Teoria enzimelor

[Florin-Ionut]

Am citit un interviu cu Doctorul Edward Howell, mai mult decît interesant, pe care simt nevoia să-l fac şi mai public decît este:

http://romaniaraw.freeforums.org/post5758.html#p5758

De remarcat saitul de pe care l-am luat, dedicat celor care consumă mîncare crudă, în special vegetale.

Prima postare a topicului conţine interviul în engleză.

[Florin-Ionut]

Printre cele mai bune surse de enzime se numără cele 12 superalimente descrise de dr Gillian McKeith: germenii, seminţele de in, meiul, lucerna, aloe vera, orzul verde, pătrunjelul, quinoa, algele marine, ştevia, floarea-soarelui, algele sălbatice verzi-albastre. Dintre acestea se remarcă germenii din seminţe de legume sau cereale. Germinarea duce la o predigerare a seminţei, făcînd ca vitaminele, mineralele, enzimele să fie mai uşor asimilate de organismul uman. În afară de enzime, cele 12 superalimente sînt bogate în vitamine şi minerale, conţin o cantitate mare de proteine şi au foarte puţine calorii.

Dr Gillian McKeith atrage atenţia că enzimele sînt distruse dacă fierbem, coacem, prăjim, înăbuşim sau chiar congelăm fructele şi legumele. De asemenea, alimentele fast-food, rafinate sau cele pregătite la cuptorul cu microunde sînt sărace în enzime şi substanţe nutritive. Lipsa enzimelor din dietă provoacă tulburări gastrointestinale: indigestie, arsuri stomacale, gaze, balonare, crampe, constipaţie, sindromul colonului iritabil, oboseală cronică şi carenţe de vitamine şi minerale.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Printre cele mai bune surse de enzime se numără cele 12 superalimente descrise de dr Gillian McKeith: germenii, seminţele de in, meiul, lucerna, aloe vera, orzul verde, pătrunjelul, quinoa, algele marine, ştevia, floarea-soarelui, algele sălbatice verzi-albastre. Dintre acestea se remarcă germenii din seminţe de legume sau cereale. Germinarea duce la o predigerare a seminţei, făcînd ca vitaminele, mineralele, enzimele să fie mai uşor asimilate de organismul uman. În afară de enzime, cele 12 superalimente sînt bogate în vitamine şi minerale, conţin o cantitate mare de proteine şi au foarte puţine calorii.

Dr Gillian McKeith atrage atenţia că enzimele sînt distruse dacă fierbem, coacem, prăjim, înăbuşim sau chiar congelăm fructele şi legumele. De asemenea, alimentele fast-food, rafinate sau cele pregătite la cuptorul cu microunde sînt sărace în enzime şi substanţe nutritive. Lipsa enzimelor din dietă provoacă tulburări gastrointestinale: indigestie, arsuri stomacale, gaze, balonare, crampe, constipaţie, sindromul colonului iritabil, oboseală cronică şi carenţe de vitamine şi minerale.

Sursa ! ! ! . . . . . .

[Yasmina]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Printre cele mai bune surse de enzime se numără cele 12 superalimente descrise de dr Gillian McKeith: germenii, seminţele de in, meiul, lucerna, aloe vera, orzul verde, pătrunjelul, quinoa, algele marine, ştevia, floarea-soarelui, algele sălbatice verzi-albastre. Dintre acestea se remarcă germenii din seminţe de legume sau cereale. Germinarea duce la o predigerare a seminţei, făcînd ca vitaminele, mineralele, enzimele să fie mai uşor asimilate de organismul uman. În afară de enzime, cele 12 superalimente sînt bogate în vitamine şi minerale, conţin o cantitate mare de proteine şi au foarte puţine calorii.

Dr Gillian McKeith atrage atenţia că enzimele sînt distruse dacă fierbem, coacem, prăjim, înăbuşim sau chiar congelăm fructele şi legumele. De asemenea, alimentele fast-food, rafinate sau cele pregătite la cuptorul cu microunde sînt sărace în enzime şi substanţe nutritive. Lipsa enzimelor din dietă provoacă tulburări gastrointestinale: indigestie, arsuri stomacale, gaze, balonare, crampe, constipaţie, sindromul colonului iritabil, oboseală cronică şi carenţe de vitamine şi minerale.

Din lista aceia cu produse ingrosate,am intalnit numai stevia(pe care trebuie s-o gatesti,deoarece este amara);la fel si aloe vera...nu se poate manca cruda.
Insa unde locuiesc,stevia este de negasit-este adevarat ca se gasesc din abundenta altele...dar despre alge?Unde se gasesc alge proaspete?In Japonia poate,tot ei stiu si cum sa le prepare,iar si acelea se marineaza sau se fierb in supa.
Singurul care se poate prepara crud este patrunjelul,si anume tabouli(salata de patrunjel cu grau zdrobit)
Alte idei?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

[font=Arial]
Dr Gillian McKeith atrage atenţia că enzimele sînt distruse dacă fierbem, coacem, prăjim, înăbuşim sau chiar congelăm fructele şi legumele.

