Parintii sunt impotriva

În prealabil postat de veilur

Care ura, care dezbinare? Haha, ma faci sa rad. Aici este doar un forum, o interfata virtuala prin care nu se pot manifesta aceste actiuni: ura sau dezbinare, pentru ca majoritatea userilor nu se cunosc intre ei, asadar nu au cum sa se dezbine sub masca anonimatului.
Dar cu siguranta daca v-ati intilni fata in fata, eu garantez ca nu ati mai discuta asa, ci ati fi toti politicosi, pentru ca asa e frumos si civilizat intre oameni.

Ce zi frumoasa e astazi: ploua si este racoare.

Slava lui Dumnezeu pentru darurile Sale: ce bine ca ploua!

[nacu simona]

În prealabil postat de Romowe

Sau asta: http://www.teologie.net/2016/07/12/g...lui-din-creta/

Cu unele exceptii, il apreciez foarte mult pe parintele Pruteanu. E probabil cel mai mare liturgist roman in viata.

Foarte bine faci.
Insa mie mi se pare ca trebuie sa dam mai mult de atat :

"mă uit „nemuritor şi rece” la acest spectacol,"

Nu intrezaresc, printre altele, indreptatirea unora de a refuza participarea la sinod. In loc sa dezaprobi anticipat, sau sa critici postum, mai bine du-te si spune-ti punctul de vedere. Sau poate ca nu esti in stare sa ti-l sustii decat printr-un monolog de maniera "ma dau mare la apa mica" ? Adica vorbesti de unul singur si tot tu iti dai dreptate. De ce sa nu ma confrunt direct cu tine? pentru ca tu de fapt esti un nimic in fata mea si nici nu meriti sa port un dialog cu tine, pentru ca este clar, tu esti eretic, iar eu sunt drept?

[nacu simona]

În prealabil postat de Romowe

Slava lui Dumnezeu pentru darurile Sale: ce bine ca ploua!

Ce bine ca avem forum :)

Slava lui Dumnezeu pentru toate!

[ioan67]

În prealabil postat de nacu simona

Intr-adevar la astfel de intrebari nu se raspunde. Am mers prea departe cu afirmatiile.Daca ai nelamuriri in ce priveste cele spuse de mine, si vad ca ai, nu are rost sa-ti raspund nici afirmativ, nici negativ.
Imi cer iertare ca am depasit atributiile de comentator. Ai dreptate, imi recunosc vina.

Toate cele bune si tie!
Doamne ajuta!

Ce vroiam sa zic e ca, atunci cand apasati pe pedala cu anumite treburi care tin de viata duhovniceasca, ar fi bine sa luati in calcul posibilitatea sa fie printre forumisti unii oameni care au o experienta personala in treburile astea pe care le pomeniti din lecturi.
Pentru acestia, afirmatiile dvs. aduc oarece intristare, mahnire. Usuratatea sau neadevarul ii ranesc pe cei care au luat viata de credinta in serios, la propriu.
Cunosc cel putin 3 forumisti care vor fi fost mahniti cand ati vorbit prea livresc despre unele lucruri... Faptul ca ei tac si nu scriu nimic aici nu inseamna ca nu va poarta povara... Dimpotriva!

P.S. Vina e un cuvant de care nu ar trebui sa abuzam, in Ortodoxie. Hristos nu e judecator aspru pe pamant. Altii sunt neiertatori, pe pamant si in vazduhuri. Nu avem de ce sa ne simtim vinovati sau sa dialogam pe axa asta. Constiinta care aduce mereu simtaminte de vinovatie nu e crestina. E un duh parental strain de Mila si Iubirea lui Dumnezeu.

[nacu simona]

În prealabil postat de ioan67

Ce vroiam sa zic e ca, atunci cand apasati pe pedala cu anumite treburi care tin de viata duhovniceasca, ar fi bine sa luati in calcul posibilitatea sa fie printre forumisti unii oameni care au o experienta personala in treburile astea pe care le pomeniti din lecturi.
Pentru acestia, afirmatiile dvs. aduc oarece intristare, mahnire. Usuratatea sau neadevarul ii ranesc pe cei care au luat viata de credinta in serios, la propriu.
Cunosc cel putin 3 forumisti care vor fi fost mahniti cand ati vorbit prea livresc despre unele lucruri... Faptul ca ei tac si nu scriu nimic aici nu inseamna ca nu va poarta povara... Dimpotriva!

