Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În Duminica a 24-a după Rusalii membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie oficiată la Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reședința Patriarhlă.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în parohia Buzăiel, protopopiatul Săcele, județul Brașov.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului și locțiitor al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în parohia Poiana Seciuri, Protoieria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în parohia Gladna Română din protopopiatul Făget.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.

Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, împreună cu: Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Preasfințitul Părinte Ignatie, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, vor sluji la capela Catedralei „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris, Franța (sfințire).

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la biserica din localitatea Broșteni, județul Dâmbovița.

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Topraisar, județul Constanța.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji în Parohia Podul Coșnei, Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în parohia Mogoş-Micleşti, protopopiatul Câmpeni;

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji în parohia Băile Olaneşti, judeţul Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în parohia Luncani, protopopiatul Bacău.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia Huluba, protopopiatul Mioveni.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în parohia Bălăbănești Deal, județul Galați.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitate Bârzava, protopopiatul Lipova.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala episcopală din Huși.

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în parohia Cireșa, Protopopiatul Caransebeș.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Parohia Rohani, Protopopiatul Tinca.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria, și cu Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, la Mănăstirea „Sfânta Maria” Techirghiol, stavropighie patriarhală.

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Mănăstirea „Sfinții Voievozi” din Slobozia.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în Parohia Lada, Protopopiatul Videle.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în parohia Turda, protopopiatul Babadag.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Parohia Treznea, Protopopiatul Zalău.

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în parohia Hunedoara 9, protopopiatul Deva.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia Ortodoxa Română din Oslo, Norvegia.

Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la biserica Sfântul Spiridon din Ploiești

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în parohia Făgăraş – Spital, biserica „Sfinții Cosma şi Damian”, jud. Brașov.

Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji în parohia Cărpinis din Protopopiatul Timişoara I.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii ortodoxe române a Canadei, va sluji în parohia „Învierea Domnului” din Hamilton, provincia canadiană Ontario.

Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la capela mortuară din parohia Halmeu, Protopopiatul Oaș.

[cristiboss56]

