sex inainte de casatorie

[cozia]

În prealabil postat de macs

"Deci chiar daca te impreunezi folosind si o suta de prezervative, imaginea tot se imprima"
ce imagine? femeia e un fel de caseta video?

:)Da suntem ca o caseta video sau un DVD in care imaginea holografica a DNA-ului din spermatozoidul "de ocazie"( descoperire recenta, bine documentata pe pagina dinainte, dar trebuie sa cititi fratilor!,... in cazul in care credeti ca le stiti pe toate, caz in care nu am ce sa va fac:D)

Deci de scurt, tipii aia care sunt toba de carte, adica academicieni in stiinte, au descoperit ca dovada materiala a DNA-ului este complementata si de o "vedenie" holografica ca sa-i spun asa mai pe limbaj direct care se "arde de DVD-ul femeiesc" la nivel celular, oriunde chiar daca nu fecundeaza, iar imaginea holografica nu are barieremesajul purtat de aceasta imagine imprimindu-se fara nici o problema, capishii acum? adica trece si prin prezervativ...

[cozia]

În prealabil postat de citystar

da, vreau si eu sa gasesc in Noul Testament sa-mi se explice clar, cu amanunte, cum se agata o fata. cum pot sa cunosc o fata ca sa ma casatoresc, fara sa merg la discoteca (ca dansul si muzica e pacat), fara sa merg in cluburi (ca bautura cu alcool e a daivolului, si fumul de tigara care pluteste in aerul din cluburi e tamaia iadului), cum sa agat o fata si in acelasi timp sa fiu smerit.)

Citystar,

Noul Testament spune multe despre felul in care se agata o fata insa trebuie sa stii cum sa citesti, nu ca as stii eu dar am mai auzit de pe la cei care il au pe Duhul si mi-au spus ca mai intii ce ne invata Biblia este:
* sa ai coloana vertebrala ( nu o capeti automat cu virsta, ca ar fi usor...:))
* sa ai ce oferi
* sa muncesti cu tine insuti muult, ca sa te schimbi, evident in bine, ziditor
* sa gonesti trindavia si lenea care ne paste la orice pas
* sa-l iubesti pe Dumnezeu
* sa nu uiti de EL, indiferent de ocazie
si altele..
si te asigur ca daca ai macar jumatate din cele enumerate numai trebuie sa stai prin baruri si cluburi in cautare de "proptele" iar femeile vor roi in jurul tau fara sa faci mai nimic deoarece te vor citi de la distanta.

Asa ca spor la treaba,... ca e mult de lucru!

[2io]

În prealabil postat de citystar

si inca ceva, sa agat o fata fara sa ma uit la ea. Ca daca ma uit la ea, pacatuiesc.

Si eu am avut întrebarea aceasta, dar când trebuia să caut răspunsul mă preocupau altele [păcatele]. Asadar am găsit după ceva timp acest text al Sfântului Ioan Gură de Aur (copiat din www.ioanguradeaur.ro:

