|
#511
|
||||
|
||||
Bunăstare, Succes sau Iubire
O femeie iese din casă și vede 3 moșnegi cu barbă albă stând în fața casei. Nu-i cunoștea, dar văzându-i supărați îi invită în casă să mănânce ceva.
“Soțul tău este acasă?” – întreabă ei. “Nu, este ieșit.” “Atunci nu putem intra.” – răspunseră ei. Seara când soțul se întoarce acasă ea îi povestește despre cei trei moșnegi… “Du-te și spune-le că am venit și poftește-i înăuntru” Femeia se duce și îi invită. “Nu putem intra toți în casă”, răspunseră ei. “Cum așa?” întreabă ea. Unul dintre moșnegi îi explică: “Eu sunt BUNĂSTARE, el este SUCCES iar celălalt este IUBIRE. Acum du-te și întreabă-l pe soțul tău care dintre noi să vina în casă.” Femeia intră în casă și îi spune soțului, care se bucură. “Ce bine! În acest caz invită-l pe BUNĂSTARE să ne umple casa cu bunăstare!” Soția nu a fost de acord. “De ce să nu-l invităm pe SUCCES?” Nora îi ascultă dintr-un colț al casei. “N-ar fi mai bine să-l invităm pe IUBIRE? Casa noastră ar fi atunci plină de iubire!” – a sugerat nora. “Hai să ne ghidăm după sfatul norei”, îi zice soțul soției. “Du-te afară și invită-l pe IUBIRE să ne fie oaspete.” Femeia iese afară și întreabă: “Care dintre voi este IUBIRE? Pe el îl invităm să ne fie oaspete.” IUBIRE pornește înspre casă. Odată cu el se pornesc în urma lui și ceilalți doi. Surprinsă femeia întreabă : “L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniți și voi cu el?” Cei trei moșnegi replicară: “Dacă l-ai fi invitat pe BUNĂSTARE sau pe SUCCES, ceilalți ar fi rămas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE, unde merge el mergem și noi. Unde este IUBIRE este și BUNĂSTARE și SUCCES!!” DORINȚA NOASTRĂ PENTRU TINE… * Unde este durere, îți dorim pace și fericire. * Unde sunt îndoieli personale, îți dorim reînnoirea încrederii în abilitatea ta de-a trece peste greutăți. * Unde este oboseală sau blazare, îți dorim înțelegere, răbdare și puteri reînnoite. * Unde este frică, îți dorim iubire și curaj.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#512
|
||||
|
||||
CEA MAI MICA PAINE.
Odata a fost o o foamete atat de cumplita, incat multi oameni ramasesera fara nimic de mancare.Intr-un mic orasel care era bantuit de lipsa mancarii, se afla un om bogat care era si milostiv.El a randuit un slujbas de al sau sa numere cate sunt familiile sarace care au si copii mici.Slujitorul a implinit porunca, iar stapanul a dat porunca sa se faca atatea paini cate familii erau.Pana cand a trecut foametea, cate un copil din familiile sarace venea in fiecare zi si primea cate o paine de la casa bogatului. Din prima zi, omul cel milostiv le-a zis: - Mai copii, in cosul acesta e cate o paine pentru voi. Sa veniti in fiecare zi sa va luati painisoara, pana ce s-o indura Dumnezeu si ne va trimite zile mai bune.Copiii au dat navala la cos, intrecandu-se fiecare sa apuce painea care i se parea mai mare si mai frumoasa si apoi plecara, fara sa multumeasca binefacatorului lor. Dintre toti, numai o fetita, imbracata foarte modest, a stat deoparte.A luat painea cea mai mica ce ramasese in cos, apoi a multumit binefacatorului si s-a intors foarte bucuroasa la casa ei. A doua zi, copiii au venit iarasi si s-au purtat la fel ca si in prima zi. Biata fetita a ramas si de aceasta data la urma si a luat o paine ce era abia pe jumatate fata de a celorlalti. Cand a adus painea acasa la mama sa, care era bolnava, si ea a frant-o in doua, au cazut o multime de bani de argint. Atunci mama i-a spus fetei: - Du-te degraba si du banii inapoi.Acesti bani au cazut in aluat din grseala. Fetita a alergat repede si i-a intins banii binefacatorului lor. Atunci el o privi lung si ii spuse: - Ia-ti banii, fetito. Nu e nici o greseala...Dinadins am spus sa se puna acesti bani in painea cea mai mica, pentru a rasplati cumintenia ta. Fii si de aici inainte tot asa de buna, tot asa de blanda si de modesta, iar intr-o zi, la fel ca si aceasta paine, viata iti va aduce multe daruri. E mai frumoasa bogatia, Cand ti-o aduce modestia.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#513