O experiență inedită: întâlnirea cu Ortodoxia chineză
Domnule Florin Cârlan, înainte de toate, câteva cuvinte despre dumneavoastră și cum ați ajuns în China.
Am 42 de ani și sunt absolvent al Facultății de Teologie din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. Tot la aceeași universitate am făcut un masterat în drept, după care am urmat cursurile Secției de Limbi Orientale a Universității Bucu*rești, unde am studiat limbile chineză și persană. Acum patru ani am plecat în China, cu o bursă pentru aprofundarea limbii chineze. Între timp am primit și o bursă din partea orașului Beijing pentru continuarea studiilor doctorale.
Ce vizează aceste studii?
Cercetarea documentelor clasice chineze referitoare la opera marelui gânditor Lao Zi, conceptele fundamentale din opera lui și un scurt studiu comparativ cu gândirea patristică ortodoxă.
O biserică neinterzisă, dar nici recunoscută
Știu că în anii petrecuți în China ați diortosit o traducere a Noului Testament pentru ortodocșii de acolo.
E prea mult spus. Este vorba mai degrabă despre o adaptare în limba chineză actuală a unei traduceri a Noului Testament, publicată în 1864, și a Psaltirii din 1879, ambele tipărite la Beijing, după exemplare puse la dispoziție de Biserica Ortodoxă Japoneză misionarului rus ortodox de la Hong Kong, care se ocupă într-un fel și de restul Chinei. Sper ca ele să-i ajute pe ortodocșii din această țară. Pentru că în lume mai există doar patru exemplare, dar scrise în limba clasică, într-un format foarte greoi pentru cei de astăzi, m-am apucat, împreună cu prietenii ortodocși chinezi, să le retranscriem într-un nou format, acceptat de toată lumea. Am păstrat limba clasică veche, în care sunt traduse, pentru că este încântătoare la auz pentru chinezii de astăzi. Mai există o variantă a Bibliei, de la 1910, tradusă în „limba chineză de stradă”, cum spun ei, dar care nu-i mulțumește pe deplin.
Pentru că tot îi pomeniți, câți ortodocși trăiesc astăzi în China?
Este foarte greu de stabilit numărul lor, pentru că, practic, nu există o statistică oficială în acest sens. Există însă mărturiile credincioșilor care spun că în Beijing, spre exemplu, trăiesc peste 100 de ortodocși. Dar și aceștia sunt împărțiți în două grupări, după etnie: gruparea Albazin, ai cărei strămoși provin din cazacii din Rusia căsătoriți cu etnice chineze, după cucerirea populației locale în 1685 de către împăratul Kangxi. Urmașii lor de astăzi nu se deosebesc de masa nativilor chinezi. Când apar însă în acte, originea lor este menționată. Ortodocșii din a doua grupare, puțini la număr, aparțin etniei Han, majoritară în China.
Spuneți-ne câteva cuvinte despre Biserica Ortodoxă Chineză.
De regulă se spune că primele misiuni creştine în China au avut loc în secolul al VII-lea, odată cu pătrunderea nestorienilor. Eu am o cu totul altă părere despre acești „nestorieni”, despre care, probabil, vom vorbi. Primul misionar catolic în China a fost Ioan de Monte Corvino, iar primul contact al creştinismului ortodox cu China s-a făcut prin spătarul Nicolae Milescu, aflat în solie în această țară, între 1575-1577, din partea împăratului Rusiei. Bazele misionarismului ortodox rus în China s-au pus însă în 1685, când părintele Maxim Leontiev a fost luat prizonier în regiunea Amur de către chinezi şi dus la Beijing. În 1695, Mitropolitul rus Filotei de Tobolsk a trimis acestuia un Sfânt Antimis, mir şi cărţi liturgice. În 1714, acelaşi mitropolit a întemeiat Misiunea ortodoxă rusă din China, care a avut de înfruntat atât reticenţa chinezilor, cât şi opoziţia acerbă a iezuiţilor. În 1957, Biserica Ortodoxă Chineză devenea autocefală, având 20.000 de membri. Revoluţia culturală din 1966-1967 însă a distrus tânăra Biserică Ortodoxă aproape complet. Astăzi, guvernul chinez recunoaşte oficial cinci culte religioase: budismul, taoismul, catolicismul, protestantismul şi islamul, nu şi creştinismul ortodox. În timpul revoluției culturale, numai romano-catolicii au beneficiat de sprijinul primului-ministru de atunci, Zhou Enlai, mâna dreaptă a lui Mao. El l-a convins pe acesta să păstreze două catedrale istorice romano-catolice în Beijing, ridicate de misionari în urmă cu 400 de ani. Ortodocșii nu au avut nici un susținător, Biserica lor fiind distrusă din temelii și cei mai mulți preoți, martirizați. În 1990, când guvernul comunist a făcut marea deschidere către Occident, a chemat toate cultele să se înregistreze oficial. Romano-catolicii, având încă episcopi nativi chinezi, au reușit să se înregistreze. La fel și protestanții. Ortodocșii însă, cu doar trei-patru preoți nativi, și aceștia lipsiți de drepturi civile, fără episcop, neștiind poate de invitația guvernului, nu au avut forța necesară să se treacă pe lista cultelor recunoscute. Astăzi, Ortodoxia în China nu este interzisă, dar nici recunoscută. În aceste condiții, comunitățile ortodoxe sunt doar tolerate. În perioada comunistă nu s-a ridicat nici o biserică ortodoxă în China, dimpotrivă, au fost demolate. Acum, există doar două în orașul Harbin, în nord-estul țării. Una, „Sfânta Sofia”, foarte frumoasă, a fost transformată în muzeu. Cealaltă, „Acoperământul Maicii Domnului”, mai mică, la fel de frumoasă, a rămas activă, dar nu a avut *preot. Acum are unul, hirotonit în Rusia, care, din păcate, nu are voie să slujească în nici o altă localitate. În Beijing a existat Centrul misionar ortodox rus, care a avut patru-cinci biserici, cu moaște de sfinți mucenici, două mănăstiri, una de maici și una de călugări, o Reședință episcopală, o bibliotecă. Toate însă au fost demolate și acoperite cu pământ. Străinii ortodocși care vor să participe astăzi la o slujbă trebuie să meargă în incinta Ambasadei Rusiei, unde funcționează o capelă. În sud, în orașul Hong Kong, se află o biserică ortodoxă rusească, una grecească, a Patriarhiei Ecumenice, care are și un episcop. Preoții de acolo nu au dreptul să slujească în alte localități. În zona numită Mongolia interioară trăiesc vreo 3.000-4.000 de ortodocși de etnie Man. Ei se adunau în casa unuia dintre credincioși. Guvernul a sesizat însă lucrul acesta și, temându-se de vreo posibilă conspirație politică, le-a ridicat două biserici! În Taiwan există acum o singură biserică ortodoxă. În total, în China, trăiesc aproximativ 10.000 de credincioși ortodocși.

