Postul negru

[AlinB]

Bun si asa.

[vsovivivi]

În prealabil postat de AlinB

Bun si asa.

Mi-ai scris mai înainte că sunt fără de speranţă... şi ai şters, lăsând scris altceva: Bun şi aşa!

Ce ai păţit? Ţi-ai dat seama că dacă susţii aşa ceva defapt tu eşti cel fără de speranţă care şi-a pierdut credinţa din pricina că mă priveşti viceversa după mitul format în sufletul comerţului? Sau de cine şi de ce ţi-a fost frică aşa de tare?.. până acolo încât judecându-mă nedrept ca pe o satană ce speră viceversa ai făcut un pogorământ până acolo încât să susţii acum că e bine şi aşa? Păi ţie ţi-a stricat calea căci nu pe mine m-ai primit ci pe satana pe care ai judecat-o. Tu crezi că te-ai smerit însă defapt pogorământul tău absurd nu e pentru mie ci e dăruit minciunii căci BUN nu poate fi şi aşa şi altfel, strâmb şi invers, aşa cum ai judecat tu mereu la adresa mea dar nu pe mine căutând voia lui Dumnezeu ci închipuirea şi părerea ta despre mine ai judecat-o, iluzia pe care ţi-ai făcut-o necitind şi neînţelegând ce am scris pentru mine şi pentru toţi... căci eşti sătul de mine şi de textul meu şi ştiu eu de ce anume eşti aşa de sătul din moment ce nu ai citit, din auto ispisălogeală cu aruncarea vinei pe alţii până pe Dumnezeu....... şi nu poate fi Bun un altfel de drum decât Acela ce este scris pe Calea cea Dreaptă, aşa cum scrie şi la tine în semnătură, şi altă cale nu e bună cu siguranţă căci e cale păgână!.. calea necredincioşilor.

Tu nu ştii însă cum e calea păgână ca să te fereşti de ea şi de aia de frică faci pe dos.

Păi e foarte simplu dragul meu rătăcit:

E bine doar aşa:
-să-ţi fie ruşine şi frică de Dumnezeu pentru viitor ca să nu păcătuieşti fiindcă Îl ştii din trecut că e sfânt şi bun şi drept şi credincios,
-să nu-ţi fie frică de El şi nici ruşine deşartă dacă ai căzut şi ai făcut păcatul ci să te duci să-I ceri iertare şi să te ajute să te schimbi în bine răbdând până la sfârşit toate fricile ce te ispitesc să scapi de toate consecinţele dureroase ale păcatelor tale inclusiv boala, moartea, bătaia, chinul, pedeapsa, urâţenia, neputinţa... care vin asupra ta din lipsa dragostei de Dumnezeu şi a necunoaşterii Adevărului de Taină, adică din lipsă de înţelepciune umilă căci înţelepciunea te îndeamnă să fii umil şi curat şi altruist nedeşert ci tainic aşa ca Dumnezeu căci înţelepciunea lucrează împreună cu Domnul făcând şi născând fii după cum este şi trăieşte Dumnezeu.

Într-un Cuvânt: nu te împrieteni cu pă-gândul.. egoist, vorba lui Marcu ascetul, adică nu te împrieteni cu prietenia căci omul nu e ca Dumnezeu şi el se împrieteneşte cu tine doar pentru cruzime şi prăduire după formula vrăjitorească şi jmecheră a mitului că poţi drege busuiocul cu viclenie şi ascunziş şi făţărnicie... că cică nu se va cunoaşte răutatea în veci. Se va ştii căci tot ce s-a făcut rău la întuneric şi este rău la întuneric va ieşi la lumină şi se va vedea.

Iar ca măsură practică pentru ieşire din păgânismul mortodox cred că ar fi bine să ieşim din pofta lacomă de a îndopa şi îmbulzi... cu privirea trufiei.. pe Aproapele.... spre Lumină cu dor de Dumnezeu luptând cu eul puturos şi egoist care se laudă cu cruzime în întuneric, în minciuni, în neobservare, în ne luare aminte, în seamă, în timp ce tu faci binele. Se va vedea şi jumătatea cea goală a paHarului în care stai în neobservare.

''-Doamne, mulţimile te îmbulzesc şi tu vrei să ştii cine te-a atins?
+Păi, cine m-a atins a crezut!.. în Cel Carele M-a trimis pe Mine.''