|
||||
|
||||
LUMINA SOARELUI
O mama impreuna cu copiii sai, o fetita si un baiat, se intorceau intr-o seara de la o ruda de-a lor, dupa ce statusera acolo toata ziua. Ajunsi in curtea casei, au vazut prin fereastra ca lumina era aprinsa. Atunci fetita a zis: - Cum se poate una ca asta? Nimeni dintre ai nostri nu a fost acasa. Cine a aprins lumina? Atunci fratele mai mare a raspuns: - Poate ca tata a ajuns acasa! Copiii au intrat in casa si s-au bucurat foarte mult cand au vazut ca intr-adevar tatal sosise acasa. A doua zi era Duminica si au mers cu totii la biserica. Era o zi frumoasa si insorita, iar la intoarcerea spre casa s-a infiripat o convorbire intre copii si parinti. Tatal le zise: - Dragii mei, ieri seara ati ghicit de indata ca eu am aprins lumina in casa. Acum, cand vedeti pe cer aceasta lumina stralucitoare a soarelui, puteti ghici cine a aprins-o? Atunci baiatul a raspuns: - Da! Daca nici macar o lumanarica nu se poate aprinde singura, a trebuit sa fie cineva care sa dea si soarelui lumina. Iar Acela nu poate fi decat Sfantul Dumnezeu, Cel Care a facut si Cerul si pamantul. Soarele cand straluceste, lumina sa tuturora o arata, Asa este si Dumnezeu prin bunatatea Sa nemasurata.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#514
|
||||
|
||||
STRALUCIREA UNEI STELE
Intr-o seara, dupa apusul soarelui, doi frati stateau la fereastra si priveau cum incepeau sa rasara stelele.Atunci Tudor i-a spus surorii sale: - Priveste, Andreea, cat de frumoasa este steaua aceea. Ea a rasarit cea dintai si uite ce tare straluceste! Fetita i-a raspuns: - Da, asa este, insa steaua diminetii este cu mult mai frumoasa decat aceasta! De aici s-a incins o cearta intre cei doi copii. Tatal, auzind toata discutia lor, i-a chemat la el si le-a zis: - Aceasta neintelegere a voastra arata ca sunteti nestiutori. Voi credeti ca vorbiti de doua stele diferite, insa in realitate este una singura. Ea este numita luceafarul diminetii inainte de rasaritul soarelui si luceafarul serii cand se arata dupa apus. Auzind unele ca acestea, copiilor le-a parut rau ca s-au certat, dar s-au bucurat pentru ca le placea una si aceeasi stea. Inteleptul nu vorbeste, pana cand nu se gandeste. Mama lor, auzind si ea toate cele vorbite, s-a apropiat si a zis: - Intrucatva poate ca si Andreea are dreptate. Este adevarat ca luceafarul straluceste tot atat de frumos dimineata ca si seara, insa dimineata suntem mai voiosi si cu mintea mai limpede, de aceea ni se pare mai frumos decat seara. Dragii mei, ce bine ar fi daca ati tine minte intotdeauna ca e mai bine sa se culce omul seara de timpuriu si sa se scoale de dimineata. Dimineata avem mai multa putere si mai mult spor in tot ceea ce face. Cel care de dimineata se trezeste In tot lucrul sau sporeste.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#515
|
||||
|
||||
Diferenta dintre noapte si zi
Un mare înțelept și-a întrebat discipolii cum pot deosebi momentul în care noaptea s-a sfârșit de ziua care a început.
Unul dintre ei a spus: - Când vezi un animal la distanță și poți spune dacă este vorba de cal sau de o vacă. - Atunci când vezi un copac la distanță și poti spune dacă este vorba de un castan sau de un stejar, spuse un alt discipol. - Niciun răspuns nu e corect, zise înțeleptul. - Atunci când? au întrebat discipolii. - Când vei putea privi fața unui om oarecare și să recunoști în el pe fratele tău. Dacă nu poți face asta, chiar dacă soarele e sus pe cer, pentru tine încă este noapte.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#516
|
||||
|
||||
Doamne n-ai venit la mine
Intr-un sat traia un om credincios si postitor.