P.S. Vina e un cuvant de care nu ar trebui sa abuzam, in Ortodoxie. Hristos nu e judecator aspru pe pamant. Altii sunt neiertatori, pe pamant si in vazduhuri. Nu avem de ce sa ne simtim vinovati sau sa dialogam pe axa asta. Constiinta care aduce mereu simtaminte de vinovatie nu e crestina. E un duh parental strain de Mila si Iubirea lui Dumnezeu.

Daca se intampla sa fi adus cuiva intristare si mahnire aceasta nu poate fi din cauza celor spuse de mine, nefiind simple afirmatii gratuite. Iar daca cineva a luat viata de credinta in serios, chiar ca nu stiu cum as fi putut sa-l mahnesc prin ceea ce am spus.

Am sa iti dau o pilda:
Un sfant parinte, atunci cand a vrut sa se aseze la o manastire, a facut in felul urmator: a luat la rand toate chinoviile si in care biserica intra la Liturghie lovea in podea cu un toiag de care avea legati niste zurgalai. Si daca atunci cand batea in podea cu toaiagul se intorcea cineva, era semn ca in acea chinovie calugarii nu erau in Dumnezeu, ci in lume. Si pleca de acolo parintele in alta parte. Dar s-a intamplat ca ajungand la o manastire si batand si acolo cu toiagul in podea, sa nu se mai intoarca nimeni din curiozitate sa vada ce-i. Si a cunoscut parintele ca acolo erau oamenii lui Dumnezeu , unde a si ramas.
In ce priveste lecturile, e drept, multe am invatat din ele, dar cu putine am ramas si acelea aproape le-am uitat. Dar ceea ce tin minte bine, tare mult imi este de folos.
Ceea ce va va doresc si voua, inclusiv celor ce au luat viata de credinta in serios.

Doamne ajuta!

[veilur]

Dupa ce am citit postul lui ioan67, am stat si m-am intrebat asa: daca as fi in locul acelor oameni, de ce m-as fi mahnit la rostirea vorbelor straine cu usuratate sau neadevarate? Ii ajuta cu ceva mahnirea asta pe ei sau pe ceilalti?
Eu o vad ca pe o grija in plus, inutila. Poate daca cunosti omul respectiv. Dar daca nu il cunosti, de ce ai fi trist pentru cineva caruia nu-i stii numele si nu-i cunoasti fata?
Intrebarile astea imi vin, pentru ca eu nu am astfel de stari cauzate de opiniile sau superficialitatea altora, tocmai din motivul pentru ca pe internet nu poti manifesta aceste stari ca si cum ar fi adevarate in totalitate. Sau poate chiar deloc.

[nacu simona]

În prealabil postat de veilur

Dupa ce am citit postul lui ioan67, am stat si m-am intrebat asa: daca as fi in locul acelor oameni, de ce m-as fi mahnit la rostirea vorbelor straine cu usuratate sau neadevarate? Ii ajuta cu ceva mahnirea asta pe ei sau pe ceilalti?
Eu o vad ca pe o grija in plus, inutila. Poate daca cunosti omul respectiv. Dar daca nu il cunosti, de ce ai fi trist pentru cineva caruia nu-i stii numele si nu-i cunoasti fata?
Intrebarile astea imi vin, pentru ca eu nu am astfel de stari cauzate de opiniile sau superficialitatea altora, tocmai din motivul pentru ca pe internet nu poti manifesta aceste stari ca si cum ar fi adevarate in totalitate. Sau poate chiar deloc.

Corect.
Daca ai "stari", ascunde-le , ca vine bau-bau si ti le papa, nu mai fa pe ofensatu ca nu ti se recunosc pe forum "harismele" de crestin care ia viata de credinta in serios.Pai tocmai aceasta afirmatie este hilara si rupta de context.

Oare ti s-a facut ocara ca lauda si lauda ca ocara? Daca nu, atunci schimba ceva la viata aceea, ca nu este prea serioasa, ci mai degraba inchipuita.