6. Apoi, ca să nu socotesti că a cerut-o ca si pe o obligatie, ascultă cele ce urmează: „Si fă milă cu domnul meu Avraam”. Chiar dacă facem mii de fapte bune si suntem vrednici să fim izbăviti prin har si să primim aceasta de la iubirea Ta de oameni, nu ne-o da cape o datorie sau obligatie. Asadar ce vrea? „Iată, am stat - zice - la izvorul de apă, iar fiicele celor care locuiesc în oras ies să scoată apă si să fie [sotie lui Isaac] fecioara căreia eu îi voi zice: Pleacă-ti găleata ta ca să beau, iar ea îmi va răspunde: Bea si tu si le voi adapă si pe cămilele tale, pană se vor sătura. Pe aceasta ai pregătit-o copilului Tău Isaac si întru aceasta voi cunoaste că ai făcut milă cu domnul meu Avraam.” Ai văzut întelepciunea slugii ce fel de semn si-a pus? Nu a zis: „Dacă văd pe vreo fată călare pe catâr, sau purtată în car, sau înconjurată de ceată de eunuci, sau având multi slujitori, sau frumoasă ori strălucită la chipul trupului, pe aceasta ai pregătit-o fiului Tău”. Dar ce a zis? „Dacă îi voi zice: pleacă-ti găleata ca să beau”. Ce faci, omule? O astfel de nevastă de nimic cauti pentru stăpânul tău? Să poarte găleti si să poată discuta cu tine? Da - zice - căci nu m-a trimis să mă uit la bogătie, nici la strălucirea neamului, ci să caut nobletea sufletului. Adesea multe dintre cele ce poartă găleti au virtute desăvârsită, iar altele, sezând în casă, sunt mai rele si mai de defăimat decât toate. Dar de unde stii că femeia este virtuoasă? Din semnul - zice - pe care ea îl va spune. Si de unde stii că acesta este semnul virtutii? Este semn îndestulător si fără tăgadă. Căci iubirea de străini este mare semn si este dovada deplină [că e virtuoasă].
Ceea ce spune sluga aceasta înseamnă, chiar dacă nu foloseste aceste cuvinte: Eu caut acea fecioară care este atât de iubitoare de străini încât le oferă toată slujirea de care este în stare. Si nu oricum caut acest lucru, ci fiindcă sunt dintr-o astfel de casă în care înfloresc mai cu seamă faptele bune ale iubirii de străini. Acest lucru îl caut mai înainte de toate: să iau pentru stăpânii mei pe una ca acelasi fel de vietuire. In casa aceea voi intra, care este deschisă străinilor, în care să nu fie război si lupte si bărbatul punând înainte ceea ce are, urmând tatălui său, îi primeste pe străini. Iar fata să fie scumpă la vorbă si să nu se tină pe sus nici să se împotrivească, lucru care adesea se întâmplă în multe case. Si din aceasta vreau să stiu deja dacă este iubitoare de străini. Căci de aici, [din iubirea de străini], ne vin toate bunătătile.
Asa l-a dobândit stăpânul meu pe mire. Asa a devenit tată: a jertfit un vitel si a primit copilul; a frământat făina si Dumnezeu i-a făgăduit că-i va da urmasi după multimea stelelor. Asadar, fiindcă din aceasta au venit în casa noastră toate bunătătile, acest lucru îl voi căuta mai înainte de toate. Să nu ne uităm la aceasta, că a căutat apă, ci acel lucru să-1 privim cu băgare de seamă: că, fiind un suflet foarte iubitor de străini, nu numai ceea ce a cerut i s-a dat, ci mai mult decât cele pe care le-a cerut i-a fost oferit. Si a fost - zice - că mai înainte de a isprăvi-el de grăit, iată, Rebecca iesea; si s-a plinit acel cuvânt profetic: „încă grăind tu, iată, Eu stau de fată” (îs 58, 9). De acest fel sunt rugăciunile adevăratilor bărbati. Mai înainte de a se împlini, ei sunt încredintati că Dumnezeu le acordă cele cerute. Acum dar, si tu, fiindcă urmează să-ti iei nevastă, nu fugi la ajutor omenesc, nici către femei ce se îmbogăteasc din averi străine si care caută numai una: cum să dobândească vreun câstig134. Ci aleargă la Dumnezeu. Nu te rusina ca El să-ti fie alegător al miresei. El însusi a făgăduit si a zis: „Căutati mai întâi împărătia Cerurilor si toate celelalte vi se vor aduga vouă” (Mt 6, 33). Si nu zi: „Cum pot să văd pe Dumnezeu si cum poate El să-mi răspundă cu vocea si să grăiască cu mine la