Sfintii Ieromartiri Chiril si Iosif

[paradosis]

Astazi, 7/20 noiembrie, Biserica Ortodoxa ii sarbatoreste pe Sfintii Mitropoliti Chiril al Kazanului si Iosif al Petrogradului. Sfinti ai lui Dumnezeu, rugati-va pentru noi!

Sfintul ieromartir si marturisitor Iosif a fost intronat episcop in 1909. A fost, ca si Sfintul Chiril, un aparator al ortodoxiei in fata ateismului bolsevic si a noii “ortodoxii” propovaduite de slugoii regimului ateu. A fost arestat pentru prima oara in septembrie 1930 sub acuzarea de “cap administrativ” al “organizatiei nationale monarhiste si contra – revolutionare a membrilor Adevaratei Biserici Ortodoxe”, persoane cunoscute si sub numele de “iozefisti”.

Iata cite ceva din marturia Nataliei V. Urusova, membra a Bisericii din Catacombe (Biserica Ortodoxa Rusa din Rusia), care a reusit sa paraseasca URSS in timpul razboiului si a murit mai tirziu la New York, in 1968:

“In august 1938 am auzit de existenta unui arhimandrit cu numele de Arsenie, relativ tinar, care traia la Alma Ata in Asia Centrala. De la el am aflat pentru prima data ca exista o Biserica secreta in catacombe condusa de Mitropolitul Iosif al Petrogradului si organizata de catre acesta cu binecuvintarea Mitropolitului Petru al Krutitskului, cu care, cu toate ca [Mitropolitul Iosif] se afla deportat la Chemkent, la 100 de mile departare de Alma Ata, a tinut in permanenta legatura in secret. Arhimandritul a fost hirotonit de catre Mitropolit [Iosif]… Parintele Arsenie avea o biserica adinc sub pamint… Mitropolitul a sfintit-o in secret in timpul uneia dintre rarele sale calatorii la Alma Ata. Parintele Arsenie a sapat aceasta biserica cu multe si indelungate cazne… Biserica sapata in pamint se afla in apartamentul arhimandritului. Intrarea era printr-o deschizatura in podea acoperita cu un covor. Dedesubt se afla o scara care ducea in beci. Intr-un colt al beciului se afla o deschizatura in pamint care era acoperita cu pietre. Pietrele erau inlaturate si indoindu-te complet de mijloc te strecurai trei pasi inainte si acolo dadeai de intrarea in biserica. Acolo se aflau multe icone si lampi care ardeau. Mitropolitul Iosif era foarte inalt si cu toate acestea am fost martora de doua ori cind a intrat in acea biserica… El [Mitropolitul Iosif] il recunostea pe Mitropolitul Petru al Krutitskului ca intii stator de drept al Bisericii… Mitropolitul Iosif a stat cu noi la ceai mai bine de o ora. Cu privire la exilul sau de aproape 10 ani ne-a spus ca a fost extrem de greu in primii ani. A locuit intr-o cocina cu porcii intr-un sopron din nuiele impletite, a dormit pe scinduri despartit de porci doar prin citiva tarusi… Parintele Arsenie ne-a povestit una din metodele de tortura si batjocura indurate. Pe cind ne duceau prin Siberia era un frig teribil. In tren era si un vagon de baie. Ne-au alergat complet goi prin vagoane pina la baie. Ne-am inmuiat cu placere in apa fierbite si am reusit sa ne incalzim un pic fiindca vagoanele erau complet neincalzite. Fara sa ne dea nimic cu care sa ne stergem si cu capetele ude ne-au alergat inapoi. Pe platforma de metal dintre vagoane ne-au oprit intentionat si piciorele noastre au inghetat lipindu-se de fier. La comanda ‘inainte’ ne-am desprins lasind singe si piele din picioare… La 23 septembrie 1937, de peste tot locul din jurul Almei Ata si a intregului Kazakhstan, tot clerul bisericii iosefite din catacombe a fost arestat, la sfirsitul termenului de deporatare, pentru refuzul de a recunoste bisericile sovietice. Toti au fost condamnati la inca 10 ani si fara drept de corespondenta si, asa cum am inteles mai tirziu, Mitropolitul Iosif a fost, cum era de asteptat, unul dintre ei. Arhimandritul Arsenie a fost si el arestat… Biserica de catacomba a Parintelui Arsenie a fost descoperita. Din lipsa de precautie i-a destainuit secretul unui om in virsta, respectabil in aprenta, care s-a dovedit insa a fi agent GPU… La intoarcerea la Moscova… am descoperit foarte curind existenta altor biserici iozefite, ceea ce este un fel de a spune, pentru ca erau doar camere in care se tineau slujbe in secret, unde 20 pina la 25 de oameni obisnuiau sa se adune. Slujbele se faceau in soapta sub stricta supraveghere a credinciosilor din teama de tradare. Lumea venea de obicei in zori, dupa un semnal prestabilit.”

In noaptea de 7/20 noiembrie 1937 multi dreptcredinciosi au fost martirizati prin executii in masa in mai multe locuri din tara. Printre acestia s-au numarat si un grup mare de cler din catacombe, in jur de 150, care au fost scosi sa marsaluiasca intr-o zona desertica in apropiere de Chemkent. Arhimandritul Arsenie s-a aflat printre ei. Mitropolitii Iosif si Chiril au fost adusi mai tirziu cu masina. Si-au cerut iertare unii de la altii si citi au reusit s-au imbratisat si sarutat frateste. Mitropolitii i-au binecuvintat pe toti cei adunati. In ciuda securitatii stricte, a existat totusi un martor la executie – un cioban de-al locului, evident musulman, care i-a vazut pe martiri cazind secerati de gloante. Printre ei, acesta a marturisit, a fost si un “mullah” mare. Acela nu putea fi decit Mitropolitul Iosif, cunoscut pentru statura sa foarte impunatoare. Mitropolitul Chiril avea 74 de ani, iar Iosif 65.

Va rog sa priviti cu atentie icoana Sf. Ieromartir Iosif, pe care am atasat-o. Dragonul rapus cu putere duhovniceasca de sub picioarele sfintului este nimeni altul decit “patriarhul” Serghie al Moscovei si Toata – Rusia. De sub sutana i se vad nadragii albastrii cu vipusca rosie si cizmele de KGBist. Evident, orice asemanare cu personaje din alte tari nu poate fi decit intimplatoare.