Este foarte corect. Enzimele, fiind structuri proteice, sunt denaturate prin toate aceste procedee (doar la congelare se impune nuanţare). Numai că dr. McKeith disimulează faptul că aceeaşi soartă o au proteinele în mediul acid din stomac. Acolo suferă denaturare acidă, adică îşi pierd structura lor spaţială. Pe urmă, şi-o pierd şi pe cea moleculară, legăturile dintre aminacizii care, înlănţuiţi unul de altul, formează proteina sunt atacate încă din stomac, proces care continuă în mult mai mare măsură în intestin, de unde se absorb numai aminoacizii, întocmai cum de la o construcţie veche recuperăm numai cărămizile în stare izolată unele de altele, şi nu conglomerate de cărămizi. Din aceşti aminoacizi absorbiţi, plus cei pe care îi sintetizează el însuşi, organismul îşi va confecţiona propriile lui proteine, aşa cum facem clădiri pentru noi din cărămizi vechi, la care mai adăugăm şi pe cele fabricate de novo.

[windorin]

Pentru o viata crestina statornica, avem nevoie sa punem in ordine doua aspecte din viata noastra: sexualitatea si alimentatia.
Cand acestea doua vor fi savarsite avand constiinta prezentei permanente a lui Dumnezeu, atunci vom gusta din odihna harului.
Vederea mandriei si a patimilor, precum si insetarea dupa iubire si smerenie, vor veni de la sine, ca daruri ale lui Dumnezeu.

Important in alimentatie !
Sa renuntam la painea de cumparat (franzela). Potrivit marturiei celor care au lucrat la fabrica de paine, aceasta este otrava curata. Cititi ingredientele de pe franzela ambalata, sunt de intristare. Faceti paine in casa. Timpul solicitat este foarte mic, iar bucuria ce insoteste lucrarea painii este minunata. Ea imbie la rugaciune. In foarte scurt timp, facerea painii va deveni pasiune. Acesta este un pas important, spre hrana vie. Din pacate insa, comoditatea va creste inca productia de franzela... si aparitia bolilor.

Eu fac paine in casa, de aproape un an de zile. Pe cat de usor, pe atat de odihnitor si de sanatos.
Chiar daca este coapta la foc, aceasta paine este cu mult mai sanatoasa, ea putand insoti in mod prietenos alimentele crude.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Numai că dr. McKeith disimulează faptul că aceeaşi soartă o au proteinele în mediul acid din stomac. Acolo suferă denaturare acidă, adică îşi pierd structura lor spaţială. Pe urmă, şi-o pierd şi pe cea moleculară, legăturile dintre aminacizii care, înlănţuiţi unul de altul, formează proteina sunt atacate încă din stomac, proces care continuă în mult mai mare măsură în intestin, de unde se absorb numai aminoacizii, întocmai cum de la o construcţie veche recuperăm numai cărămizile în stare izolată unele de altele, şi nu conglomerate de cărămizi.

Din cîte ştiu, mîncarea ajunge în stomac unde rămîne în zona superioară pentru 30-45 de minute. Acolo are loc prima fază a digestiei, după masticaţie să spunem. Dacă noi consumăm enzime gata fabricate, atunci digestia începe încă din această fază. Dacă nu, digestia începe cînd mîncarea coboară în partea inferioară a stomacului unde sînt sucurile gastrice, acidul clorhidric şi mai ştiu eu ce.

Ideea este să nu bem apă cu puţin timp înainte, în timpul sau imediat după masă deoarece se diluează enzimele nu-şi mai fac treaba aşa cum ar trebui, sucurile se diluează...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Din cîte ştiu, mîncarea ajunge în stomac unde rămîne în zona superioară pentru 30-45 de minute. Acolo are loc prima fază a digestiei, după masticaţie să spunem.

Nu există o distribuţie "de sus în jos" a alimentelor în ordinea sosirii. Poate la rumegătoare, care au un stomac (de fapt, nişte stomacuri) cu totul speciale. Există, însă, o distribuţie concentrică, în sensul că alimentele care sunt mai demult acolo sunt mai aproape de pereţii stomacului. Interesant este că această importantă descoperire a fiziologiei a fost făcută de un...student. El a avut ideea, genial de simplă, să dea animalelor de laborator să mănânce mâncare colorată. Mai întâi în verde (să zicem), apoi în roşu, pe urmă în albastru. După sacrificare, excizia stomacului, îngheţare şi secţionare în felii, distribuţia culorilor era concentrică, cum ar fi şanţurile unui disc: verdele la margine, roşul la mijloc.

Dacă noi consumăm enzime gata fabricate, atunci digestia începe încă din această fază.

Dar noi nu digerăm folosind enzimele din alimente, ci folosind enzimele produse de glandele salivare, stomac, pancreas, etc. Enzimele noastre atacă legăturile dintre moleculele complexe din alimente, făcându-le molecule mai simple, mai mici, care vor putea fi absorbite prin pereţii intestinali.