arătare, încât eu, mergând la El, să-L rog aceasta?” Acestea sunt vorbe ale unui suflet necredincios. Căci si fără să-ti strige în gura mare, pe toate câte vrea le poate rândui Dumnezeu. Asta s-a petrecut si în acest caz. Căci nu a auzit [sluga] glas, nici a văzut vreo fată. Ci, lângă izvor stând, s-a rugat si pe dată s-a si întâmplat [ceea ce a cerut]. „Căci mai înainte de a sfârsi el a grăi - zice - a iesit Rebecca, fiica lui Batuel, fiul Milcăi, purtând o găleată pe umeri. Iar fecioara era oachesă la chip nevoie mare si era fecioară si bărbat nu a cunoscut-o” (Facere 24, 15-16). Ce-mi spui mie de frumusetea trupului? Ca să afli de covârsitoarea ei întreagă întelepciune, ca să-i afli frumusetea cea din suflet. Căci minunat lucru este a avea întreaga întelepciune. Dar cu mult mai minunat când aceasta este împreunată cu frumusetea trupului. De aceea, si când urma să ne istorisească despre losif si despre întrega lui întelepciune, mai întâi ne pune înainte frumusetea trupului său, zicând: „Frumos era la înfătisare si chipes la fată foarte” (Facere 39, 6). Si când ne spune de întreaga lui întelepciune arată că frumusetea nu 1-a plecat mai înainte spre destrăbălare. Căci nici frumusetea*nu este pricină pentru desfrâu si lipsa ei nu este defel pricină a întregii întelepciuni. Căci multe sunt strălucite după înfătisarea trupului, dar strălucesc mai mult prin întreaga întelepciune. Si iarăsi altele sunt urâte si slute, dar mai urâte se fac cu sufletul, întinându-se cu mii de desfrânări. Căci nu firea trupului, ci libera voie [Tcpoatpeaiq] a sufletului este pricina uneia sau alteia. Si nu pe degeaba a numit-o a doua oară fecioară. Căci zicând: „era fecioară”, a adăugat: „era fecioară si bărbat nu a cunoscut-o pe ea”. Fiindcă multe dintre fecioare îsi păzesc trupul nestricat, dar îsi umplu sufletul de multă destrăbălare; fiind machiate, atrag de pretutindeni mii de amorezi si întraripează [spre ele] ochii celor mai tineri si le sunt acelora piedică si groapă de pierzanie. Dar Moise arată că aceasta nu era asa, ci fecioară era din amândouă punctele de vedere: si cu trupul si cu sufletul. Căci zice: fecioară era si bărbat nu a cunoscut-o. Si acestea [toate], desi avea multe pricini ca să fie cunoscută de bărbati. Mai întâi frumusetea trupului, apoi felul ei de a sluji. Căci dacă ar fi sezut necontenit în iatac, cum fac azi unele fecioare, si nu s-ar fi preumblat prin piată niciodată, nici ar fi părăsit casa părintească, nu avea atâta laudă că nu a cunoscut-o vreun bărbat. Dar când o vezi iesind prin piată - căci trebuia în fiecare zi să care apă - o dată si de două ori, ba si de mai multe ori, dar rămânând necunoscută de vreun bărbat, atunci mai cu seamă poti să-i vezi pricina de laudă. Căci, dacă o fecioară, iesind de putine ori prin piată - chiar urâtă să fie si slută si urmată de multe slujnice - din aceste iesiri i se vătăma adesea bunul caracter135 al sufletului, ia gândeste-te la aceasta (care în fiecare zi iesind de una singură din casa părintească si nu mergând simplu în piată, ci la izvor după apă si silită fiind să se întâlnească cu multi altii), cum nu este vrednică de mii de minunări, când nici din necontenitele iesiri, nici din frumusetea fetei, nici din multimea celor pe care îi întâlnea, nici din altă parte, nicidecum nu si-a stricat bunul caracter! Ci a rămas nestricată si cu trupul si cu sufletul si si-a păzit mai strict întreaga întelepciune decât cele ce sed în cămările muieresti. Si s-a arătat pe sine, după cum cere si Pavel, când zice: „ca să fie sfântă cu trupul si cu duhul” (I Cor 7, 34). Coborându-se la izvor, a umplut găleata de apă si s-a ridicat să plece. Iar sluga a alergat în întâmpinarea ei si a zis: „Dă-mi să beau putin din găleata ta”. Iar ea a zis: „Bea, Doamne”. Si s-a grăbit să ia găleata în mână si i-a dat să bea până a încetat să mai bea. Si a zis: „Si pe cămilele tale le voi adapă până ce vor bea toate”. Si s-a grăbit si si-a desertat găleata în adăpătoare. Si a alergat la fântână să scoată si să adape toate cămilele.
