Despre rabdare

Doamne ajuta, am 2 copilasi cu foarte multa energie si simt ca nu mai am rabdare adica chiar nu mai am, deloc , ceva sfaturi.. va rog...

[MihaiG]

Gândiţi-vă câţi dintre sfinţii şi marii învăţători ai Bisericii or fi fost şi ei copii din ăştia hyper-energici care i-au înnebunit pe părinţi.....

Sau, gândiţi-vă la Părintele nostru Ceresc, câtă răbdare trebuie să aibă ca să ne îngăduie pe toţi, cu energia noastră nesecată înspre a face rău...

Sau, gândiţi-vă (şi rugaţi-vă) Maicii Domnului, care ştie mai bine decât oricine ce înseamnă să fi mamă. Gândiţi-vă ce diferenţă este între dumneavoastră, care aveţi bucuria şi privilegiul de a creşte doi copii care sunt doar neastâmpăraţi, şi Ea, care L-a crescut pe Dumnezeu şi, mai târziu, a trebuit să-L îngroape după ce L-a văzut murind pe cruce.

Eu, datorită meseriei şi altor împrejurări obiective, am multe zile când nu-mi pot vedea băieţelul. Şi de câte ori trebuie să merg la culcare fără să-l fi văzut în ziua aceea, îi simt lipsa şi mă gândesc ce bine ar fi să fie acum aici, şi să fie neastâmpărat, să mi se suie în cap şi să arunce prin casă cu mingiile de fotbal sau să tropăie şi să trântească.... Când sunt cu el, nu-mi lasă 5 minute de linişte, iar când nu sunt cu el, după 3 minute de linişte îi simt lipsa.

Din ce am citit am aflat ca sfintii cand au fost copii nu prea se jucau si erau f cuminti, o mai fi si excepti.

Am ceva probleme si cu vecinii de jos, saracii cand vor sa doarma buff buff buff

[glykys]

Simply, vorbeste cu mamicile de pe forum - Lore86, care are trei si e insarcinata cu al patrulea, Ekaterina, care si ea are doi ingerasi care nu o lasa niciun minut linistita, AndruscaCIM... Iata deci, nu esti singura in situatia aceasta.

Eu l-am luat in brate ieri pe Maxim, copilul "Ekaterinei" (pana intr-un an), care e foarte prietenos, si atata liniste si pace am simtit cu el la piept.

Azi au fost mai agitati fata de obicei, si eu stau foarte greu la capitolul rabdare.
Ai mai sunt mai mari 7 si 5 ani.

În prealabil postat de Simply_me

Azi au fost mai agitati fata de obicei, si eu stau foarte greu la capitolul rabdare.
Ai mai sunt mai mari 7 si 5 ani.

Da-mi-i mie!

În prealabil postat de Adriana Cluj

Da-mi-i mie!

poate ceva rabdare sa-mi dai ...

Imi amintec de un serial american, pe care l-am vazut cu ceva vreme in urma, nu-mi amintesc numele.
Erau o gasca de femei, toate vecine (numele strazii era numele serialului), fiecare cu problemele ei..
Una dintre ele avea trei baietei, dintre care doi erau gemeni, care-i faceau parul maciuca in pemanenta si care o necajeau, desigur fara intentie, pe vecina lor, o doamna mai in varsta si ""petrentioasa"", care nu suporta galagia, nu suporta mingile pe gazonul ei, nu suporta inocenta copiilor pana la urma...
Intr-o zi, disperata mama ii aliniaza si-i instruieste, trimitandu-i apoi la doamna vecina sa-i ceara scuze si sa devina prieteni.
Copiii se conformeaza, se duc, saluta frumos aliniati ca trei pinguini, tanti ii trateaza sobru, ca pe niste mici adulti, ii pune la masuta si-i omeneste cu ceva fursecuri.
Se incropeste cu greu o discutie, stateau copiii ca la fotografie de buletin, vecina ii intreaba una, alta apoi ii intreaba cati ani au.
Spun pe rand fiecare cat, 5 si 7 ani? nu stiu cat aveau, ceva mai mici...
Apoi unul mai indraznet o intreaba pe doamna cati ani are ea.
Aceasta, cu o urma de cochetarie, zice: cat imi dati?
Copiii o studiaza, se uita unul la altul, si intr-un sfarsit unul din ei spune sovaitor si intrebator: 150?
Vecinei i se lungeste fata, trage aer in piept si le spune strangulat: puteti pleca acasa.

Incercare de imprietenire ratata.
Iti dai seama ca am ras cu lacrimi...

Am si eu o intrebare stiu sunt off topic dar nu am vrut sa deschid alt topic.

Vreau sa cumpar unui copil o cruciulita de aur (finul meu)

Am cautat ceva pe google si am gasit asta: (eu vreau fara pietricica)


Ce parere aveti? e ok? stiti cum arata cruciulita.. aceasta e in mijloc, e o cruciulita speciala pentru copii ca sa nu se zgarie.. banuiesc.