Un copil cu malformatii trebuie avortat?

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Fani71

Dar tu crezi ca este crestina si sfanta atitudinea ta pe forum, pana la urma?
Cu mana pe inima, vrei sa intrii in postul mare in starea asta, Zaharia?
Tot timpul ne iei in raspar, ne insulti, ne ameninti..
Ti-am mai apus ca personal nu ma mai supar, pentru ca iti cunosc stilul si banuiesc ca o faci cu cele mai bune intentii, dar ma mir de tine.

Sa dea Dumnezeu sa nu fiu incercata in acest fel. Personal, daca vrei sa stii, mi-am spus intotdeauna ca mi-as risca viata pentru o sarcina pe care medicii ar condamna-o. Si nu as avorta in nici un caz un copil handicapat. Dar daca ar fi extrauterina sau copil anencefalic, sau un caz din asta pe care tu il numesti extrem, cred ca m-as gandi si ca sunt si mama si sotie inainte sa hotarasc sa sar cu capul inainte si sa astept o minune.

Dumnezeu ma incearca altfel pe mine, nu ai tu cum sa stii.

Si inca odata, daca nu a fost clar:
- pentru cazurile obisnuite, din subiectul topiculul, de copii (declarati) handicapati, eu sunt impotriva avortului. Cred ca trebuie facut orice pentru a respecta acea viata nevinovata si a ne ocupa de ea dupa nastere.
- admir femeile care hotarasc in ciuda sfaturilor medicilor sa tina o sarcina care eventual le costa viata (a lor si a copilului). Da, ele pot fi numite martire.
Insa ce spun eu este ca in asemenea cazuri limita, nu trebuie spus ca asta este norma pentru orice femeie. Sfatul cu paruntele duhovnic, rugaciunea, situatia personala a acelei femei duc la hotararea buna pentru cazul ei special - in asemenea situatii limita.
Nu ai tu dreptul de pe piedestalul tau de barbat necasatorit sa condamni o femeie zicand ca ia o hotarare pentru ca 'buricului ei sa ii fie cald': poate se gandeste si la ceilalti copii si la sot cand ia o astfel de hotarare?
Tu condamnai pe acest forum si o femeie care se ferea de o sarcina care ar fi putut-o costa viata, si avea deja cativa copii.

Sa nu judecam, ca sa nu fim judecati.
Vezi mai intai parul din ochiul tau..

Asta nu face parte tot din credinta ortodoxa?