[vsovivivi]

Nu e bine şi aşa căci este scris la sfântul Marcu Ascetul: ''nu te împrieteni cu gândul'' adică cu prietenia pă-gândului ce-i mare stă-pân..tec, unde ''tec'' vine de la formula aia vrăjitorească ce se bolboroseşte printre bârfe, formula aia complicată care drege busuiocul şi tămăduieşte orice.. cu cântec. Ştii tu, tot ceea ce nu funcţionează bine funcţionează cu cântec... când mere scârţâie, plescăie, zdruncină, sâcâie, ispisălogeşte cu toate gândurile căci el e pă-gândul suprem, funcţionarul corupt cu cea mai mare funcţie din minte ce te încântă.

Doamne Iisuse Hristose numai tu ai iubit funcţia primită de la Tatăl cu Adevărat încât ai lăsat pentru ea tot haremamonul gLumii şi toate poftele şi plăcerile cele deşarte şi toată averea păcatelor şi a necredincioşilor... ca să vii acuma şi să îndumnezeieşti iar ceea ce a stricat şi strică omul făţarnic şi foarte prefăcut care îmbrăcându-se în hainele tale şi luând chipul tău se preface perfect că nu se preface deloc ca să-ţi piară oile tale şi mieii tăi Doamne.

Scapă-ne de prostia de a sluji păgândului stăpântec cu iluzia ca mituindu-l cu prietenia crudă şi de interes materialist vom stăpâni şi noi alţi foameni.

Poftochiul limbilor tale măi prietene ar fi bine să fie curat şi neîncurcat în limbi şi ispite!.. ca să nu dai lecţii vicioase, căci încurcarea limbilor vine de la delăsare să faci păcatul cu nepăsare, fiindcă fiecare organ are o limbă şi o poftă proprie, cele duhovniceşti, cele sufelteşti şi cele ale inimii, fiecare organ al celor trei trupuri are limbă şi poftă şi dacă se-ncurcă ele şi te păcălesc seducându-te atunci musai vei ajunge mercenar în armata păgândului aprins de nemulţumire şi revoltă că altul nu face voia Domnului de parcă tu ai face-o mereu!

[AlinB]

Ok, recunosc, am avut asteptari exagerate.

[AlinB]

În prealabil postat de sophia

Totusi nu m-am lamurit: de ce mor anorexici?
Am inteles ca totusi nu mananca nimic. La un moment dat trebuie pusi (cu forta) perfuzii.

Anorexicii au o problema de ordin psihic, nu stiu cand sa se opreasca.
anorexia <> post negru.

Desi sunt persoane care se apuca de post negru si pot avea problema asta - ca nu stiu unde sa se opreasca, nici cand apar simptome severe, dorind sa slabeasca mai mult sau "sa se dezintoxice" confundand semnalele unui stres maxim al organismului, impins peste limite, cu "simptomele dezintoxicarii".

La fel ma intreb cu cei care fac greva foamei. Cate zile rezista? Nu prea multe.
La fel cei care rezista la diverse calamitati (cutremur de ex.) si sunt gasiti peste zile fara apa si hrana. Cat rezista?

Depinde, am inteles ca recordul este in jur de 90 zile.
Depinde de cate rezerve de grasime au, ce probleme de sanatate mai au daca au.

Pe urma cum poti sa spui ca dieta asta (eu nu o numesc post, ca Dumnezeu nu a lasat asa ceva) nu este infometare. Chiar asta este. Lipsa hranei.

Cum nu? Postul negru este in traditia Bisericii.
Dar tu nu poti sa-l tii nici pe cel vegan, asa ca iti inteleg dificultatea de a-l intelege pe asta ...

Alta nelamurire - se spune ca organismul consuma rezervele lui. Si daca nu are, sau ii lipsesc lucruri vitale?

Apar problemele.
De asta postul negru ar trebui monitorizat medical sau in orice caz, facut cu cap.

Dar mie cel mai greu mi se pare cu stomacul. Ca atunci cand nu mananci, simti primul lucru durerea/usturimea stomacului care freaca in gol. Si nu-mi inchipui cum isi opresc organele functionarea. Asta nu inteleg.

Asta e un mit de la babutele cu burtica care in viata lor n-au tinut macar o zi de post negru. La barbati am vazut mai mica opozitie fata de ideea de post negru, asta nu ca n-ar fi femei care sa tina zeci de zile de post negru.

