Manastiri necomerciale!

[windorin]

În prealabil postat de Liviu33

Imi place sa merg la manastiri. Dar am fost la cele renumite si nu am simtit nici un fior. (...)
Haideti sa enumeram acele manastiri care sunt adevarate insule de spiritualitate, de liniste, propice meditatiei. (...)
As incepe eu dar spre rusinea mea inca nu am descoperit un asemenea loc si dorinta mi-e destul de recenta!

Cine suntem noi sa simtim "fiorul" acela deosebit ?!
Asta ar trebui sa ne intrebam mai des.

Oare suntem noi atat de curati, incat sa vibreze in noi adevarata incarcatura a unui loc.
Oare nu ne oprim prea usor la suprafata ?!
Acel "fior" al harului nu ne atinge pe noi, cei mandri si judecatori.
Cum sa simtim "fiorul", daca ne oprim la ce se vede la pangar si la alte detalii "adminstrative".

Nu de putine ori am judecat o manastire "de sine" (cunoscuta mie) cu toate ale ei.
Insa m'a rusinat Domnul... caci in ea am intalnit sfinti.
Cata odihna aduce harul, cand ne impacam in noi insine cu un om sau cu un loc.

Adam a cazut din rai, iar Lot a ajuns sfant in Sodoma.

[alinutza109]

Un colt de RAI unde eu m-am simtit foarte aproape de Dumnezeu,nu numai ca acest schit este destul de retras dar si mai sus ca asezare ,este schitul BRAN.Acolo este un parinte extraordinar , cand predica parca nici sa respiri nu iti vine.Acolo am simtit Sfnata Liturghie pana la lacrimi.Cand plec de acolo plec induhovnicita si cu gandul de a revenii cat mai repede.
[COLOR=#111111]Unul dintre foarte tinerele asezăminte monahale ale Arhiepiscopiei Sibiului, fiinţând din luna aprilie a anului 2006, Schitul Bran este aşezat pe varful dealului care strajuieşte satul Şimon - arondat comunei Bran - intr-o zonă de un pitoresc aparte, oferind o impresionantă panoramă asupra celor patru importante forme de relief care il inconjoara: Masivul Piatra Craiului, Masivul Bucegi, Masivul Postăvaru şi Măgura Codlei. Printr-o altă fericită potrivire, locul pe care a fost ctitorit schitul este imbibat de sângele şi osemintele ostaşilor români căzuţi în luptele de rezistentă purtate de-a lungul culoarului Rucăr-Bran în Primul Război Mondial. De altfel, întru cinstirea jertfei lor a fost înalţată şi o troiţă comemorativă în imediata vecinătate a bisericii.
[/COLOR] [COLOR=#111111] Biserica mare prăznuieşte ca hram Soborul Sfinţilor 12 Apostoli (30 iunie), în vreme ce hramul viitorului paraclis va fi Duminica Sfintelor Mironosiţe. Potrivit programului liturgic al schitului, slujbele se savârşesc zilnic începând cu orele 19 respectiv 4:30, iar in duminici şi sărbători, de la orele 19 respectiv 9. Rânduiala locului a statornicit ca spovedania şi impărtăişrea soborului să fie cel puţin săptămânale, iar în incinta aşezământului să fie oprit consumul de carne.
În pronaosul bisericii schitului, sunt aşezate spre închinare într-o răcliţă de lemn părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi şi ale Sfinţilor Cuvioşi Mucenici din Sinai. [/COLOR]

[Dumitru73]

În prealabil postat de Liviu33

Imi place sa merg la manastiri. Dar am fost la cele renumite si nu am simtit nici un fior. Cel mult am simtit ca vizitez un obiectiv turistic si atat. In unele am simtit ca negotul e ridicat la rang de arta. In loc sa simt ca mi se face o favoare ca sunt primit acolo, m-am simtit ,,vanat''. Nu am nimic impotriva faptului ca unele ofera facilitati de cazare, ca se intretin din turism dar eu personal nu simt nimic. Lumea, forfota, ma fac sa nu-mi mai doresc sa revin si sa caut altceva!
Haideti sa enumeram acele manastiri care incalca tot ce am scris mai sus, care sunt adevarate insule de spiritualitate, de liniste, propice meditatiei si care chiar daca nu ofera nimic spectaculos de vazut te incarca cu energie pozitiva. Departe de sate si orase, unde nu ti se spune tariful ci tu esti cel care isi doreste sa dea o mana de ajutor, unde simti ca ti s-a facut un favor permitandu-ti-se accesul, unde nu vrei sa tulburi pe nimeni si nimic.
As incepe eu dar spre rusinea mea inca nu am descoperit un asemenea loc si dorinta mi-e destul de recenta!

daca te duci la manastire ca sa mai bifezi un "obiectiv", nu ai sa simti nici un fior.
gandaste-te ca monahii trateaza toti pelerinii la fel: ca pe niste turisti, mai mult sau mai putin credinciosi.
du-te si stai acolo o saptamana.
vei fi trecut la "regim special". adica viata normala de manastire.
vei primi chilie, vei merge obligatoriu la toate slujbele, vei manca la fel ca ei, vei merge la ascultari. vei fi, pentru cateva zile, un fel de monah.
consider ca experienta vietii traite in manastire este mai importanta decat acel fior pe care il cauti.
daca vei citi Patericul si vietile sfintilor, vei vedea ca acel fior nu este dat oricui, oricum si oriunde.
trebuie sa "transpiri" pentru el.