In principiu avem cam aceiasi parere cu sfintele canoane si in felul acesta nu stiu de ce am mai vorbi in contradictoriu , doar asa de amorul artei , cautind cite o nopua poticneala in lucruri care sunt clare !
Dar am sa fac mai fac unele precizari :
1. eu aici nu vorbesc despre sfintenia mea sau a voastra care oricum nu exista dimpreunelea . Sfintenia , ca si cuviosia sau macar smerenia sunt lucruri grele, f. rare, si in marea lor esenta sunt daruri dumnezeiesti . Eu aici vorbesc despre corectitudinea in respectarea poruncilor , recomandarilor si povetelor hristice alaturi de cele ale sfintelor canoane . Deci atentie la nuante ca sa nu ne enervam reciproc fara rost .
2.faptul ca va iau in raspar ar putea fi adevarat dar cu conditia de a i se spune corect atitudini mele si nu ca este in raspar . Dar de dragul tau admit in cele din urma chiar si insinuarea ca va iau in raspar . Dar de amenintat nu va amenint , va informez. Facind o paralela intimplatoare, sfintul Ioan botezatorul sau sfintii nebuni pt. Hristos au amenintat vreodata pe necredinciosi ? Nu, numai le-a spus adevarul . Eu insa il presupun doar ! . Insa faptul ca va vedeti amenintate tradeaza propria vostra susceptibilitate si temere ca voi insisiva sa fiti in greseala . Atunci , asta este numai treba voastra , eu pt. ce sa fiu sanctionat ?
3. Este de prisos sa mai spuns ca intentiile mele sunt de bine , de a marturisi drept ortodoxia si de a apara invatatura si marturisirea ortodoxa , vesnic in competitie cu cei care sunt paraleli, tangenti sau culmea, secanti la Hristos. Nu am nici un alt interes ; nici nu as putea urmari altceva aici intr-un spatiu virtual si cu fete nestiute si necunoscute ! Stiu insa clar cuvintele Mintuitorului care ma intareste : ,,... daca m-au urit pe mine , si pe voi va vor uri iar daca m-au prigonit pe mine , si pe voi va vor prigoni " Asa ca maniere de acest gen ca si altele asemanatoare nu ma coplesesc ! Acum , m-am marturisirt voua tuturor deschis, la vedere , fata catre fata fara a va ascunde nimic !
4. desi vorbesti multe in contra , daca cu adevarat aceasta este gindirea , sufletul si vointa ta despre avort , si cele adaugate, pot intelege ca totusi inca mai iubesti ortodoxia in forma ei neemancipata .Pt asta ar trebui sa te apreciez , lucru pe care il si fac acum !
5. nu uita ca sfintele canoane nu obliga , ca si Hristos de altfel, pe nici o mama sa se mintuiasca . Fiecare face ce voieste , dar sa nu uiti nici o data ca unele mame isi pregatesc si isi lucreaza mintuirea viitoare inca din viata de acum , si astfel exista povestile cu mamele sfinte inca de aici de pe pamint , iar altele , asa cum insasi Mintuitorul spune ,,isi iau plata lor inca din lumea aceasta " , pe lumea cealalta cred ca li se va spune : ,,...plecati de la mine blestematilor ca nu va cunosc pe voi, voi v-ati luat plata vostra". Nici o femeie si nici un barbat nu este obligat sa faca ceva anume doar ca unii voiesc sa faca poruncile in mod clar, neclintit iar altii tin mai mult la buricul lor, sa le fie moale , caci jerfa si chinul si durerea lumii acesteia este pt. cei saraci cu duhul si nu pt ei . Si astfel se binecuvinteaza singuri cu fel si fel de motivatii si de cuvinte (luati seama la cei chemati la masa stapinului dar care au refuzat chemarea deoarece unul si-a luat boi , altul nevasta si vrea sa dea de gustul fericirii cu ea si nu sa pateasca cumva ceva , s.a.m.d.) cerzind ca il pot prosti pe Hristos . Treaba lor! Daca asa cred si au curaj atunci sa probeze !
6.Mai spui 2 lucruri absolut nefondate si chiar mai garve decit atit :
- mai intii inteleg ca barbatii necasatoriti , ca si cei casatoriti si divortati, ca si ceii care traiesc in concubinaj , ca si cei care sunt in adulter nu au dreptul sa spuna nimic despre subiect, ca asa voiti voi femeile . Dar chiar daca spui aceasta trebuie sa sti ca ei raspund mai intii iaintea lui D.zeu , ca si cap al familiei de avorturile femeii lor. Iar sfintii parinti de la toate sfintele sinoade , locale si ecumenice, precum si sfintii care au facut canoane , deci toti facatorii de sfinte canoane (cele pe care eu astazi le invoc si le aduc in discutie) dupa inalta ta judecata si bine cumpanita nu ar avea voie sa scoata un cuvint in asemeneqa situatii ? Ba eu cred ca vor fi de fata la judecata noastra si vor avea un cuvint greu de spus !Tu ce zici de aceasta gindire a ta ? Nu te miri ce implicatii pot avea cuvintele tale ?
- al doilea lucru, si mai grav decit primul, tradeaza deschis superficialitatea (si a sustinatoarelor) credintei tale , neincrederea in existenta si ajutorul divin ca si punerea la indoiala a nemasuratei dragoste divine atunci cind omul curat sufleteste o invoca . A spune ca o mama chipurile isi face mii de ginduri in legatura ce face cu copii de acasa in cazul in care v-a muri nu arata decit ceea ce am spus mai sus . Gheronul Cleopa invata , si nu numai el ci toti parintii numiti cu adevarat ortodocsi, ca fiecare copil vine in lume cu bucata sa de pine de la Dumnezeu subrat iar cind parintii ii mor el nu este niciodata singur in lume ci ramine in grija Maicii Tuturor, in Grija Maicii Domnului . A-ti pune intrebarea , ,,cu cine ramin copii mei" te tradeaza ca necredincios adevarat si te osindeste dupa cuvintul Domnului care zice ,,...vai de cei ce se incred in oameni" . Cu adevarat , vai de cei ce se incerd in oameni si iubesc pe D.zeu doar din buze !

[Solveig]

În prealabil postat de anna21

"Blestemat fie omul care se încrede în om şi îşi face sprijin din trup omenesc şi a cărui inimă se depărtează de Domnul." (Ieremia 17:5)

Raspunsul la sarcini ectopice si alte probleme este.. Dumnezeu.



Evident Fani si Kandia... este greu sa vorbesti despre un lucru cand nu ai fost in acea situatie.
De aceea trebuie sa lasam exemplele sa vorbeasca.