[cristiboss56]

Ce senzație v-a creat contactul cu această istorie și realitate ortodoxă chineză?
Aceea de trăire a creștinis*mului ca în perioada lui primară. Ca atunci când credincioșii erau înconjurați numai de păgâni, erau prigoniți de autorități, obligați să se ascundă ca, neștiuți de nimeni, să-și practice cultul. În Beijing, de pildă, ortodocșii se adună în casa unuia dintre ei și se roagă în fața icoanelor.
Apropo de icoane: cum arată acestea, în varianta lor chinezească?
Nu diferit de ale noastre. În majoritate, sunt aduse fie de la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, fie din Rusia. În diaspora chineză din America există pictori care realizează icoane ortodoxe cu specific național, mai ales cu chipurile mucenicilor martirizați în 1900 în China, în timpul Răscoalei așa-zișilor „boxeri”. O răscoală în fapt anticolonialistă, îndreptățită din acest punct de vedere, dar condamnabilă pentru că s-a extins violent și asupra conaționalilor care se aflau într-o anumită legătură cu străinii și care îmbrățișaseră religia acestora. Este vorba de 222 de mucenici, în frunte cu Mitrofan Yang Ji, primul preot ortodox nativ chinez. În vremea aceea, întreaga Biserică Ortodoxă Chineză avea puțin peste 400 de credincioși. Cu alte cuvinte, jumătate din Biserică a fost martirizată!
O căsătorie și o familie adusă la Ortodoxie
Domnule Cârlan, din China v-ați întors nu numai cu o experiență inedită, ci și cu o soție și o fiică...
Așa e. Acolo m-am căsătorit cu o chinezoaică, medic specialist în medicină tradițională. O cheamă Maria-Ting Ting. În timpul pregătirii tezei de doctorat, aveam nevoie de o Biblie în limba chineză. Atunci, în pangarul unei catedrale romano-catolice, unde căutam cartea, am cunoscut-o pe Maria, care provine dintr-un sat în întregime romano-catolic. Acolo a funcționat fosta misiune iezuită condusă de Matteo Ricci, ajuns în China în 1582. Când am hotărât să ne „luăm”, am venit în țară, unde ea a primit mirungerea ortodoxă și ne-am căsătorit. Părinții ei au avut oarece rețineri, și încă mai au, deoarece în China nu se știe aproape nimic despre Ortodoxie. Până și unii din mediul romano-catolic cred despre ortodocși că sunt protestanți sau sectanți! Părinții Mariei l-au întrebat pe preotul lor ce este cu Ortodoxia. Iar acela le-a spus că nu este nici o mare diferență ca și credință. Atunci s-au mai liniștit. Acum mergem împreună la slujbe la Biserica „Sfântul Grigorie Palama” din București și la „Sfânta Ecaterina”, paraclisul Facultății de Teologie, dar cea mai mare problemă pentru ea rămâne bariera lingvistică. Împreună o avem pe Anastasia-Yang Ji, după numele primului preot ortodox chinez de care am pomenit, care are un an și șase luni. I-am pus și al doilea nume pentru că chinezii nu pot pronunța numele occidentale. Așa că aici îi spunem Anastasia, iar în China Yang Ji. Fetița, deși s-a născut acolo, am botezat-o ortodoxă aici, în România.
Ce proiecte de cercetare aveți în lucru?
La cererea Secției de Religie a Universității de lingvistică din Beijing, doresc să continui un studiu referitor la primii creștini care au intrat în China și care, conform studiilor protestante, citate și pe la noi, ar fi fost nestorieni. Este o afirmație care nu se sprijină pe nici o sursă! Am studiat problema în China pentru teza mea de doctorat și am ajuns la concluzia că, în realitate, iezuiții, adică misionarii romano-catolici care au descoperit și analizat prima mărturie creștină chineză, așa-zisa „Stelă nestoriană” de la Xi’an, susțin că primii creștini care au intrat în China, după cum reiese din textul de pe stelă, au aparținut „Bisericii primare, a cărei dogmă era pură”. Atunci, se pune firesc întrebarea: cum de toate studiile protestante afirmă că ei erau nestorieni? Asta este o mare problemă. Protes*tanții nu pleacă în această susținere de la nici o mărturie de ordin dogmatic sau de altă natură. Singurul lor argument ar fi că apar pe această stelă numele unor monahi veniți din Imperiul roman, ale căror nume sunt scrise în limba siriacă! De aici au tras concluzia că aceștia au venit din Siria, care pe vremea aceea se pare că era nestoriană. După părerea mea este o mare eroare. Pentru că în anul în care stela respectivă mărtu*risește că au intrat creștinii în China, adică 635, Siria nu era neapărat nestoriană. Sfântul Ioan Damaschin, care a trăit între anii 645-749, era ortodox. Asta ce ar însemna să credem, că doar sfântul, care era din Siria, era unicul ortodox de acolo, înconjurat de o mare mulțime nestoriană? O mare eroare! Eu mă bazez în principal pe studiile chineze, pe care se pare că Occidentul le evită. De aceea voi încerca să contrazic această teorie occidentală, lipsită de fundament.
Domnule Cârlan, înainte de a ne despărți, definiți într-un fel metaforic această întâlnire ortodoxă românească, prin persoana dumneavoastră, cu Ortodoxia chineză.
Eu cred că în Dumnezeu suntem una, chiar dacă ne despart distanțe atât de mari. Tot suntem frați în Hristos și urmași ai lui Adam. Nu trebuie decât să ne întâlnim. Atâta tot.