Stomacul nu "se freaca in gol" niciodata. Muschii actioneaza doar in masura in care primeste in care primeste hrana cat de cat solida.
Secretii gastrice se produc insa si fara harana solida (dar in cantitate mica) in masura in care are un "program" sau exista un stimulent gustativ, olfactiv sau chiar imaginatia intr-o anumita masura.
Dupa 2-3 zile de nealimentare isi opreste cvasi-complet functionalitatea si incepe sa isi reduca dimensiunile (se strange).

Si cum rezista creierul nealimentat? Lui ii trebuie niste substante si hrana.

Foloseste in majoritate cetonele rezultate din procesarea rezervelor de grasime si o mica parte de glucoza rezultata din procesarea tesutului muscular.

1. Centre/sectii in spitale unde oamenii se interneaza pe perioada dietei, ca sa fie supravegheati. Dar ei consuma totusi lichide: sucuri, ceaiuri, supe.

Pot sa consume si doar apa.
Exista si o dieta bazata exclusiv pe sucuri de legume, radacinoase (exclus fructe care contin zaharuri).

2. Centre/sectii in spitale unde oamenii obezi tin dieta stricta. Aici insa nu am informatii. Cred ca sunt alimentati numai artificial (prin perfuzii).

Nu exista asa ceva.

In cazul obezilor ori sunt trecuti la dieta severa - shake -uri proteice + vitamine, saruri care asigura doar un minim de calorii + nutrienti strict necesari ori se recurge la operatii asupra stomacului: este redus in dimensiune sau este umplut cu un balon (si ramane putin spatiu pentru mancare) sau este strans cu un inel (si iarasi, incape mai putina mancare).
Insa nu e o solutie sigura 100%, poti slabi rapid (si pielea se lasa) si te poti ingrasa ulterior la loc sau mai mult (chiar mancand putin dar cu multe calorii gen bauturi cu zahar, dulciuri, grasimi).

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Postul negru este in traditia Bisericii.

Din cîte am înțeles, deși prin calendare nu mai apar ca zile de post negru, avem:

5 ianuarie - Ajunul Bobotezei
primele 5 zile din Postul Paștilor
Vinerea și Sîmbăta dinainte de Înviere
29 iunie - ajunul Tăierii capului Sfîntului Ioan Botezătorul
14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci
24 decembrie - ajunul Nașterii Domnului

Măcar atît și tot ar fi vreo 10 zile pe an.

[AlinB]

Sunt primele 2 zile si jumatate din Postul Pastelui.
Miercuri seara se poate manca.

[vsovivivi]

Post negru şi tainic însemană ''unire ca îngerii, dragoste ca sfinţii şi hrană ca pustnicii'' adică slujire fără păcat, dragoste fără mândriegoism şi dor fără gLume.

Calea spre postul negru este postul negru adică priceperea scopului postului negru.

Scopul este chiar mijlocul, mijloacele!.. şi abea atunci scopul nu mai scuză mijloacele iar acest Adevăr rezultă din Cuvântul lui Dumnezeu : ''Eu sunt Calea, A.. şi V...a''

Pentru a ajunge să poţi folosi postul negru la altceva decât la sporul satanicesc şi la creşterea mîndriei prin post e nevoie de lepădarea de sine când faci orice bine, de lepădarea de încântarea de sine că poţi să faci... păcatul, de lepădarea de prieteşugul şi fericirea că folosindu-te de orice inclusiv de Dumnezeu poţi să faci orice... orice dezbinare a ta de umilinţa smerită şi de răbdarea de a ajunge şi a rămâne întru ele până la sfârşit, căci asta însemană paza locului lui Dumnezeu în om: umilinţa smerită şi răbdarea pentru ele.

Ca să fii umil trebuie să păstrezi taina şi să nu dai lecţii de valoare, valoarea mea, valoarea mea: hoţia şi dovada spurcată, mărturia blestemată.. lăudăroşenia arătată şi prezentată cu mare fast, cu mare pompă, cu promiscuitatea exchibiţionistă a stăpânirii altora pentru păcate, pentru că tu eşti stăpânit de păcate prin patimi.

Deci postul negru nu trebuie să sperie pe nimeni căci nu moartea sperie ci 'fericirea' de a rămâne încremenit în ea ca un idol naiv, asta îngrozeşte. Calea până la înviere trece prin orice, inclusiv prin moarte.

''Fiţi înţelepţi ca şerpii şi fără de răutate ca porumbeii.. căci dacă sunteţi naivi atunci sigur credulitatea şi prostia o să vă flateze orgoliul şi o să vă mituie funcţiile cu multă corupere... foarte simplu:

Vi-se încântă că veţi putea face... păcatul.. cu mândrie superstiţioasă plină de superstiţii osoase speculative.