[ioan67]

Bunurile de care se fac partasi unii oameni nu sunt, spre deosebire de cele materiale, bunuri individuale.
Intelepciunea, de pilda, nu este doar atributul unui om ci mai degraba ridicarea acestuia intr-o alcatuire comuna si altora. Sunt bunuri comune, impartasite inlauntrul membrilor unei comunitati.
Ca urmare, atingerea unui lucru care face parte din zestrea celor imbisericiti nu lezeaza doar pe unul. Ci pe toti cei partasi, din Cer si pe pamant.

In concluzie, Veilur si Simona, cand judecati si comentati dupa propria voastra minte si experienta astfel de lucruri, v-as ruga sa va imaginati ca poate fi vorba si despre altceva, care nu are de-a face cu individualismul judecatii noastre personale.
Dar am vorbit destul. Vad ca deja ati dat curs unor judecati straine de mesajul pe care l-am postat, astfel incat trebuie sa ma opresc aici. Nu e rolul meu sa pledez mai mult, nu sunt pus avocatul celor amintite, am vrut doar sa atrag atentia asupra unei posibile perspective. Mai departe e treaba voastra ce alegeti sa cugetati si sa scrieti, desigur.

Toate cele bune!

Saccsiv și gașca zelotiștilor bate cîmpii, pentru a enșpea oară. Ce limbaj banal, sec, ipocrit ieftin are documentul ăsta! În fond, ce vor ăștia? Romînia are nevoie de Biserică, mai mult ca oricînd, și populimea sectant-zelotistă aduce tulburare în Biserică! Dacă asta nu e o subtilă trădare și subminare antieclezială, atunci nu știu cum mă cheamă!

https://saccsiv.wordpress.com/2016/0...-marele-sinod/

[Igor_Paslusnik]

Din mila lui Dumnezeu, în ultimele câteva ore, am stat să citesc, toate hotărârile şi formulările şi termenilor şi definiţilor formulate la Sindul de la Creta, cât şi motivele pentru care IPS Ierotheos Vlachos şi mulţi alţii nu au semnat sau mai ales nu s-au prezentat.

Expresiile şi definiţiile din perioada pregătitoare, premergătoare Sfântului Sinod din Creta, au fost schimbate în deocumentele finale. Slavă Domnului !
Astfel s-a ajuns la hotărârile cele bune.
Da, susţin adunarea de Sfinte Sinoade, precum cel de la Creta, fie ele numite locale, panortodoxe sau ecumenice, dar obligatoriu, trebuie să aibe formulări creştineşti, deci ortodoxe, să fie specificat clar, cine şi de ce sunt creştini şi cine şi de ce sunt eretici, ceea ce la Creta, fiind sinod misionar, nu a fost nevoie şi nu s-a petrecut.

S˜unt trist că mai ales Patriarhii Rusiei, Antiohiei, Bulgariei şi Georgiei, care nu s-au prezentat, au numit "întâlnire", ceea ce ceilalţi 10 au numit Sinod. Pentru că dacă omul are 5 degete la o mână şi tai un deget, fie că pui degetul la 1 cm sau la 3 metri depărtare, tot tăiat rămâne acel deget, tot uscat va ajunge şi nu mai poate fi numit deget, fiindcă nu mai are proprietăţile degetului. Deci trebuie să participăm, nu să ne sustragem și participând să spunem ce ne doare, ca să îndreptăm.

Aşadar, azi, sub absolut nicio formă nu pot fi numiţi ereticii "biserică", chiar dacă au fost mai demult parte a Bisericii, decât dacă se adaogă s™i denumirea biserică risipitoare, pierdută sau
"romano-catolicii" nu sunt parte a Bisericii celei Una, decât dacă se vor însănătos™i, la fel preotestantii s™i neo-protestantii, sunt "biserică", una din multe, dar una din multele rătăcite, iar alta decât Biserica, cea Una, Ortodoxă, nu există.

Au fost cei 156 de ierarhi, care mi se pare firesc să ia hotărâri mântuitoare pentru cei aproximativ 400 de milioane de creştini, de ortodocşi, firesc, căci Biserica se ghidează după această rânduială biblică, a Sfintelor Sinoade.

Prin urmare, Sinodul din Creta, a luat hotărâri de compromis la început, dar s-a însănătosit, slavă Domnului. Să ne ferească Dumnezeu de decizii dogmatice altele sau contra celor ce au hotărât deja Părintii.
Doamne miluieste.