[cristiboss56]

Fragmente din moaștele Sfinților Atanasie cel Mare al Alexandriei, Nectarie al Eghinei și Efrem cel Nou au fost aduse ieri, 5 noiembrie 2016, la ora 17:00, la biserica „Buna-Vestire” Bellu, Protoieria sector 4. Acestea au fost dăruite locașului de cult din București de Mitropolia Dimitriados și Almyrou din Grecia. Ceremonialul de primire a sfintelor moaște şi slujba Vecerniei au fost oficiate de delegatul Patriarhului României, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Sfintele moaște a fost aduse de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Gheorghios Giannios de la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Evxeinoypoli, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ignatios, Mitropolit de Dimitriados și Almyroy din Grecia.

[cristiboss56]

În perioada 7-18 noiembrie 2016, reprezentanţii statelor lumii se află la Marrakech, Maroc, pentru a discuta aspecte legate de schimbările climatice. Este vorba de cea de-a 22-a Conferinţă a părţilor (Conference of the Parties – COP) la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, cunoscut şi sub denumirea de Patriarhul Verde pentru multiplele sale iniţiative pentru protejarea mediului înconjurător, a adresat un mesaj membrilor COP22. În mesaj, Sanctitatea Sa atrage atenţia asupra perioadei îndelungate de douăzeci şi doi de ani care a trecut de la intrarea în vigoare a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, în 1994. Această perioadă este inadmisibil de lungă pentru a oferi soluţii la problemele de mediu, spune Patriarhul Verde în mesajul său.

