Duminica iertarii

[omulet]

Azi, in Duminica iertarii, sa ne iertam unii pe altii, ca intr-un gand sa spunem cu totii, in acest Post, "miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma".

Anul trecut Postul Mare a venit pe forum cu o multime de luari de pozitie oarecum stanjenitoare... Am putea oare incerca ca in acest post sa le limitam? Sa scriem doar ceea ce simitim ca e ziditor (pentru cel caruia ii raspundem) si sa ne rugam cel putin cateva minute inainte de a scrie ceva? Am outea incerca, macar in aceasta perioada, sa le raspundem prin rugaciune (rugandu-ne pentru ei) tuturor celor care ne derajeaza sau scriu ceva ce nu se potriveste cu ideile noastre?

Cel putin merita incercat... cred eu.

[alynnna]

Foarte ziditoare postare! Ar fi chiar benefic sa scrim mai putin si sa ne rugam mai mult. Iertati si Dumnezeu sa va ierte, post usor tuturor!

[StefanS]

Chestia asta mi-a amintit ca in ultima vreme eu aproape de fiecare data mi-am cerut scuze sau iertare cand am gresit, dar nimeni (in afara de mama mea) nu si-a cerut scuze cand a a gresit fata de mine. Asa ca in caz ca nu gresesc fata de cineva azi, nu-mi cer scuze sau iertare. :cool:

[costel]

Eu stiu ca pe masura ce progreseszi, ispitele sunt mai mari. Asa ca nu trebuie sa ne temem ca sunt. Eu zic sa ne temem atunci cand spunem ca nu mai sunt. Cer sa luam aminte in acest post la cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur: "Daca sunt pacate de care trebuie sa ne amintim, acestea sunt numai ale noastre, caci daca ne vom aminti de ale noastre, le vom uita in curand pe ale altora".

În prealabil postat de omulet

Azi, in Duminica iertarii, sa ne iertam unii pe altii,

:) nu mai e duminica, dar cred ca putem sa ne iertam si sa fim iertati... uite, eu le rog pe ory si pe alina sa ma ierte, ca poate/probabil nu le-am luat cu vorba buna si le-am cam intristat.

[costel]

Asa este Mirela, neincetat trebuie sa iertam. Caci atunci cand credinciosul se roaga spunand: "Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri", dar are in inima ura si dusmanie impotriva aproapelui sau, atunci rugaciunea se indreapta impotriva sa, in felul urmator: "Doamne, eu raman pentru totdeauna dusmanul aproapelui meu, fii si Tu totdeauna dusmanul meu.".

[georgeval]

Cred ca nu poate fi conceputa o iubire adevarata si practica, fara iertare. O convietuire buna si linistita cu prietenii sau cu oamenii buni desigur ca este o realizare nu prea grea, dar o convietuire pasnica dusa cu oameni stapaniti de obiceiul de a jigni pe cei din jur necesita un efort moral deosebit de mare si greu, o adevarata arta, care aduce dupa sine bucurii in fata oamenilor si in fata lui Dumnezeu: "caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Oare nu fac si vamesii acelasi lucru? Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult?" (Matei 5, 46-47).

[o_copila]

Iertati-ma si Dumnezeu sa va ierte!
Un post cu mult folos duhovnicesc!

[costel]

Fotie cel Mare observa urmatoarele: "Nu este urator de oameni care sa nu fie si urator de Dumnezeu, dupa cum, fireste, nu este iubitor de oameni, care sa nu fie si iubitor de Dumnezeu".