Tremuram de emoţii şi
mă rugam încontinuu


Acum trei zile mă duceam la ecograf ca să aflu în câte săptămâni sunt însărcinată. Eram foarte entuziasmată, dar doctorul se uita, tăcea şi nu ştia cum să-mi zică că sarcina este extrauterină şi că trebuie să mă duc de urgenţă la spital, să-mi facă investigaţii. Am rămas şocată (am un băieţel de 1 an şi 6 luni, care e sănătos), nu ştiam din ce cauză a pus acel diagnostic cumplit, sigur pe ecografie se vedea că nu este nimic în uter. În fine, m-am dus la spital, la cei de la urgenţe, speriată, iar aceştia mi-au explicat că trebuie să mă interneze şi că pot muri în orice moment de la o sarcină extrauterină dacă nu se intervine rapid...
Eu le-am spus că dau semnătură că nu vreau să mă internez şi că eu avort nu mai fac. Am făcut un singur avort care m-a marcat pe viaţă, asta este o ucidere de copii, n-am să mă iert pentru asta... Chiar dacă doctorii mi-au explicat că la sarcina extrauterină nu se mai numeşte avort, ci operaţie, eu tot avort consider că este deoarece copilul creşte pe una din trompe, deci el nu este mort. Am dat semnătură, am plecat din spital şi m-am dus la părintele meu duhovnic şi i-am spus ce necaz am. El mi-a spus să mă rog şi să am încredere că va fi bine pentru că au mai fost femei în această situaţie şi au trecut cu bine cu ajutorul sfinţilor, al credinţei. Eu cred asta cu tărie acum, mai ales că ştiu că am greşit când am făcut avortul.
Vreau să vă spun că un rol foarte mare în viaţa mea îl are Sfântul Nectarie, nu vreau să nedreptăţesc vreun sfânt, toţi ne ajută, dar eu îl simt ocrotitorul familiei mele pe Sfântul Nectarie. M-am rugat toată seara, am plâns, nu am putut dormi, iar a doua zi dimineaţă m-am dus la consultaţie să văd ce se mai întâmplă. Tremuram de emoţii şi mă rugam încontinuu, doctorii credeau că sunt nebună. Ei tot încercau să îmi spună că dacă e să fie sarcină extrauterină trebuie să mă opereze de urgenţă, că asta nu se mai numeşte avort, deoarece e pusă viaţa mea în pericol. „dar a copilului?” „Nu... - spun ei - că el oricum moare.”
În fine, au făcut ecografia, m-au consultat şi au spus că asta e o sarcină normală şi că momentan nu am de ce să mă tem.
ASTA CHIAR ESTE O MINUNE A SFINŢILOR, A MAICII DOMNULUI, EU CRED CU TĂRIE! Să nu credeţi că prima ecografie a fost greşită.

sursa: http://www.sfaturiortodoxe.ro/sfantu...Romania-48.php


.. si probabil povestea la care s-a referit fratele Zaharia:
http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...rie-de-eghina/


PS. Sa stiti ca am cunoscut catolici (cum este si Mihnea) care nu au nici un dubiu ca pt avort nu exista scuza/justificare. Ei fac cunoscute cazurile de mamici care si-au dat viata in aceste conditii si le dau ca exemple de viata crestina. Din pacate, intre ortodocsi astfel de situatii nu sunt cunoscute.. de aici si atmosfera de relaxare morala.

Dupa parerea mea a fost doar o eroare de diagnostic.
E bine totusi sa avem capul pe umeri si sa nu respingem orice sfat fara sa intelegem exact despre ce este vorba.
Sarcina extrauterina operata nu intra in categoria avort!

[zaharia_2009]

În prealabil postat de coralina

Tinand cont de cele postate de tine pana acum, Zaharia, eu sunt de parere ca ti-ai ales cea mai necrestineasca meserie posibila, cea de medic. De ce prescrii tu medicatii celor in suferinta cand Dumnezeu ii vrea bolnavi? De ce sunt salvati in extremis pe masa de operatie unii bolnavi cand Dumnezeu ii vrea morti (cu trupul)? ASTA si nimic altceva (oricat vei intoarce tu cuvintele in postarea care va urma) se intelege din tot ce ai postat la acest topic si nu numai.

La o adica de ce sa ne ferim de ploaie (folosind umbrela / pelerina) cand Dumnezeu ne vrea uzi? De ce sa facem focul in soba la -20 de grade cand Dumnezeu ne vrea inghetati?
UNDE este limita dintre a face voia lui Dumnezeu si respectiv a te opune voii Sale?
Nu inteleg de ce mai blamam adventistii (sper sa nu fac o confuzie) pentru ca refuza transfuziile de sange pentru salvarea propriei vieti. In comunitatile Amish se moare pe capete de boli "banale" pentru ca ei nu vor sa faca nici un fel de tratament, invocand voia divina. Din cele citite pe topicul asta, imi dau seama ca ei sunt de fapt ortodocsi traitori din acest punct de vedere.

