Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
 
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 22.02.2018, 20:06:14
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.893
Implicit 50 de ani de la infiintarea actualului judet Vaslui

Deoarece anul acesta se implinesc 50 de ani de la infiintarea actualului judet Vaslui, in actuala configuratie, in urma reformei administrativ-teritoriale din februarie 1968, prin care se renunta la organizarea administrativ-teritoriala dupa model sovietic cu regiuni si raioane (adoptata in 1950) si se revine la organizarea administrativ-teritoriala cu traditionalele judete, citez cateva date si articole din presa, care arata cum s-a dezvoltat- cu bune si rele, cu plusuri si minusuri, acest judet in perioada 1968- 1989.

-Din ziarul "Vremea Noua' de Vaslui, din 17 februarie 2018:

CURAJ…. În plină revoltă a Bârladului, Ion Iliescu a înfiintat judetul Vaslui, pe 17 februarie 1968!

SĂ NE REAMINTIM… Pe 16 februarie 1968, printr-o lege emisă de regimul comunist, se desfiinta regiunea Iasi. A doua zi, pe 17 februarie, deci fix în urmă cu 50 de ani, apărea judetul Vaslui, cu capitala în orasul Vaslui. Conform prof. Milută Moga, cel care a trăit în detaliu istoria acelor ani, sefii municipiului Bârlad, oras care avea o populatie de trei ori mai numeroasă decât cea a Vasluiului, s-au scandalizat si au fost la un pas de o revoltă muncitorească, la care urmau să participe muncitori de la Fabrica de Rulmenti din oras. Securitatea a aflat de planurile rulmentistilor si a înăbusit revolta, iar în aceeasi zi, pe 17 februarie 1968, Ion Iliescu, care ulterior avea să devină presedintele României, punea piatra de temelie a noilor institutii de conducere judetene. Profesorul Milută Moga vine cu detalii legate de acele evenimente, la care au avut acces foarte putine persoane din judet.

“Zbuciumatul an 1968 avea să debuteze cu o veste care a produs multă vâlvă în toată România si multe frisoane printre unele categorii socio-profesionale. Conducătorul absolut al României de atunci, Nicolae Ceausescu, vrând să-si cosmetizeze si mai mult imaginea, a hotărât că este necesară reorganizarea administrativ-teritorială a tării. Adică, să se revină la rânduielile de dinainte de 1948, când tara era împărtită în judete, orase si comune. De mentionat faptul că, vechea organizare administrativ-teritorială a tării, fondată încă de la 1864, a fost desfiintată după actul samavolnic de la 30 decembrie 1947, când, prin fortă, regele Mihai a trebuit să abdice, desfiintându-se regatul si proclamându-se, surogatul de sorginte comunistă, Republica, după modelul sovietic. Asadar, noul proiect de tară, ce urma să fie aplicat, s-a concretizat prin legea nr. 2 din 16 februarie 1968, adoptată de Marea Adunare Natională. În consecintă, s-a trecut la concretizarea legii care prevedea că teritoriul Republicii Socialiste România (denumirea statului român de la acea vreme) este organizat în unităti administrativ-teritoriale: judetul, orasul si comuna. Orasele cu număr mai mare de locuitori si cu o însemnătate deosebită în viata economică, socială, politică si cultural-stiintifică pot fi organizate ca municipii. Orasele în care-si aveau sediul organele de conducere ale judetului sunt orase resedintă. Acelasi criteriu se aplica si la nivelul comunelor. Trebuie să precizăm că, dincolo de considerentele de ordin istoric si al traditiilor românesti, noile măsuri îsi propuneau să rezolve si mult spinoasa problemă a Regiunii Autonome Maghiare, cu resedinta la Târgu Mures si în urma căreia comunitatea maghiară nu mai beneficia de găselnita impusă de rusi. Este cunoscut faptul că, imediat după război si în urma tratatului de pace de la Paris, s-a consfintit faptul că se anula Dictatul de la Viena din 1940, prin care, nordul Ardealului era încorporat la Ungaria. Cum spiritele la Budapesta erau tare inflamate si ele se refulau si în asa-zisele teritorii secuiesti, rusii, pentru a nu avea bătăi de cap, ca regim de ocupatie, au impus românilor un alt act samavolnic. Adică, să accepte aparitia unui tinut autonom, un adevărat ghimpe în trupul României. Iată de ce, noua formulă administrativ-teritorială rezolva dintr-un foc si problema complicată lăsată mostenire de rusi prin regimul obedient condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej”, spune prof. Moga.

Trofin si Enache au sprijinit capitala la Vaslui

“De altfel, imaginea lui Dej nu era pe placul noului cerber de la Bucuresti, care voia să urce rapid pe scara afirmării spre a fi adulat. Acest lucru va prinde bine si în cazul noului perimetru teritorial al actualului judet Vaslui. Noul lider national voia să treacă în totală umbră imaginea predecesorului său, inclusiv localitatea unde se născuse, Bârlad, si care, între 1948-1956 fusese chiar resedinta regiunii cu acelasi nume. Aceasta vine să justifice de ce nu a fost nominalizat Bârladul drept capitală de judet. Bineînteles că se adaugă contributia si sustinerea altor doi lideri mai tineri, Virgil Trofin, originar din Lipovăt si Petru Enache, ce îsi avea obârsia prin preajma Negrestiului. Urmare a legii nr. 2, din 16 februarie 1968, teritoriul administrativ al regiunii Iasi se desfiinta, urmând să apară judetele Iasi si Vaslui. Noul judet Vaslui era format din teritoriile apartinând următoarelor unităti administrative: orasul de subordonare Bârlad, precum si fostele raioane Bârlad, Vaslui, Husi si Negresti, dar si un număr de 118 comune si 511 sate. Comunicatul cu privire la noua reorganizare administrativă a tării, întărit de legea nr. 2 din 16 februarie 1968, prin care Vasluiul devenea resedintă de judet, n-a fost primit cu satisfactie, în special de bârlădeni. Având în vedere faptul că Bârladul fusese, până atunci, oras de subordonare regională, că populatia era de trei ori mai mare decât a Vasluiului, că dispunea de o structură economică incomparabilă, precum si că avea edificii culturale, de sănătate si altele erau tot atâtea atuuri că resedinta trebuie să fie aici. Drept urmare, în Bârlad s-a creat o atmosferă încărcată prin vociferări, insulte si chiar pregătirea unei răzmerite, în care vioara întâi urma să fie colectivul de la fabrica de Rulmenti. Urmare acestor lucruri, la Bârlad s-au perindat cohorte de militieni securisti si activisti de partid veniti de la centru. În cele din urmă lucrurile revin în matcă si în ziua de 17 februarie, exact acum 50 de ani, la Vaslui a avut loc ceremonia de constituire a noilor organe de partid si de stat, respectiv comitetul judetean de partid si Consiliul Judetean Provizoriu. Lucrările au fost conduse de Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic al CC al PCR, prim secretar al CC al UTC si ministru pentru problemele tineretului. S-au ales: Comitetul Judetean PCR, Biroul Judetean si s-a constituit Consiliul Judetean Provizoriu. Ca prim secretar, dar si presedinte al noului Consiliu Judetean avea să fie ales Ion Savin. Ca vicepresedinte a fost ales Ion Zlate. Din acel moment, noile organisme se puteau apuca de treabă, sub directa îndrumare a trimisilor de la Bucuresti. Un punct sensibil avea să îl constituie recrutarea cadrelor pentru noile structuri organizatorice”, sustine profesorul.
Reply With Quote
 

Thread Tools
Moduri de afișare