Mare este iubirea de străini a femeii, mare este întreaga ei întelepciune, si pe amândouă acestea le aflăm mai cu seamă si din cele ce a făcut si din cele ce a spus. Ai văzut cum nici întreaga întelepciune nu a stirbit iubirea de străini, nici iubirea de străini nu a stricat întreaga întelepciune? Căci nu ea a fost cea dintâi care a alergat, nici nu a vorbit cu bărbatul. Si acestea arată întreaga întelepciune. Dar, rugată fiind, nu a refuzat, nici nu a întors spatele; si acestea sunt semnele unei mari iubiri de străini si iubiri de oameni. Căci, după cum, dacă ar fi alergat prima si ar fi grăit ceva celui ce nu i-a zis nimic, ar fi fost semnul obrăzniciei si al nerusinării, tot asa, dacă ar fi refuzat pe cel care o rugase, era semn al cruzimii si al lipsei de omenie. Dar acum, ea n-a făcut nici una dintre acestea. Nici din pricina întregii întelepciuni nu a stirbit iubirea de străini, nici din pricina iubirii de străini nu s-a lipsit de lauda întregii întelepciuni, ci a dat dovadă de fiecare virtute întreagă: prin faptul că nu a deschis discutia arătând întreaga ei întelepciune, iar prin aceea că a oferit ajutor, după ce i-a fost cerut, iubirea negrăită de străini. Si că era nespus de iubitoare de străini ne arată si faptul că nu a dat numai ceea ce i s-a cerut, ci a oferit mai mult decât acestea. Si chiar dacă apă era ceea ce a dat, acest lucru era cel mai important atunci. Iar pe cei iubitori de străini obisnuim să-i judecăm nu după bogătia celor date, ci după puterea cu care le dăruiesc. Fiindcă Dumnezeu 1-a lăudat si pe cel care dă un pahar de apă rece; si despre cea care a aruncat doi bănuti a spus că a aruncat mai mult decât toti, fiindcă toate câte avea atunci le-a aruncat. Asa si aceasta, prin acestea a făcut dragoste de străini cu acel nobil om, căci nu avea nimic mai mult ce să-i ofere. Si nu în zadar a scris „s-a grăbit” si „a alergat” si toate câte sunt asemenea acestora, ci ca să afli râvna136 cu care a făcut fapta, nu fără voia ei, nici silită, nici cu îngreu-iere, nici cu supărare. Si că nu putin lucru este acesta, vedem din aceea că adeseori fiind pe drum si oprindu-ne putin rugăm pe vreunul care are o tortă să o aprindă si pe a noastră sau pe vreunul care cară apă să ne stâmpere setea si acela nu suferă, ci cu greu o face. Iar aceea nu numai că i-a plecat aceluia găleata, ci si cămilele toate le-a adăpat, chinuindu-se atât de mult si plinind iubirea de străini cu multă bunătate prin osteneala trupului137. Căci nu numai faptul că a făcut, ci faptul că a făcut cu dispozitie râvnitoare arată virtutea ei. Domn îl numeste pe omul necunoscut si pe care atunci îl vede prima dată. Si precum socrul ei, Avraam, nu a întrebat pe oaspeti: „cine sunteti?” si „de unde sunteti?” si „unde mergeti?” si „de unde veniti?”, ci pur si simplu a plinit iubirea de străini, asa si ea nu a zis: „cine esti?” si „de unde?” si „ce cauti aici?”, ci a împlinit cu îmbelsugare iubirea de străini si a lăsat deoparte toate cele de prisos. Căci si cei care vând mărgăritare si iau aur, numai un singur lucru caută: cum să câstige de la cei care au bani si nu cum să-i iscodească mai mult. Si aceasta un singur lucru căuta: cum să primească rodul iubirii de străini, cum să primească plata pregătită pentru acest lucru. Căci stia acest fapt cu limpezime: că străinul, mai ales, este rusinat de toti. De aceea este nevoie [în acest caz] de multă prietenie si de întreagă întelepciune neiscoditoare. Dacă vrem să-1 iscodim si să ne interesăm prea mult de el, sovăie si se sfieste si vine fără bucurie. De aceea nici ea nu a făcut acest lucru cu acela si nici socrul ei cu străinii, ca să nu piardă răsplata. Ci i-a slujit numai pe drumeti si, dobândind prin ei rodul pe care îl dorea, asa i-a slobozit.