Mesajul Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la cea de-a 22-a Conferinţă ONU privind schimbările climatice de la Marrakech

Cea de-a 22-a ediţie a Conferinţei Părţilor Naţiunilor Unite privind schimbările climatice reprezintă, dintr-o perspectivă, o ocazie pentru a celebra faptul că naţiunile lumii au răspuns apelului de urgenţă făcut la Paris de a aborda în colaborare şi de a conveni în mod hotărât asupra agendei imperioase care ne stă înainte.

COP22 este însă, în multe privinţe, şi o amintire dureroasă că 197 de părţi au ratificat astăzi o convenţie intrată în vigoare după Summit-ul Pământului de la Rio, din anul 1992. De atunci, o serie de protocoale şi acorduri au dus la numeroase negocieri şi decizii pe parcursul a douăzeci şi două de ediţii internaţionale ale convenţiilor Naţiunilor Unite. Aşadar, în unele privinţe, am parcurs o cale lungă. Totuşi, am făcut puţine progrese. Cu siguranţă, nu ne-am făcut naţiunile responsabile pentru rezoluţiile atinse sau pentru încălcările provocate.

Pentru douăzeci şi doi de ani, autorităţile de la conducerea lumii şi politicienii au convenit, în mod fundamental, asupra problemelor de schimbări climatice la nivel global şi au ţinut consultări interminabile şi discuţii de nivel înalt pe o tematică ce necesită măsuri practice şi acţiuni concrete.

Cu toate acestea, douăzeci şi doi de ani reprezintă o perioadă inacceptabil de lungă pentru a oferi un răspuns crizei mediului, mai ales când suntem conştienţi de legăturile intime şi inseparabile pe care le are aceasta cu sărăcia globală, migraţia şi tulburările.

Mai mult, douăzeci şi doi de ani reprezintă o perioadă interminabilă în mod nejustificabil pentru a aborda extinderea combustibililor fosili, în condiţiile în care oamenii de ştiinţă ne informează că avem mai puţin de două decenii nu doar pentru a reduce consumul lor, ci, de fapt, pentru a-i înlocui cu surse regenerabile de energie.

Douăzeci şi doi de ani sunt, într-adevăr, o întârziere ruşinoasă pentru ca guvernele să urmeze în mod apatic aceeaşi politică, pentru corporaţii să camufleze aceleaşi politici în mod nesincer şi pentru persoane să continue aceleaşi practici în mod arogant.

După douăzeci şi doi de ani, a sosit, în cele din urmă, timpul – de mult aşteptat – pentru ca noi toţi să distingem chipurile umane afectate de păcatele noastre ecologice. Nu este vorba doar despre cine este vinovat sau cine ar trebui să compenseze. Nu este o simplă întrebare dacă sau de ce ar trebui să ne schimbăm. Şi, cu siguranţă, nu este o problemă despre modul în care unii pot continua să profite sau despre cum putem să ne schimbăm cel mai puţin.

Oamenii – noi toţi, dar în special cei „mai mici” şi cei mai vulnerabili sau marginalizaţi dintre noi – sunt cei afectaţi în mod inechitabil şi asupra cărora se manifestă un impact ireversibil. Cum ar putea, deci, o naţiune să justifice suferinţa propriului popor? Cum ar putea o industrie să apere exploatarea consumatorului? Dacă nu observăm în atitudinile şi acţiunile noastre, precum şi în deliberările şi deciziile noastre, chipurile propriilor noştri copii –din generaţiile prezente şi viitoare – atunci vom continua prelungirea şi amânarea dezvoltării oricărei soluţii; şi vom persista în obstrucţionarea sau restricţionarea oricărei implementări.