Se ruga la Dumnezeu iar munca-i era cu spor. In duminici, sarbatori la biserica zorit alerga la icoane sa fie primul sosit. Il iubea pe Dumnezeu cu o dragoste nespusa si-ar fi vrut ca intr-o zi sa-L vada intrand pe usa. Astfel s-a rugat crestinul la icoana-mparateasca varasand lacrimi, implorandu-L rugaciunea sa-i primeasca. - Doamne, vino intr-o zi sa ma vizitezi acasa si sa stai o ora, doua. Vreau sa te invit la masa. - Maine voi veni la tine. I-a spus Tatal Ceresc. vezi, te pregateste bine. Nu stiu sigur cand sosesc. Omul a curatat ograda, a facut o masa mare, apoi a sezut pe banca, multumit in asteptare. Pe la ceasul noua iata un nastrusnic de copil simtind miros de mancare intra in casa tiptil. - Vai ce masa incarcata! Sunt flamand, vreau de mancare. - Sa iesi repede din casa ca-ti pun batul pe spinare! I-a spus omul credincios. Astea-s pentru Dumnezeu nu le-as da de-ar fi sa-mi ceara mama mea sau fiul meu. Obosit de asteptare el privea in sus si-n jos cand pe ulita apare un om slab si zdrentaros. - Da-mi crestine sa mananc, vad ca masa ti-e bogata m-oi ruga la Dumnezeu sa n-ai lipsa niciodata. - Pleaca iute, esti murdar, eu astept oaspeti de soi n-am facut asa o masa ca sa va hranesc pe voi! S-a lasat si insearare. Dumnezeu nu a venit si cum sta la rugaciune intra-n casa-un nepoftit - Pot sa innoptez pe banca? sunt un biet drumet strain. Da-mi sa gust putina paine, poate-mi dai si-un strop de vin. Suparat de asteptare si de ziua ce-a trecut i-a spus: - Pleaca-n alta parte, am rugaciuni de facut. Dup-o noapte nedormita s-a sculat, a-ngenunchiat si stand in fata icoanei printre lacrimi a strigat: - Doamne n-ai venit la mine! De-ai sti cum te-am asteptat! - De trei ori ti-am calcat pragul De trei ori crestine draga, de trei ori m-ai alungat. Dorina Stoica (dupa o povestire cu talc)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#517
|
||||
|
||||
Foarte frumoasă poezia! Am vizionat și un filmuleț de pe internet cu același subiect! Frumos!
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#518
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele? Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11) Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie. |
#519
|
||||
|
||||
ÎMPĂRATUL ȘI SOȚIILE
... Era odată, într-o țară îndepărtată, un rege care avea patru neveste. Însă cel mai mult o iubea pe cea de-a patra, pe care o îmbrăca în straiele cele mai scumpe și o hrănea cu bucatele cele mai fine. De asemenea, o iubea și pe cea de-a treia soție. Cu ea se mândrea cel mai mult. Totuși, regele trăia cu teama că această soție îl va părăsi. Regele o iubea și pe cea de-a doua soție. Ea îi era un sfetnic de nădejde și se arăta întotdeauna amabilă, înțelegătoare și răbdătoare. De câte ori regele avea o problemă, ea îi era alinarea. Prima soție a regelui era foarte loială, însă pe aceasta nu o iubea, nu o hrănea cum trebuie; abia de o lua în seamă. Pentru aceasta ea era slabă, tristă și bolnavă. Într-o zi, regele simți că sfârșitul îi este aproape. Se gândi la întreaga sa viață plină de desfătări și își spuse: „Acum am patru soții, dar când voi muri, vor veni toate cu mine sau voi rămâne singur?”. O întreabă pe cea de-a patra nevastă: - Te-am iubit cel mai mult, ți-am dăruit cele mai frumoase haine și ți-am purtat cea mai mare grijă. Acum am să mor, vrei să vii cu mine? - Nici vorbă! replică cea de-a patra soție. Răspunsul ei străpunse inima regelui. Regele o întrebă și pe cea de-a treia soție: - Te-am iubit toată viață. Acum, că mor, vrei să vii cu mine? - Nu! răspunse cea de-a treia soție. Viața e frumoasă. Când vei muri mă voi recăsători! Inima regelui se strânse de durere. O întrebă pe cea de-a doua soție: - Întotdeauna am găsit la tine înțelegere și ajutor în sufletul meu. Când voi muri, vrei să vii cu mine? - Îmi pare rău! replică cea de-a doua soție. Te pot doar înmormânta. Regele fu distrus și de acest răspuns, dar auzi o voce: - Eu te voi urma! Regele se uită împrejur și văzu că aceea care rostise aceste cuvinte era prima soție. Era atât de slabă pentru că suferise mult din cauza foamei și a neglijării. Adânc îndurerat, regele spuse: - Trebuia să-ți ofer mai multă grijă! Acum îmi dau seama cât am greșit! Trebuia pe tine să te iubesc cel mai mult! TÂLCUIRE Împăratul suntem noi. Fiecare avem câte patru tovarăși de viață, patru companii, patru „soții”. Cea de-a patra este TRUPUL. Indiferent cât timp și cât efort investim în a-l face să arate bine, el la moarte ne părăsește. Cea de-a treia soție este AVEREA. Când murim, se duce la alții. Cea de-a doua soție este FAMILIA (prietenii). Indiferent cât de apropiați ne-au fost, ei nu pot decât să vină până la mormânt. Prima soție este SUFLETUL. Adesea neglijat, în goana noastră după avere, bunăstare și putere, totuși, SUFLETUL este singurul care ne urmează oriunde.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#520
|
|||
|
|||
Povestea unor prieteni si a comorii lor cea mai de pret,ce mereu poate fi regasita,daca sunt impreuna.