Nu mai credeţi chiar tot ce spun tot felul de extremişti ai alimentaţiei. Aşa cum există un extremism religios, există şi un extremism în alimentaţie, cu pretenţii ştiinţifice. În fond, oamenii de ştiinţă sunt la fel de expuşi ataşamentului iraţional faţă de nişte teorii ca toţi ceilalţi oameni. Valoarea postului este în altă parte decât în enzime. Noi nu postim fiindcă trebuie să ne curăţim vintrele din când în când, ci fiindcă aşa a făcut Cristos, fiindcă aşa au făcut sfinţii Săi, fiindcă aşa ne cere Biserica să facem.

[Yasmina]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu există o distribuţie "de sus în jos" a alimentelor în ordinea sosirii. Poate la rumegătoare, care au un stomac (de fapt, nişte stomacuri) cu totul speciale. Există, însă, o distribuţie concentrică, în sensul că alimentele care sunt mai demult acolo sunt mai aproape de pereţii stomacului. Interesant este că această importantă descoperire a fiziologiei a fost făcută de un...student. El a avut ideea, genial de simplă, să dea animalelor de laborator să mănânce mâncare colorată. Mai întâi în verde (să zicem), apoi în roşu, pe urmă în albastru. După sacrificare, excizia stomacului, îngheţare şi secţionare în felii, distribuţia culorilor era concentrică, cum ar fi şanţurile unui disc: verdele la margine, roşul la mijloc.

Dar noi nu digerăm folosind enzimele din alimente, ci folosind enzimele produse de glandele salivare, stomac, pancreas, etc. Enzimele noastre atacă legăturile dintre moleculele complexe din alimente, făcându-le molecule mai simple, mai mici, care vor putea fi absorbite prin pereţii intestinali.

Nu mai credeţi chiar tot ce spun tot felul de extremişti ai alimentaţiei. Aşa cum există un extremism religios, există şi un extremism în alimentaţie, cu pretenţii ştiinţifice. În fond, oamenii de ştiinţă sunt la fel de expuşi ataşamentului iraţional faţă de nişte teorii ca toţi ceilalţi oameni. Valoarea postului este în altă parte decât în enzime. Noi nu postim fiindcă trebuie să ne curăţim vintrele din când în când, ci fiindcă aşa a făcut Cristos, fiindcă aşa au făcut sfinţii Săi, fiindcă aşa ne cere Biserica să facem.

Foarte interesanta expunerea,nu m-as fi gandit ca mancarea este distribuita pe straturi dpdv al vechimii-desi este logic ca primul venit sa fie primul care pleaca(first in,first out).


Desigur ca exista si extremisti ai nutritiei,insa exista un mic adevar in ceea ce priveste calitatile(chiar curative)ale hranei crude,netratate termic.
Unii oameni au putut sa se vindece de cancer sau alte efectiuni degenerative doar prin schimbarea stilului de viata,in principal al modului in care se hranesc si rezulatele nu au intarziat sa apara.
Am o cunostiinta de familie care s-a vindecat de cancer la ficat si colon printr-o dieta naturista bazata pe sucuri de legume(suc de spanac+sfecla),si asta pe la sfarsitul anilor'90 cand tratamentul de cancer in Romania nu era destul de promitator.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de windorin

Important in alimentatie !
Sa renuntam la painea de cumparat (franzela). Potrivit marturiei celor care au lucrat la fabrica de paine, aceasta este otrava curata. Cititi ingredientele de pe franzela ambalata, sunt de intristare. Faceti paine in casa. Timpul solicitat este foarte mic, iar bucuria ce insoteste lucrarea painii este minunata. Ea imbie la rugaciune. In foarte scurt timp, facerea painii va deveni pasiune. Acesta este un pas important, spre hrana vie. Din pacate insa, comoditatea va creste inca productia de franzela... si aparitia bolilor.

Eu fac paine in casa, de aproape un an de zile. Pe cat de usor, pe atat de odihnitor si de sanatos.
Chiar daca este coapta la foc, aceasta paine este cu mult mai sanatoasa, ea putand insoti in mod prietenos alimentele crude.

Adevărat ce spui. Am făcut pîine de cîteva ori la cuptorul aragazului şi a ieşit excelentă. Am avut propuneri de la cineva să coc şi pentru familia respectivului. Totuşi durează cam mult procesul, este vorba de aproximativ patru ore, iar asta m-a cam descurajat.

Acum am primit de la ai mei un aparat electric pe care mă gîndesc să-l folosesc numai pentru a plămădi aluatul, nu şi pentru a coace. La aragaz, pîinea se pătrunde mai uniform şi gazul consumat nici nu costă cît curentul pentru aparatul electric. Totuşi aluatul se amestecă mai bine frămîntat manual decît cu acel malaxor micuţ al maşinii automate.

De remarcat că drojdia uscată ieftină, cea de ~ 70 de bani, conţine o chimicală, un E nociv. Există drojdie uscată fără acel coservant sau ce-o fi, dar costă cam 4 lei! Sau mai este varianta de a folosi maia, care şi aia costă mai mult decît pîinea de la magazin. De aceea este de preferat să folosim drojdia umedă care este ieftină şi, din cîte ştiu, nu conţine substanţe artificiale "bonus".

Voi reveni cu detalii dacă voi reuşi.