Am asistat nu demult la o predica in care credinciosilor li se reprosa ca nu aduc la ortodoxie alte neamuri, ca suntem pasivi si tinem capul plecat in mod nejustificat, pentru ca NOI suntem in posesia Adevarului. Eu vin si va intreb: cum sa ii explic eu unui reformat (de exemplu) ca ortodoxia e calea cea buna si ca, aderand la ea, trebuie sa-si lase sotia sa moara in durerile facerii, fara a interveni in nici un fel, pentru ca aceasta si nu alta este voia Domnului? Credeti ca va mai vrea sa auda in veci de aceasta credinta?
Va explicati acum de ce copiii de scoala generala care fusesera informati la ora de religie ca vor pieri in flacarile iadului pentru nu stiu ce prostioara facuta, au avut nevoie de consiliere psihologica, fiind speriati pana un adancul sufletului?

Va cunosc parerile , va cunosc nivelul credintei din propriile marturisiri, va cunosc modul de judecata , va cunosc marturisirea ortodoxa si va cunosc modul in care atacati si in care va dati atinsa pe timpul unui dialog .
Pt. toate aceste considerente nu doresc sa port discutii cu dumneavoastra si ma retrag din postura de eventual coreligionar.

[coralina]

În prealabil postat de zaharia_2009

Va cunosc parerile , va cunosc nivelul credintei din propriile marturisiri, va cunosc modul de judecata , va cunosc marturisirea ortodoxa si va cunosc modul in care atacati si in care va dati atinsa pe timpul unui dialog .
Pt. toate aceste considerente nu doresc sa port discutii cu dumneavoastra si ma retrag din postura de eventual coreligionar.

Cum le stii tu pe toate, Zaharia... ca un om mare! Mie mi-a spus mama sa ma feresc intotdeauna de cei care au numai certitudini (vezi repetitia verbului "a cunoaste" in discursul tau). Miroase prea tare in jurul lor a auto-suficienta.
Faci cum vrei, nu-si smulge nimeni parul din cap ca te dai lovit. Intrebarile raman.

[anna21]

În prealabil postat de coralina

La o adica de ce sa ne ferim de ploaie (folosind umbrela / pelerina) cand Dumnezeu ne vrea uzi? De ce sa facem focul in soba la -20 de grade cand Dumnezeu ne vrea inghetati?
UNDE este limita dintre a face voia lui Dumnezeu si respectiv a te opune voii Sale?

Bune intrebari, de fapt.
Raspunsul este: 1. trebuie sa cunosti macar poruncile lui Dumnezeu.. 2. daca vrei sa fii desavarsit, raspunsuri detaliate gasesti in scrierile Sf. Nicodim Aghioritul..

Nu inteleg de ce mai blamam adventistii (sper sa nu fac o confuzie) pentru ca refuza transfuziile de sange pentru salvarea propriei vieti. In comunitatile Amish se moare pe capete de boli "banale" pentru ca ei nu vor sa faca nici un fel de tratament, invocand voia divina. Din cele citite pe topicul asta, imi dau seama ca ei sunt de fapt ortodocsi traitori din acest punct de vedere.

Nu sunt ortodocsi traitori pt ca oricat s-ar stradui din fapte, ei nu au Adevarul (nu sunt parte din Biserica, nu au Sf. Taine etc..)

Am asistat nu demult la o predica in care credinciosilor li se reprosa ca nu aduc la ortodoxie alte neamuri, ca suntem pasivi si tinem capul plecat in mod nejustificat, pentru ca NOI suntem in posesia Adevarului. Eu vin si va intreb: cum sa ii explic eu unui reformat (de exemplu) ca ortodoxia e calea cea buna si ca, aderand la ea, trebuie sa-si lase sotia sa moara in durerile facerii, fara a interveni in nici un fel, pentru ca aceasta si nu alta este voia Domnului? Credeti ca va mai vrea sa auda in veci de aceasta credinta?
Va explicati acum de ce copiii de scoala generala care fusesera informati la ora de religie ca vor pieri in flacarile iadului pentru nu stiu ce prostioara facuta, au avut nevoie de consiliere psihologica, fiind speriati pana un adancul sufletului?

Stiu. Si noua ni s-a cerut asta. Totusi duhovnicul mi-a cerut ca inainte de orice eu trebuie sa cunosc macar invatatura de credinta (catehismul ortodox)..
Nu te apuci sa inveti pe altii din pareri personale.

Ortodoxia ne invata despre mantuire.
De ce esti asa melodramatica?
Si eu ii spun copilului meu ca orice pacat nemarturisit duhovnicului te desparte de Dumnezeu (si da, mergi in iad) si mi se pare firesc sa spun asta, pt ca acesta este adevarul. Cu gandul acesta trebuie sa creasca si sa-l tina minte cat traiesteP ori faci voia lui Dumnezeu, ori faci voia diavolului.. nu exista o cale de mijloc (neutralitate). Este f clar, chiar pt un copil.


Cat despre copiii aceia.. de consiliere psihica au nevoie si parintii lor!! Ca nu traiesti ca sa te simti bine, ci sa te mantuiesti. Eu mi-am dus copilul sa vada oameni care dorm pe strada, oameni care cauta in gunoi etc... Sa nu creada ca totul este distractie. Sper ca la anul sa-l duc sa vada si copiii orfani.. sa inteleaga lucrurile din perspectiva mai larga, sa nu creada ca are el ceva ce nu i-a fost dat de Dumnezeu.