citystar: da, vreau si eu sa gasesc in Noul Testament sa-mi se explice clar, cu amanunte, cum se agata o fata. cum pot sa cunosc o fata ca sa ma casatoresc, fara sa merg la discoteca (ca dansul si muzica e pacat), fara sa merg in cluburi :

Biblia cuprinde in afara Noului Testament, si Vechiul Testament, unde gasesti "Cantarea cantarilor", care cuprinde ceea ce vrei tu sa stii. Asta,in cazul in care vrei sa ai o relatie de durata, o casnicie. Noul Testament vorbeste de relatia barbat-femeie, dar in cadrul casatoriei.

Daca vrei sa agati o fata, du-te in zonele rau-famate si vei gasi fete pe care sa le agati, sau care sa te agate, dar nu uita sa ai bani la tine,caci costa.

[cozia]

În prealabil postat de 2io

acest text al Sfântului Ioan Gură de Aur

Zio,
n-ai putea sa ne faci un rezumat, o idee principala ceva care tine de subiect ca ne distrugi ochii:D

[Kontroversielll]

Ziio
Citand Cozia....
Tin cu Acesta..... scrieri biblice, fara afarsit, sanr tristee si fara consistenasa, incearca sa fii mai pe scurt inteles si explicit.....
Eu stau hotarat, asupra subjektului ca o implicatie intrec doua persoane de sex diferít include si partea placerii corporal4e, fie cu consimtamantul bisericii sau fara, pacat sau greseala, viata este viata, si datorita crucii, nu avem obligatia morala su fizica sa lasam viata sa treaca pe langa noi....
Prea faceti unii dintre voi un pacat de a traii cu cineva sub acelasi acopåerisi si in acelasi asternut un pacat.....
Cate, dintre voi, care dioscutati acest subbjekt mai samteti virgine, ca sa va exprimati in notiunea pacatului.....
Bull shit...! santeti falsi sipropavaduiti ceva de care cei mai multi a-ti impartasit gustul dulce al placerii trupesti, dar santeti atat de ipokriti ca vreti sa fiti mai curati decat Jesus....
Fuck you ,....!!!!
Daca va dati atat de nobili si evlaviosi si condamnati pacatele, de ce nui luati drumul manastirii, si poate i-mi inspitati mai multa incredere si convinmgere....

În prealabil postat de citystar

si inca ceva, sa agat o fata fara sa ma uit la ea. Ca daca ma uit la ea, pacatuiesc. Asta scrie in postul anterior celui scris de mine.

Pentru asta poti folosi cu succes o esarfa pe ochi.Am glumit.
Poti sa te uiti, dar in asa fel incat sa nu-ti pofteasca inima la ea...caci abia atunci pacatuiesti cu gandul.

[2io]

În prealabil postat de cozia

Zio,
n-ai putea sa ne faci un rezumat, o idee principala ceva care tine de subiect ca ne distrugi ochii:D

Încerc, dar sigur voi omite multe aspecte (că l-am citit pe îndelete demult si nu stiu cum să exprim ceea ce a rămas în suflet - si stiu că asta vreti să vă spun)...

Avraam a trimis o slugă să caute sotie pentru fiul lui, Isaac. Această slugă si-a luat ca criteriu de alegere următoarea:

"Iatã, am stat - zice - la izvorul de apã, iar fiicele celor care locuiesc în oras ies sã scoatã apã si sã fie [sotie lui Isaac] fecioara cãreia eu îi voi zice: Pleacã-ti gãleata ta ca sã beau, iar ea îmi va rãspunde: Bea si tu si le voi adapã si pe cãmilele tale, panã se vor sãtura. Pe aceasta ai pregãtit-o copilului Tãu Isaac si întru aceasta voi cunoaste cã ai fãcut milã cu domnul meu Avraam."

Nu a zis: "Dacã vãd pe vreo fatã cãlare pe catâr, sau purtatã în car, sau înconjuratã de ceatã de eunuci, sau având multi slujitori, sau frumoasã ori strãlucitã la chipul trupului, pe aceasta ai pregãtit-o fiului Tãu"

cãci nu m-a trimis sã mã uit la bogãtie, nici la strãlucirea neamului, ci sã caut nobletea sufletului. Adesea multe dintre cele ce poartã gãleti au virtute desãvârsitã, iar altele, sezând în casã, sunt mai rele si mai de defãimat decât toate. ... Cãci iubirea de strãini este mare semn si este dovada deplinã [cã e virtuoasã].