Şi minciuna asta a măririi de sine merge în paralel prin întuneric orice aţi face ca lucrare de ascultare... şi nu vezi, nu-ţi dai seama, nu iei în seamă, nu iei aminte, nu te-nfricoşezi, dar de la o vreme începe să te doară ceva în tine şi te lepezi treptat de Dumnezeu crezând că te scapă nerăspunderea şi muţenia lenei de răspundere.

Adevărata cale spre fericire este aceea care te îndeamnă să vrei mereu să răspunzi Domnului pentru toate ale tale cerând cuvios îndreptare fără să te făţărniceşti deznădăjduind cu viclenie prefăcută şi speculantă de frica oaselor risipite de Dumnezeu căci dacă Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor ei s-au ruşinat. Păi a risipit oasele lor după ce ei înşişi s-au risipit ispitindu-se la nesfârşit ca incoruptibilii care se cred sfinţi nevăzând că mereu cad în păcate chiar în mijlocul lor făcându-le fără să ştie şi fără să-şi dea seama cît de mult caută mereu să se îndoiască de singurul bun sigur: de Dumnezeu şi de sfinţenia Lui.

[vsovivivi]

În psalmul 52 se arată ce nebunie a gândit omul în inima sa, căci omul este o fiinţă nebună dacă-şi lasă privirea ciuntită şi îngustată de satana ca să se concentreze doar la o parte din realitate... şi să se revolte pe Dumnezeu şi pe cei ce vorbesc despre Dumnezeu.

Apoi Domnul a privit din Cer să vadă dacă nebunul are dreptate şi a văzut că din păcate are dreptate nebunul căci toţi s-au stricat şi toţi urâţi s-au făcut întru fărădelegi, toţi până la unul... unde UNUL se traduce prin Prima Poruncă a Legii din cele 10, sau până la Dumnezeu... adică până la toţi cei întru Iisus Hristos, unul Domn căci doar ei înţelg, ei caută pe Dumnezeu, ei se leapădă de sine.

Mai spre final se arată clar cine sunt cei vinovaţi de această nebunie lucrată la nesfârşit pe pământ: cei ce s-au temut de frică acolo unde nu este frică pentru că Domnul a risipit oasele celor ce plac oamenilor, lumii, iar ei văzând ce a făcut Domnul s-au ruşinat de Dumnezeu.

Aceste crude adevăruri despre nebunia omului şi despre cei ce o lucrează în oameni: făţărnicia şi laşitatea şi trădarea şi răutatea şi nebunia adică cruzimea lăcomiei necredinţei, se pot pricepe mai bine dacă se citeşte şi psalmul 53 şi 54.

Din acestea 3 reiese clar că unealta satanei în om este sentimentul absurd din om care îl face pe om după ce a fost alintat de Dumnezeu sau de prietenia sfinţilor să se creadă el pe drept mai bun, mai înţelept, mai drept, mai sfânt decât Dumnezeu... şi asta pentru ca să facă el ale sale: păcatul şi plăcerea voilor sale conduse de egoism sau de altruimul deşertificator, căci omului după ce se crede mai sus îi vine să dea lecţii şi să facă reţete gastronomice şi vindecătoare care nu sunt altceva decât superstiţii vrăjitoreşti ce ies din om, din inima omului, din groaza ce iese din oasele cele risipite de Dumnezeu... căci omul încăpăţânat vrea să-i facă în ciudă lui Dumnezeu... din 'milă'.

Deci ''Cine este oaare (mai bun) ca Dumnezeu?''... este oare satana şi îngeromul lui mai bun ca Dumnezeu? Este mai bună stăpânirea păcatelor decât stăpânirea lui Dumnezeu în om? Este mai bună libertatea morţii şi libertatea fără Dumnezeu decât răspunderea înaintea Domnului pentru ceea ce ai făcut rău şi ascuns şi făţarnic? Cine poate da răspuns la întrebarea îngerilor sfinţi Mihil şi Gavril: '' Cine oare este ca Dumnezeu? '' ... în răbdare şi umilinţă smerită.

Numai cine este ca Dumnezeu poate să se vadă pe sine că nu este ca Dumnezeu ci mai rău!

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de vsovivivi

Deci postul negru nu trebuie să sperie pe nimeni

V,

Lăsînd la o parte vorbarbăreala multă și degeaba, ai ținut vreodată post negru?