.. mi se pare atat de aberanta partea aceea cu "copiii speriati de flacarile iadului"! Nu puteau acei parinti sa ia copilul, sa-l duca la duhovnic (daca e marisor), apoi la impartasit si asa ii arata calea sa se apropie de Dumnezeu si sa se indeparteze de iad. Dar iata ca mass media trebuie sa dea cu pietre in educatia religioasa.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Scotsman

Interesant,problema de nuanta,cat mantuirea cuiva.In teorie,nu ma refer la BC ci in general,totul pare pus in ordine.In practica,rata avorturilor si scaderea varstei la care se produc,spun o alta poveste,pe care multi o ascund sub pres,fie pentru imagine,fie pentru ca nu fac nimic sa o amelioreze,fie ca nu intereseaza,fie din alte motive.

Situatia la care s-a ajuns,din acest punct de vedere in RO,este o dovada clara a diferentei ce se casca precum o prapastie intre nivelul declarativ si cel faptic.Adica realitatea bate intentia.Se pot invoca discutii in cazuri de execeptie dar aici situatia,prin ponderea ei,este una la nivel ridicat si nu doar izolat.Adica o mare parte a celor care ajung in acesta situatie, fara sa fie intr-o situatie de exceptie,ori ignora cu intentie povetele Bisericii,ori nu stiu si nici nu-i intereseaza,ori habar nu au avut niciodata la modul concret.

Eu sper că nu vă faceţi iluzii că în spatele declaraţiilor de încredere în Biserică, ori în spatele declaraţiilor oamenilor că sunt credincioşi s-ar afla vreo realitate. Marea majoritate a românilor au încetat de mult să-şi practice credinţa. Cine, de pe acest forum, îşi întâlneşte cu regularitate vecinii de la bloc duminica, la biserică ? Oamenii se declară credincioşi, fără a fi astfel. Mai exact, ei (mare lor majoritate) cred într-un vag dumnezeu al filozofilor, dar nu în Dumnezeul cel viu al lui Avraam, Isac şi Iacob. E mare diferenţă şi între credinţă şi practicarea credinţei. Degeaba eu cred că Dumnezeu există, dacă mă comport ca şi când Dumnezeu nu ar exista. Că scris este "nu cel ce zice "Doamne, Doamne! (...) ci cel ce face voia Mea".

Intr-o tara in care Biserica,in preferintele referitoare la increderea romanilor in institutii,ocupa in mod traditional un loc in primele pozitii,rata avorturilor(mai nou si a etnobotanicelor>5%din populatia tarii consuma asa ceva!)spune ca ceva nu se potriveste in acesta imagine. Ori Biserica nu mai reuseste sa ajunga la oameni in mod eficient ori oamenii nu mai sunt interesati de ea si fac cum ii taie capul.In ambele situatii este evident ca ceva nu este deloc cum ar trebui sa fie.Romanii ocupa ultimele pozitii in UE cu privire la speranta de viata,salarii,conditii de sanatate,pensii si lista poate continua din pacate.Avorturile,scaderea dramatica a natalitatii si mai nou consumul in crestere de droguri intre adolescenti intregesc imaginea lejer intunecata.

Situaţia este chiar mai gravă decât atât: nu numai că România este în budă morală, dar Europa toată şi chiar şi America este astfel. Particularitatea României este că avem în spate nu numai 20 de ani de liberalism, ci încă 40 de comunism. Capra noastră stă să crape, dar nici capra vecinilor nu se simte prea bine şi parcă nu mai behăie ca odinioară. Dacă aveţi impresia că în Scoţia moralitatea e în creştere, comparaţi sociometrii din zilele noastre cu cele de acum 60 de ani pentru aceeaşi populaţie şi veţi sesiza, în mod sigur, diferenţe de indici în privinţa nupţialităţii, divorţialităţii, procent de copii din familii monoparentale, consum de droguri, avorturi şi ce mai doriţi dv. Mie mi se pare mai mult o megatendinţă decât un caz izolat românesc.

Există un proiect de lege asupra intrării în legalitate a vrăjitoarelor ? Ştirea a făcut înconjurul lumii catolice şi am aflat-o pentru prima dată de pe siturile tradiţionaliştilor americani: li se părea incredibilă. Dar, deocamdată, în România nu este legalizată "căsătoria" homosexuală, nici eutanasia, precum în U.K. Uciderea copiilor care au depăşit trimestrul I de sarcină, în principiu nu este permisă precum în U.K. Pe astea cum de nu le vedeţi ?

