe care trebuie să-l urâm și care uite că vrea să se strecoare pe ușa toleranței, deformându-i, de fapt, sensul. Căci ea înseamnă doar îngăduință cu slăbiciunile tuturor, nu și justificare.

Alta ar fi atitudinea creștinilor față de această propusă educație, dacă s-ar porni de la premisa că sunt multe boli și suferințe în acest plan, care trebuie numite și pe cât posibil vindecate. Mie mi s-a părut că din perspectiva asta ai abordat problema, însă nu cred că cei care alcătuiesc programa împărtășesc aceeași perspectivă.

Este o programa provizorie, Cristian, un fel de studiu-pilot. E posibil sa fie pe acolo si oameni cu idei preaprogresiste, prea liber-schimbiste...:)
Nadajduiesc ca, in timp, se va ajunge la o programa si o practica echilibrate si sanatoase, in folosul elevilor. Una axata pe profilaxie, mai intai.
Dar cu reactii din astea sexofobe si, vai, ametitor de duhovnicesti, fii linistit ca nu se va incurca nimeni pe la minister. Ursul merge cainii latra, asta va fi reactia in fata valului de crestini piosi si castratori. Insasi Biserica, prin reprezentantii ei oficiali (ma refer la Patriarhat) va avea o pozitie prudenta, plina de tact si diplomatie, iar nu una autist-acuzatoare. Desigur, daca nu se vor sustine interventii cu totul deplasate - ceea ce nu mi se pare ca se va intampla.

[ioan67]

În prealabil postat de Iorest

Tocmai asta e problema de fond, celebrare nu se poate face decat prin marsuri, parade si altele care nu sunt decat niste dracisme avand in vedere vulgaritatea si agresivitatea afisarii.

Cu alte cuvinte oricine nu celebreaza devine un paria si subiect de reeducare asa ca sa curga fondurile.



Atata doar ca Mantuitorul mustra neamul desfranat si viclean care cere semne, Sf. Ap. Pavel condamna in fata elinilor aceleasi pacatele sexuale care astazi sunt incurajate ca diversitate si explorare, iar prin Apocalipsa este mustrata curvia unei sotii de episcop.

Tu ai impresia ca vreun Sfant Harismatic CONTEMPORAN in speta Sf.Cuv. Paisie Aghioritul care chiar a povatuit mult familiile ar da binecuvantare pentru programa de sexuala cum este ea acuma predata de diferite onegeuri precum sexul vs barza ?
Si nu poate fi predata in institutiile publice decat o programa politic corecta, care din start exclude tamaduirea homosexualilor de orientarea lor, in care nu se poate incuraja familia traditionala pentru a nu jigni sensibilitatile bolnavicioase ale unora care vor sa convietuiasca in pseudofamilii si in care avortul e solutie terapeutica indiferent de circumstanta, prin simpla dorinta a mamei.

Si atentie vorbim de sfinti harismatici, cu inainte cunoastere care e mult peste accesele de autosuficienta stiintifica ale specialistilor triumfalisti .

Nu cred ca vreun sfant contemporan, cum zici tu, explica oamenilor ca barza aduce copiii pe lume...:))))))

[CristianR]

În prealabil postat de ioan67

Insasi Biserica, prin reprezentantii ei oficiali (ma refer la Patriarhat) va avea o pozitie prudenta, plina de tact si diplomatie, iar nu una autist-acuzatoare. Desigur, daca nu se vor sustine interventii cu totul deplasate - ceea ce nu mi se pare ca se va intampla.

Asta sper și eu să vină din partea Bisericii.
Însă, iartă-mă, eu n-am observat reacții sexofobe, pseudo-duhovnicești, castratoare ș.a.m.d. Văd doar niște oameni care doresc normalitate într-o lume care a luat-o razna.

P.S. Poate te-ai referit la acea declarație alarmistă, pe care eu n-am luat-o în seamă până acum, în timp ce eu mă gândeam la atitudinea forumiștilor.

[Iorest]

În prealabil postat de ioan67

Nu cred ca vreun sfant contemporan, cum zici tu, explica oamenilor ca barza aduce copiii pe lume...:))))))

Sexul vs barza e doar un alt exemplu de programa ultra-sexualizanta care nu are nicio treaba cu titulatura infantilista, daca spuneam programa tineri pentru tineri era acelasi lucru si nu mai aveai cum sa persiflezi mesajul.

Nu si-ar da binecuvantare pentru asa ceva nici macar preotii care au lucrat cu tineretul.
Nu cred ca nici Patriarhia, nici parintele Tanase de la Valea Plopului care a lucrat cu tinerii prin provita vor gira veci pururi o programa in care se sustine ca tinerii pot cauta placerea chiar si in experiente bisexuale si ca asta nu e o problema.

Ca sa nu mai zic de avort pai ce Biserica sa fie de acord cu avortul oricat de ultramoderna ar fi ori in programa avortul e prezentat doar in nuante pozitive si ca o solutie salvatoare.

Asta cu caravana trece, nu e pentru un stat de drept in care parintii au dreptul sa se pronunte asupra educatiei tinerilor, caravana va trece fara sa poata obliga pe altii sa asiste la o ora care calca in picioare pur si simplu mesajul Bisericii si atunci poate trece.