Ceea ce spune sluga aceasta înseamnã, chiar dacã nu foloseste aceste cuvinte: Eu caut acea fecioarã care este atât de iubitoare de strãini încât le oferã toatã slujirea de care este în stare. Si nu oricum caut acest lucru, ci fiindcã sunt dintr-o astfel de casã în care înfloresc mai cu seamã faptele bune ale iubirii de strãini. Acest lucru îl caut mai înainte de toate: sã iau pentru stãpânii mei pe una ca acelasi fel de vietuire. In casa aceea voi intra, care este deschisã strãinilor, în care sã nu fie rãzboi si lupte si bãrbatul punând înainte ceea ce are, urmând tatãlui sãu, îi primeste pe strãini. Iar fata sã fie scumpã la vorbã si sã nu se tinã pe sus nici sã se împotriveascã, lucru care adesea se întâmplã în multe case. Si din aceasta vreau sã stiu deja dacã este iubitoare de strãini. Cãci de aici, [din iubirea de strãini], ne vin toate bunãtãtile.

Acum dar, si tu, fiindcã urmeazã sã-ti iei nevastã, nu fugi la ajutor omenesc, nici cãtre femei ce se îmbogãteasc din averi strãine si care cautã numai una: cum sã dobândeascã vreun câstig. Ci aleargã la Dumnezeu. Nu te rusina ca El sã-ti fie alegãtor al miresei. El însusi a fãgãduit si a zis: "Cãutati mai întâi împãrãtia Cerurilor si toate celelalte vi se vor aduga vouã" (Mt 6, 33). Si nu zi: "Cum pot sã vãd pe Dumnezeu si cum poate El sã-mi rãspundã cu vocea si sã grãiascã cu mine la arãtare, încât eu, mergând la El, sã-L rog aceasta?" Acestea sunt vorbe ale unui suflet necredincios. Cãci si fãrã sã-ti strige în gura mare, pe toate câte vrea le poate rândui Dumnezeu.

"Cãci mai înainte de a sfârsi el a grãi - zice - a iesit Rebecca, fiica lui Batuel, fiul Milcãi, purtând o gãleatã pe umeri. Iar fecioara era oachesã la chip nevoie mare si era fecioarã si bãrbat nu a cunoscut-o" (Facere 24, 15-16)

Cãci nici frumusetea nu este pricinã pentru desfrâu si lipsa ei nu este defel pricinã a întregii întelepciuni. Cãci multe sunt strãlucite dupã înfãtisarea trupului, dar strãlucesc mai mult prin întreaga întelepciune. Si iarãsi altele sunt urâte si slute, dar mai urâte se fac cu sufletul, întinându-se cu mii de desfrânãri. Cãci nu firea trupului, ci libera voie [Tcpoatpeaiq] a sufletului este pricina uneia sau alteia.

Cãci zicând: "era fecioarã", a adãugat: "era fecioarã si bãrbat nu a cunoscut-o pe ea". Fiindcã multe dintre fecioare îsi pãzesc trupul nestricat, dar îsi umplu sufletul de multã destrãbãlare; fiind machiate, atrag de pretutindeni mii de amorezi si întraripeazã [spre ele] ochii celor mai tineri si le sunt acelora piedicã si groapã de pierzanie. Dar Moise aratã cã aceasta nu era asa, ci fecioarã era din amândouã punctele de vedere: si cu trupul si cu sufletul.

Nici din pricina întregii întelepciuni nu a stirbit iubirea de strãini, nici din pricina iubirii de strãini nu s-a lipsit de lauda întregii întelepciuni, ci a dat dovadã de fiecare virtute întreagã: prin faptul cã nu a deschis discutia arãtând întreaga ei întelepciune, iar prin aceea cã a oferit ajutor, dupã ce i-a fost cerut, iubirea negrãitã de strãini

Iar aceea nu numai cã i-a plecat aceluia gãleata, ci si cãmilele toate le-a adãpat, chinuindu-se atât de mult si plinind iubirea de strãini cu multã bunãtate prin osteneala trupului. Cãci nu numai faptul cã a fãcut, ci faptul cã a fãcut cu dispozitie râvnitoare aratã virtutea ei.

asa si ea nu a zis: "cine esti?" si "de unde?" si "ce cauti aici?", ci a împlinit cu îmbelsugare iubirea de strãini si a lãsat deoparte toate cele de prisos.


După mine copiam tot... dar am făcut-o deja anterior... sper să fie destul de scurt :) si eu am citit textul tot în câteva luni, ca să înteleg ceva.