Ce vreau sa spun:eu cred,impartial,ca a venit clipa ca cei care pot face ceva sa-si sporeasca eforturile.Metodele clasice se pare,din practica,ca nu prea mai dau rezultate si s-ar impune o lupta mult mai viguroasa si fatisa contra acestor flageluri.In caz contrar, nu in multi ani, tara asta se va reconfigura si nu stiu daca in bine.Dar fiecare cum isi asterne asa doarme.

Nu există nici o altă metodă decât propaganda credinţei. Orice alt mijloc va da greş. Nimic solid nu se poate construi pe nisip şi nu există alt fundament tare decât cel al credinţei. Aşa cum teologia morală este emergentă teologiei dogmatice, moralitatea unei lumi şi a unei epoci este consecinţa credinţei oamenilor care alcătuiesc acea lume şi acea epocă. Nu depravarea morală duce la disoluţia credinţei, ci invers: disoluţia credinţei duce automat, în mai puţin de o generaţie, la depravare şi perdiţie.

[coralina]

În prealabil postat de anna21

.. mi se pare atat de aberanta partea aceea cu "copiii speriati de flacarile iadului"! Nu puteau acei parinti sa ia copilul, sa-l duca la duhovnic (daca e marisor), apoi la impartasit si asa ii arata calea sa se apropie de Dumnezeu si sa se indeparteze de iad. Dar iata ca mass media trebuie sa dea cu pietre in educatia religioasa.

Cu ce anuleaza imaginea terifianta a "flacarilor iadului" faptul ca acel copil e dus la duhovnic? Ce e aberant in experienta traumatizanta prin care trece un copil caruia i se povesteste detaliat ce va pati atunci cand va gresi?
Mi se pare firesc ca un copil sa inteleaga ca viata nu e numai lapte si miere; salut ideea ta de-a le arata copiilor tai ce inseamna sa nu ai ce manca (ciudat, Zaharia tocmai mentionase ca fiecare dintre noi se naste cu o paine subrat...), sa nu ai o familie (in cazul orfanilor) si sa trebuiasca sa te zbati pentru a supravietui.

Raspunsul este: 1. trebuie sa cunosti macar poruncile lui Dumnezeu.. 2. daca vrei sa fii desavarsit, raspunsuri detaliate gasesti in scrierile Sf. Nicodim Aghioritul..

Poruncile lui Dumnezeu sunt cunoscute (http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...sti-72538.html), ce aplicabilitate au ele in situatiile descrise de intrebarile mele?

Cat despre copiii aceia.. de consiliere psihica au nevoie si parintii lor!! Ca nu traiesti ca sa te simti bine, ci sa te mantuiesti.

Daca ne apucam sa scoatem "simtitul bine" din viata noastra, alunecam pe o panta extrem de periculoasa. Imagineaza-ti ca fiecare dintre noi vine pe lume printr-un act de "simtit bine" lasat de Dumnezeu. Nu crezi ca ai nega insasi macheta creatiei daca etichetezi placerea (inerenta uneori) ca fiind rea? Dumnezeu a spus "Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi"; nu a mentionat "cresteti si va inmultiti fara placere".
Bebelusii simt placere atunci cand sunt alaptati. Ar trebui sa incetam aceasta practica pentru a nu le periclita mantuirea?

Sunt perfect de acord cu metoda raspindirii Credintei.Sa o faca fiecare cum crede de cuvinta,nu pot sa spun eu cum este mai bine.Pot spune cum se intimpla la cei din confesiunea mea dar nu este relevant pentru ca cei de aici au nevoie de o raspindire in felul dansilor.Oricum,un amic imi spunea recent: ,,Iti dai seama daca ar veni acum Mantuitorul in ce hal ar gasi lumea asta?".

Nici in Marea Britanie situatia nu sta mai bine,ci chiar mai rau.La fel si in Rusia,am precizat asta.Iar daca vorbim la nivel global atunci o sa am o lunga lista.Problema nu este cum este la altii ci ce poti face tu la tine in ograda.Faptul ca va crapa si capra vecinului in spume de bucurie nu te/ne va ajuta cu nimic.Este loc sa crape toata lumea daca chiar se insista cu asezatul la coada in mod voluntar.Cu atat mai mult,intrucat este o tendinta la nivel global se poate presupune,la modul decent,ca a auzit toata lumea de ea si toti incearca sa faca ceva.Marile sperante,situatia este pe topogan.Nu este vorba de tu catolic/ortodox si eu protestant ci de noi fata in fata cu aceleasi probleme.Poate nu se va gasi o solutie comuna dar m-as multumi si cu demersuri individuale.