Care este preţul pe care suntem dispuşi să îl plătim pentru profit? Sau câte vieţi suntem dispuşi să sacrificăm pentru câştigul material sau financiar? Şi cu ce cost am renunţa la creaţia lui Dumnezeu sau am împiedica supravieţuirea acesteia? Este rugăciunea noastră smerită, dar plină de îndrăzneală, ca toate părţile prezente la COP22 să recunoască şi să răspundă mizelor înalte pe care le implică schimbările climatice. O modalitate ar fi implementarea acordului COP21 de la Paris, fără nicio altă întârziere.

†Bartolomeu

Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă şi

Patriarh Ecumenic

[cristiboss56]

La Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârși slujba Sfintei Liturghii la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Mănăstirea Agapia, județul Neamț.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil din Brașov.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului și locțiitor al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia, împreună cu Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Biserica Sfinţii Arhangheli din Craiova.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Mănăstirea Petroasa Mare, județul Timiș.

Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, și Preasfințitul Părinte Ignatie, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, vor sluji în Biserica Soborul Maicii Domnului şi Sfântul Ilie a Reședinței Mitropolitane din Limours, Franța.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, vor sluji la Biserica Sfinții Arhangheli a parohiei Marginea 1, Protopopiatul Rădăuți.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil de la Rimetea, Județul Alba.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji în Parohia Foleştii de Sus, filia Băltăţeni, judeţul Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Biserica Sfinții Arhangheli a Parohiei Izvoare din Bacău.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în Parohia Popești-Hârsești, Protopopiatul Costești.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – metocul Arhiepiscopal din Galați.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Schitul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil – Roşia, județul Arad.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în Parohia Sacu, Protopopiatul Caransebeș.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Parohia Mihai Bravu, Protopopiatul Marghita.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, și cu Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, la Mănăstirea Sfânta Maria Teghirghiol – stavropighie patriarhală, județul Constanța.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în Parohia Mavrodin, Protopopiatul Alexandria.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în Parohia Făgărașu Nou, Protopopiatul Babadag.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la Paraclisul Sfântul Evanghelist Luca, de la Centrul Eparhial din Zalău.

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în Parohia Sântuhalm, Protopopiatul Deva.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia Ortodoxă Română Sf. Mare Mucenic Gheorghe din Stockholm, Suedia.

Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Biserica Parc Domenii – Paraclis Patriarhal din București.

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil din localitatea Bogatu Român, județul Sibiu.

Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji la Mănăstirea Cebza, județul Timiș.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii Ortodoxe Române a Canadei, va sluji în Parohia românească Sfinții Arhangheli, Montreal, Canada.

Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Sighetu Marmației, județul Maramureș.

[cristiboss56]

A început pelerinajul la Mănăstirea Radu Vodă. Sute de bucureşteni aşteaptă la rând pentru a aduce cinstire Sfântului Ierarh Nectarie şi Sfântului Efrem cel Nou.

Moaştele celor doi sfinţi, aflate în lăcaşul de cult, au fost scoase în procesiune astăzi, 08 noiembrie 2016, de către obștea Mănăstirii Radu Vodă. Procesiunea a fost condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Alături de Preasfinţitul Părinte Timotei s-a aflat şi arhim. Nectarie Şofelea, stareţul mănăstirii şi şi Exarh administrativ al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Sfintele moaşte au fost aşezate spre închinare credincioşilor, într-un baldachin special amenajat, în apropierea lăcaşului de cult.

Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte miercuri, 09 noiembrie 2016, pe Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina. Cu acest prilej, mănăstirea bucureşteană Radu Vodă îşi sărbătoreşte unul din hramuri, Sfântul Nectarie fiind ocrotitor al aşezământului monahal ctitorit de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) şi doamna sa, Ecaterina.

Priveghere de hram

Cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Nectarie, în această seară va fi oficiată slujba Privegherii, începând cu ora 18:00.

Mâine, Sfânta Liturghie va fi oficiată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal.

Răspunsurile liturgice vor fi oferite de Grupul psaltic Potirul al Mănăstirii Radu Vodă.