,,Într-o zi, Petru a găsit o hartă pe care era marcat drumul către o comoară inestimabilă. “Voi găsi această comoară și așa, voi avea parte și de ceva aventură!” exclamă el.Și iată, că porni la drum. Și merse, ce merse și ajunge la o pădure. Acolo l-a întâlnit pe Leu, pe care îl întrebă:” Ești suficient de puternic și curajos pentru a veni cu mine la o vânătoare de comori? Leul acceptă propunerea lui Petru și îl însoți pe acesta la drum. Pădurea era foarte deasă și întunecoasă, iar lui Petru i se făcu frică însă, cu Leul lângă el reuși să o străbată până la capăt. Când cei doi ajunsese la poalele unui munte, îl întâlniră pe Vultur. “Ai o vedere excelentă și poți să ne alarmezi de pericole. Nu dorești să vii cu noi, suntem în căutarea unei comori?”, îl întreabă Petru. Vulturul acceptă propunerea făcută de Petru și îi însoțește pe cei doi la drum. Muntele pe care trebuiau să îl străbată era foarte înalt și stâncos. Leul alunecă, însă Petru a fost suficient de iute să îi dea o mână de ajutor și să îl tragă sus. Vulturul, cu vederea lui ascuțită, era foarte atent la fiecare pas pe care îl faceau cei doi tovarăși de drum.Curând, au ajuns la valea din josul muntelui, unde au întâlnit-o pe Oaie. “Vei dori să ne însoțești în căutarea unei comori și să ne ții de cald când ne este frig?”, o întrebă Petru pe Oaie. Aceasta acceptă propunerea lui Petru și astfel, porniră toți la drum. Un vânt rece străbătu întreaga pajiște iar toți se îngrămădiră lângă Oaie, ca să le țină de cald. Apoi, cei patru ajunsese, în final, în deșert unde se întâlni cu Cămila. “Ești numită oaia deșertului” îi spuse Petru acesteia. “Ne vei ajuta să străbatem întregul deșert și să ne însoțești în călătoria noastră, în cautarea comorii?”. Zis și făcut. Cămila acceptă popunerea lui Petru și astfel că el, Oaia și Leul se urcă pe ea, iar împreună și fericiți străbat întreg deșertul cu Vulturul deasupra lor, bucurându-se de spectacol.Cei cinci, ajung în cele din urmă, lângă ocean unde o întâlnesc pe Broasca Țestoasă de mare. “Suntem în căutarea unei comori și ne gândeam dacă ne poți ajuta să străbatem oceanul? întreabă Petru. Broasca le răspunse afirmativ și astfel că porniră toți la drum.Valurile puternice aproape că îi înecă, însă Broasca Țestoasă îi îndreptă cu dibăcie către țărm, unde îi aștepta Bufnița. Acesta le vorbi cu înțelepciunea ei străveche, spunându-le așa: “Felicitări, ați găsit comoara.“Unde este?” exclamă toți surprinși. “Împreună ați străbătut pădurea, ați urcat muntele, ați înfruntat valea, ați întâmpinat cu curaj deșertul și ați traversat oceanul. Niciodată nu ați fi reușit unul fără celălalt.”Toți s-au uitat unul la celălalt și au realizat că Bufnița avea dreptate.Toți au găsit PRIETENIA.Și, într-adevăr, au găsit cea mai de preț comoară." PS:cel mai intelept om pe care l-am intalnit in viata mea de pana acum,dupa ce i-am gresit foarte grav,nedrept si plin de ura,a venit la mine intr-o zi,acum mult timp,m-a imbratisat si mi-a spus ,,Frate,mi-a fost asa de dor de tine".Ii multumesc si in ziua de azi pt asta.Doamne ajuta! Last edited by Pelerin spre Rasarit; 21.10.2012 at 23:43:13. |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Povesti cu talc | silverstar | Generalitati | 500 | 22.03.2015 20:01:38 |
Despre rugaciunea continua ( o povestioara cu tâlc ) | cristiboss56 | Rugaciuni | 10 | 26.10.2010 00:21:27 |
Violonistul - o poveste cu talc | costel | Generalitati | 2 | 25.09.2009 16:35:42 |
|