In general nu imi fac iluzii,probabil din cauza excesului profesional de a lucra cu cifre in fiecare zi.Am observat atent situatia de aici,la ortodocsi,atat in mediul urban cat si rural.Am vrut sa imi fac o parere proprie,independent de ce auzisem anterior sau din terte surse.Am comparat cu situatia de la noi si am cautat cauze pentru aspectele mai putin bune si invataminte pentru cele bune.Pot spune ca mi-am facut o imagine decenta dpdv al corectitudinii intelegerii.Concluziile le pastrez pentru mine intrucat sa gresesti este omenesc iar eu nu sunt un etalon nici al impartialitatii si nici al competentei in materie.Pot spune ca am observat plusuri si minusuri dar asa este peste tot.Reactia umana este diferita,problemele cu care se confrunta sunt destul de asemanatoare.

Acest gen de probleme,dramatice,cu consecinte extrem de grave,pot fi letale daca,la momentul cand navalesc in curtea ta,tu nu ai pregatit decat un plan defensiv.Metoda ,,sa aparam"este corecta cat timp exista si solutia ,,acum mai trebuie sa si atacam direct problemele".Altfel,o atitudine pasiva,defensiva si izolationista te condamna la o decimare lenta.Ca dovada ca aceste probleme s-au accentuat,ofensiva contra lor nu exista iar defensiva da semne ca a obosit.Si mai tragic este cand se aplica metoda ,,strutului cu capul in nisip".

Ca sa fiu scurt,probabil am plictisit,as usual,suficient:daca tot s-a invocat des necesitatea faptelor,acum este momentul.Mai tarziu s-ar putea sa fie prea tarziu.Orice s-a facut pana acum se pare ca nu este suficient pt ca problemele s-au imultit si s-au accentuat.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu sper că nu vă faceţi iluzii că în spatele declaraţiilor de încredere în Biserică, ori în spatele declaraţiilor oamenilor că sunt credincioşi s-ar afla vreo realitate. Marea majoritate a românilor au încetat de mult să-şi practice credinţa. Cine, de pe acest forum, îşi întâlneşte cu regularitate vecinii de la bloc duminica, la biserică ? Oamenii se declară credincioşi, fără a fi astfel. Mai exact, ei (mare lor majoritate) cred într-un vag dumnezeu al filozofilor, dar nu în Dumnezeul cel viu al lui Avraam, Isac şi Iacob. E mare diferenţă şi între credinţă şi practicarea credinţei. Degeaba eu cred că Dumnezeu există, dacă mă comport ca şi când Dumnezeu nu ar exista. Că scris este "nu cel ce zice "Doamne, Doamne! (...) ci cel ce face voia Mea".



Situaţia este chiar mai gravă decât atât: nu numai că România este în budă morală, dar Europa toată şi chiar şi America este astfel. Particularitatea României este că avem în spate nu numai 20 de ani de liberalism, ci încă 40 de comunism. Capra noastră stă să crape, dar nici capra vecinilor nu se simte prea bine şi parcă nu mai behăie ca odinioară. Dacă aveţi impresia că în Scoţia moralitatea e în creştere, comparaţi sociometrii din zilele noastre cu cele de acum 60 de ani pentru aceeaşi populaţie şi veţi sesiza, în mod sigur, diferenţe de indici în privinţa nupţialităţii, divorţialităţii, procent de copii din familii monoparentale, consum de droguri, avorturi şi ce mai doriţi dv. Mie mi se pare mai mult o megatendinţă decât un caz izolat românesc.



Nu există nici o altă metodă decât propaganda credinţei. Orice alt mijloc va da greş. Nimic solid nu se poate construi pe nisip şi nu există alt fundament tare decât cel al credinţei. Aşa cum teologia morală este emergentă teologiei dogmatice, moralitatea unei lumi şi a unei epoci este consecinţa credinţei oamenilor care alcătuiesc acea lume şi acea epocă. Nu depravarea morală duce la disoluţia credinţei, ci invers: disoluţia credinţei duce automat, în mai puţin de o generaţie, la depravare şi perdiţie.