Sfintele moaște vor rămâne spre cinstire în baldachinul din curtea mănăstirii până la închinarea ultimului pelerin, urmând ca apoi să fie purtate din nou în procesiune în sfânta biserică.

[cristiboss56]

Primul simpozion al bibliştilor ortodocşi din România !

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti organizează, în perioada 11-12 noiembrie 2016, primul simpozion al bibliştilor ortodocşi din România.
Vor participa profesori, conferenţiari, lectori şi asistenţi ai disciplinelor „Vechiul Testament” şi „Noul Testament” de la aproape toate facultăţile de teologie din ţară. „Simpozionul se va desfăşura cu binecuvântarea Prefericitului Părinte Patriarh Daniel, care a recomandat ca această întâlnire să continue anual sau o dată la doi ani. Lucrările se vor desfăşura în două părţi: vineri au loc prezentările profesorilor, iar în cea de-a doua parte a simpozionului, sâmbătă, vor avea loc prezentările lectorilor şi asistenţilor. De asemenea, va avea loc o şedinţă în care vom propune înfiinţarea Societăţii Bibliştilor Ortodocşi din România (SBOR) şi vom discuta statutul acestei societăţi, membrii şi condiţiile de desfăşurare. Tot în cadrul şedinţei se vor discuta şi alte aspecte legate de posibile proiecte şi colaborări”, ne-a declarat pr. asist. univ. dr. Cosmin Pricop de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

[cristiboss56]

Calendarul creştin-ortodox 2017 format foaie de perete şi agendă mică editat de Arhiepiscopia Bucureştilor şi Patriarhia Română, a fost tipărit la Tipografia Cărţilor Bisericeşti a Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.

Calendarul bisericesc tip foaie de perete cuprinde calendaristica pentru anul 2017 şi rânduieli bisericeşti aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, potrivit articolului 164 din Statutul pentru Organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române; printre informaţiile utile redate se numără: durata exactă a posturilor şi indicarea celorlalte zile de post în 2017, zilele în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zile aliturgice) şi zile cu Liturghie diferită în 2017, zilele în care nu se săvârșesc parastase în 2017, zilele în care nu se fac nunţi în anii 2017 şi 2018, alte zile şi date mai importante, sărbători bisericeşti naţionale, zile şi sărbători legale în care nu se lucrează.

Calendarul bisericesc tip agendă, publicat în formatul de bază (48 p.), cuprinde, în plus faţă de calendarul tip foaie de perete, Cuvântul înainte al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române referitor la anul omagial şi comemorativ 2017, Rugăciunile începătoare şi prezentarea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române şi a componentelor Centrului de presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, publicaţiile Lumina, Agenţia de ştiri BASILICA şi Biroul de Presă al Patriarhiei Române).

Calendarele pot fi achiziţionate de la pangarele bisericilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, de la librăriile şi magazinele de cărţi şi obiecte bisericeşti ale Patriarhiei Române şi ale Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Doar calendarele publicate de eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române conțin calendaristica, rânduielile bisericeşti și informațiile privind posturile de peste an și zilele în care nu se fac nunți și parastase aprobate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și aflate în uz în bisericile și mănăstirile din România.

[cristiboss56]

Moaştele Sfântului Cuvios Efrem cel Nou de la Reşedinţa Patriarhală vor fi aduse vineri, 11 noiembrie 2016, spre închinare credincioşilor la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

Anul acesta, credincioşii prezenţi la slujbele oficiate cu prilejul hramului paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului (închinat Sfântului Ioan Gură de Aur) vor putea aduce cinstire şi unui fragment din moaştele Sfântului Cuvios Efrem cel Nou. Acestea vor fi aduse, vineri 11 noiembrie, spre închinare credincioşilor, de la Paraclisul Reşedinţei Patriarhale. Ceremonia de primire a moaştelor va avea loc începând cu ora 17:00. În continuare, de la ora 18.00, va fi oficiată Slujba Sfântului Maslu de obşte.