Cine vrea sa faca experimente de tip pilot pe copiii lui nu are decat, dar nu-i poate obliga pe altii sa asiste la asta, daca s-ar mai intarzia putin implementarea, programa s-ar compromite prin agresivitatea ei pro-avort si prin punctele de pe agenda activismului lgbt.

Cam asta e definitoriu pentru sistemul de invatamant romanesc un vesnic experiment de tip pilot, de asta e la nivelul actual.

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Prin atitudine pozitiva fata de sexualitate eu inteleg ca autorii dau o replica celor care pun in lumina negativa sexualitatea. Ca si cand aceasta ar fi un lucru rau, iar nu o insusire a tuturor fiintelor vii. Atitudine pozitiva este a accepta, mai intai, ca suntem fiinte sexualizate. Asa cum ne-a lasat Bunul Dumnezeu sa fim.
Vei spune, poate, ca sfintii au recomandat si practicat abstinenta, asceza. Dar nu toti sfintii au fost abstinenti. Iar asceza nu au inteles-o ca pe o castrare ori defaimare a sexualitatii, ci ca pe o depasire a ei pentru a se dedica exclusiv rugaciunii si cugetarii in Domnul. Sfintii au aratat, de cand e Biserica, cum poate fi transfigurat trupul, iar nu omorat si denigrat. Sfintii au iubit/pretuit trupul (ca doar il voiesc Templu al Duhului!), pe care l-au vazut in unitate cu sufletul, iar cand l-au canonit prin postire (si alte masuri) au facut-o ca pe o extensie a luptei ascetice pe care o purtau in suflet, cu sufletul cel impatimit.

Pai se poate frate Ioane, iarasi cu omul de paie?

Te intreb si eu ca abia-stiutor, pune degetul si ne arata cine mai exact "pun in lumina negativa sexualitatea"?


Chiar si pudibonzii care ai refuzat sa-i definesti, nu cred ca fac asta.

Nu stiu sa existe la noi vreo grupare sociala/religioasa care sa faca ce zici tu mai sus.

Toti cei care au niste principii legate de chestia asta, sustin in mare cam acelasi lucru: sexul la vremea lui, sa fie legata de casatorie si dorinta de a avea copiii. sa nu fie distractie si aventura.

Dar nu m-ar mira ca tocmai atitudinea asta sa fie clasificata de autorii materialului (poate si de tine) ca o atitudine negativa fata de sexualitate, "ca si cand aceasta ar fi un lucru rau".

Atitudinea pozitiva fata de placere o vad tot ca pe eliberarea perceperii placerii de biciul condamnarii ei. Prea multi nebuni condamna placerea, in timp ce o practica pervers, in chipuri monstruoase. Nu vreau sa intru in detaliu dar un lucru mie imi e clar: respingerea placerii sanatoase ca fiind "rea" e urmata de practicarea unor placeri bolnave, morbide si care schimonosc sufletul, caracterul.

Acum ce facem, o dam pe partea cealalta cu "cherry picking"?

Luam cateva cazuri patologice si demonizam o intreaga categorie religioasa sau sistem moral pe baza asta?

Sunt destule filme de propaganda pentru mintile necoapte cu diversi pervesi dar prezentati ca fiind oameni foarte religiosi, incercand sa se stabileasca o legatura "artistica" intre una si alta.

Pai hai sa ne raportam, daca vrei la ascetii si invatatorii Bisericii, cei care au condamnat placerea ca fiind un scop in sine (sau daca vrei "celebrarea placerii") o practicau cumva "pervers in chipuri monstruoase"?

Daca vrei, vino tu cu cazuistica celor care o practica "placeri bolnave, morbide si care schimonosc sufletul, caracterul."

Oare "placeri bolnave, morbide" (omonime?) le-au schimonosit sufletul si caracterul sau mai degraba oamenii de langa ei, parinti in primul rand (chiar si prin absenta lor) au facut asta si ca urmare s-au orientatm spre altfel de placeri?

La fel ca si in cazul care l-am punctat deja, cand vina pe homosexualitate e pusa pe niste circumstante total exterioare, cu o anumita nuanta sexuala, trecandu-se sub tacere traumele sufletesti.

Pai ce, sa ai tu curajul sa spui ca educator al sistemului ca un homosexual e cel care s-a orientat spre "placeri bolnave, morbide" este de fapt un om mutilat sufleteste, pai ai incurcat-o, ai iesit total din schema "celebrarii diferentelor sexuale" si ai zburat si din sistemul de invatamant dupa "normel UE".

Celebrarea diferentelor nu stiu, in clipa asta, ce vrea sa zica. Daca e vorba de a aduce imne de lauda homosexualitatii si pornografiei, libertinajului de toate felurile, eu zic pas. Nu pot accepta asta, oricat de ingaduitor as fi cu alteritatea. Nu dau cu pietre in cei cu alte orientari dar nici nu le ridic imnuri de slava.
Pur si simplu imi vad de teaba mea, fara a demoniza ori de a idolatriza pe celalalt.

Sigur, pasiv poti vorbi despre acceptare si toleranta la modul general.

Dar cum ramane, punctual, cu marturisirea adevarului?

Ai sa le spui copiilor ca asa cum sunt oameni negri exista si homosexuali sau transexuali (ca asta e politica, nu o poti nega) si ca sunt si ei o parte a normalitatii?

Sau ca sunt persoane care au nevoie de terapie pentru problema asta, ca este o problema si nu o simpla "diferenta sexuala"?