Domnule doctor, te rog sa ma ierti ca rup tacerea si imi permit sa ma adresez direct . Te rog sa ma ierti deasemenea ca refuz un dialog in continuare.
Insa nu pot sa-mi ascund admiratia acestei postari care este extraordinara. De un realism si de o franchete extraordinara .
O palma binemeritata fraierilor ortodocsi care cred , incepind cu preotii si cu ierarhii, ca umplerea bisericilor doar in ziua duminicii cu multime de indivizi ar insemna ceva deosebit . Doar fraierii cred ca umplerea bisericilor o singura data in saptamina cu itineranti, bonjuristi, crestini de ocazie, ignoranti, misticim aiuriti si asa-zisi crestini care au un D.zeu in biserica si altul afara pt. cind or iesi de la spectacol , este un lucru imbucurator .
A fi credincios inseamna a trai credinta si nu a o vorbi . Nu are nici o legatura a vorbi cu a implinii . Ortodoxia este prin excelenta o religie traita . O religie care traieste cu adevarat doar in clipa in care o practici altminteri este o filosofie alaturi de altele scornite de mintea umana . Iar a trai credinta ortodoxa inseamna sa faci poruncile Mintuitorului in fiecare zi , inseamna a face cu adevarat din viata ta ceea ce spun sfintii parinti : jertfa, caci jertfa este viata omului pe pamint !
In clipa in care nu vrei sa traiesti decit citeva din poruincile lui Hristos iar pt. altele ai explicatiile tale si parerile tale personale , precum vedem pe larg aici pe forum, nu faci decit sa te joci de-a ortodoxia , nu faci decit sa te amgesti si sa te pupi pe dinti cu satana care te va si robii in curind pe vecie .
Nu isfosele si libertinajul nostru de creduliate se cheama credinta ortodoxa . Nu , ci jertfa . Hristos insusi ne spune , si s-a scris aici pe forum de nenumarate orti , ,,...cine voieste sa-mi urmeze, sa se lapede de sine , sa-si ia crucea si sa-mi urmeze " ! iar a-ti lua crucea nu insemneaza sa fi itinerant prin biserica si nici sa dai ochii peste cap la slujbe prefacidu-te evlavios.

Asa este , romanul este mult prea departe de ortodoxie iar bisericile sunt pline de oameni care habar nu au ce este cu ei acolo. Se spune ca aici in romania 5 jandarmi ar fi facut o gluma proasta si in ziua duminicii au dat buzna in timpul sf. liturghii strigind in gura mare : foc, foc, toata lumea afara . lumea s-a repezit buluc iesind raminind in biserica decit 5-6 credinciosi care nu au vrut sa iasa . Atunci unul din jandarmi a spus preotului : gata parinte, acum poti continua ca te-am scapat de farisei !

Te felicit frate atit pt. spiritul acut vizual si cognitiv ca si pt. demnitatea si taria cu care ai marturisit aceasta . Nu am vazut pina acum la nici un ortodox aici pe forum o marturisire atit de limpede si de reala(exista totusi 3-4 exceptii care nu pot fi trecute cu vederea). De obicei acestora le plac minciunile frumos ambalate in ceea ce priveste credinta lor.
Sunt convins ca ceea ce ai observat si sti si dumneata stie bine de exemplu si masoneria si asta ar putea cauza multa durere si chin bisericii ortodoxe. Noroc, slava lui D.zeu, ca el singur poarta de grija bisericii sale si neincetat ridica sfinti din robii sai, si portile iadului nici o data nu o v-a birui !

Scaparea , remediul nu este insa propaganda ci stringerea rindurilor in jurul duhovnicilor si trairea cu tot sufletul a credintei !


Toata stima si consideratia mea frateasca pt. o marturisire si o atitudine barbateasca !

Si ca sa updatez putin despre avorturi:am pus situatia din 2008.Hai sa mergem cu 4 ani in spate.In 2004.Stiti cum se striga la football ,,Cine este pe primul loc"?

,,Potrivit unui studiu al Societatii de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS), 48% dintre romance nu se protezeaza impotriva aparitiei unei sarcini nedorite, 34% folosesc regulat metode contraceptive moderne, pe cand 24% continua sa foloseasca metodele traditionale. Doar 14% dintre femeile cu un partener stabil folosesc pilula anticonceptionala si 12% prezervativul, arata acelasi studiu. Motivele pentru care romancele folosesc in continuare metodele traditionale sunt preferinta partenerului (52%), lipsa de informatii legate de alte metode (39%), costul metodelor moderne (38%), faptul ca metodele moderne sunt greu de obtinut (35%), recomandarea altor persoane (13,9%) sau convingeri religioase (13,7%).

Conform celor mai recente date raportate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, in Romania in anul 2004 s-au inregistrat 883,37 de avorturi raportat la 1000 de nascuti vii, ceea ce plaseaza tara noastra pe primul loc in Uniunea Europeana, se arata pe site-ul SECS. Dintre femeile care au declarat ca au facut cel putin un avort, una din trei a declarat ca au facut 2 avorturi (29%), iar aproape una din cinci aveau la activ mai mult de 4 avorturi. Romancele avorteaza preponderent la varste cuprinse intre 24 si 49 de ani, fara a se observa vreo modificare evidenta a mentalitatii si a psihicului acestor femei."

In 2008 Romania pica pe locul trei dar nivelul de varsta minim scade de la 24 de ani la 15 ani.Daca in patru ani a scazut varsta cand se face un avort,de la 24 la 15 ani(!) atunci este cazul sa cazi pe ganduri.Sa calculam cum stam in prezent cand rata avorturilor,conform oricarei statistici,este in urcare? Va apuca pe toti ameteala,viitorul este deja chiuretat.Peste 10-15 ani efectele.Daca nu se intimpla nimic neprevazut pana atunci marea majoritate de aici le vor vedea live.