Dumnezeu să ne lumineze !
Ionut

[2io]

În prealabil postat de Kontroversielll

Ziio
Citand Cozia....
Tin cu Acesta..... scrieri biblice, fara afarsit, sanr tristee si fara consistenasa, incearca sa fii mai pe scurt inteles si explicit.....
Eu stau hotarat, asupra subjektului ca o implicatie intrec doua persoane de sex diferít include si partea placerii corporal4e, fie cu consimtamantul bisericii sau fara, pacat sau greseala, viata este viata, si datorita crucii, nu avem obligatia morala su fizica sa lasam viata sa treaca pe langa noi....
Prea faceti unii dintre voi un pacat de a traii cu cineva sub acelasi acopåerisi si in acelasi asternut un pacat.....
Cate, dintre voi, care dioscutati acest subbjekt mai samteti virgine, ca sa va exprimati in notiunea pacatului.....
Bull shit...! santeti falsi sipropavaduiti ceva de care cei mai multi a-ti impartasit gustul dulce al placerii trupesti, dar santeti atat de ipokriti ca vreti sa fiti mai curati decat Jesus....
Fuck you ,....!!!!
Daca va dati atat de nobili si evlaviosi si condamnati pacatele, de ce nui luati drumul manastirii, si poate i-mi inspitati mai multa incredere si convinmgere....

Om bun, Sfântul Ioan Gură de Aur scrie mult pentru ca să nu lase pe nimeni să înteleagă gresit! El spune că nunta nu este pentru nastere de copii ci ca fiecare să aibă femeia lui, să nu fie destrăbălare. Iată textul, iar lung..., si încă este doar o parte:

[size=4]Când a intrat pofta [în fire], a venit si nunta ca să taie lipsa de măsură si să ne înduplece să avem o singură femeie. Căci nasterea de prunci nu o săvârseste deloc nunta, ci acel cuvânt al lui Dumnezeu: "cresteti si vă înmultiti si umpleti pământul" (Facere l, 28). Si dau mărturie de aceasta toti câti s-au împărtăsit de nuntă, dar nu au fost părinti. Asa încât aceasta este cea dintâi pricină, adică întreaga întelepciune, si mai ales acum, când toată lumea s-a umplut de neamul omenesc. Căci la început era dorire de copii fiindcă tot omul îsi lăsa prin ei urmasi si pomenire vietii sale. Si fiindcă nu era nicidecât nădejde de înviere, ci moartea stăpânea, iar după viata de aici cei ce se săvârseau socoteau că pier cu totul, Dumnezeu a dat mângâierea cea din copii, ca ei să rămână chipuri însufletite ale celor dusi, si neamul nostru să dăinuie si să se desăvârsească prin cei ce vin după, si urmasii acelora să fie cea mai mare mângâiere pentru cei ce i-au îngrijit. Si ca să vezi că pentru aceasta erau mai cu seamă copiii doriti, ascultă de ce i se plânge femeia lui Iov după multele năpaste. "Iată - zice -, pierit-a pomenirea ta de pe pământ, fiii tăi si fiicele tale". Iar Saul zice către David: "Jură-mi-te că nu pierzi semintia mea si numele meu după ce mă voi duce" (I Reg 24, 22). Acum însă, de vreme ce învierea stă la usi si moartea nu mai are cuvânt, ci suntem pe drum către cealaltă viată, mai bună decât cea de fată, de prisos este râvna pentru acestea. Căci dacă poftesti copii, mult mai buni si spre mai multă mângâiere poti să-i capeti acum, când sunt dureri duhovnicesti si nastere mai usoară si îngrijitori de bătrâni mai buni, încât una este pricina nuntii, să nu desfrânezi, si de aceea s-a si rânduit acest leac. Iar dacă si după nuntă petreci în desfrâu, degeaba te-ai însotit, de prisos si în zadar. Ba, mai mult, nu numai în zadar, ci si spre vătămare. Că nu este acelasi lucru ca, neavând femeie, să desfrânezi, iar după nuntă să faci la fel. Nici desfrânare nu mai este după, un asemenea lucru, ci adulter. Si chiar dacă ciudat ti se pare ceea ce am spus, e adevărat.[/size]

[cozia]

În prealabil postat de Kontroversielll

Bull shit...!

:)Da, este cel mai bun ingrasamint organic