În prealabil postat de Dumitru73

daca te duci la manastire ca sa mai bifezi un "obiectiv", nu ai sa simti nici un fior.
gandaste-te ca monahii trateaza toti pelerinii la fel: ca pe niste turisti, mai mult sau mai putin credinciosi.
du-te si stai acolo o saptamana.
vei fi trecut la "regim special". adica viata normala de manastire.
vei primi chilie, vei merge obligatoriu la toate slujbele, vei manca la fel ca ei, vei merge la ascultari. vei fi, pentru cateva zile, un fel de monah.
consider ca experienta vietii traite in manastire este mai importanta decat acel fior pe care il cauti.
daca vei citi Patericul si vietile sfintilor, vei vedea ca acel fior nu este dat oricui, oricum si oriunde.
trebuie sa "transpiri" pentru el.

mai dumitre aici vorbesti ca unul ce le stie f.bine oare nu esti tu un ateu asa cu numele? mie mi-se pare ca le simti prea bine de a fi strain de ele ce zici?aceste vorbe s-au dus acolo unde le este locul sus...la inima.cu citva timp in urma cineva spunea ca tu faci pe ateul din smerenie.si de fiorului acela e vorba ca vine cind respecti tehnologia,nu asa am mers am vazut, am venit,alta la rind.

[Dumitru73]

În prealabil postat de mihaila_alin

mai dumitre aici vorbesti ca unul ce le stie f.bine oare nu esti tu un ateu asa cu numele? mie mi-se pare ca le simti prea bine de a fi strain de ele ce zici?aceste vorbe s-au dus acolo unde le este locul sus...la inima.cu citva timp in urma cineva spunea ca tu faci pe ateul din smerenie.si de fiorului acela e vorba ca vine cind respecti tehnologia,nu asa am mers am vazut, am venit,alta la rind.

faza cu smerenia am ratat-o :D nu am citit asta.

eu scriu ce simt pe moment.
daca asta am simtit, asta am scris.

ideea este ca acel fior il poti simti si acasa. nu trebuie sa cheltuiesti timp si bani pentru asta.
iar ceea ce am propus eu, aproape sigur nu ii va aduce acest fior. de ce? pentru ca va cunoaste, cu adevarat, ce inseamna viata de manastire.
ei NU sunt ingeri, sunt oameni ce incearca sa devina ingeri.
astfel le va cunoste si cele bune si cele mai putin bune.
personal, nu am cunoscut mari inaltari spirituale mergand la manastire.
dar faptul ca termini ascultarea pe care ti-a dat-o staretul, este mai frumoasa ca orice fior.

[glykys]

La Cernica, dar nu intr-o zi de duminica sau vineri, cand sunt ff multi turisti. Mergeti in cursul saptamanii la slujba, sa vedeti ce liniste si pace e! Si neaparat sa treceti si prin poiana cimitirului, sa aprindeti o lumanare marilor parinti care sunt ingropati acolo!
Si la Radu Voda e frumos, chiar si duminica, atunci cand nu mai ai loc sa arunci un ac, e ca in rai!

În prealabil postat de Dumitru73

faza cu smerenia am ratat-o :D nu am citit asta.

eu scriu ce simt pe moment.
daca asta am simtit, asta am scris.

ideea este ca acel fior il poti simti si acasa. nu trebuie sa cheltuiesti timp si bani pentru asta.
iar ceea ce am propus eu, aproape sigur nu ii va aduce acest fior. de ce? pentru ca va cunoaste, cu adevarat, ce inseamna viata de manastire.
ei NU sunt ingeri, sunt oameni ce incearca sa devina ingeri.
astfel le va cunoste si cele bune si cele mai putin bune.
personal, nu am cunoscut mari inaltari spirituale mergand la manastire.
dar faptul ca termini ascultarea pe care ti-a dat-o staretul, este mai frumoasa ca orice fior.

am fost convins inca o data ca le cunosti,in cuvinte putine ti o pledoarie.insu-si avatarul tau iti arata smerenia mai mare cu mult ca a multor useri ce isi flutura flamura credintei calcata si apretata abundent cu miorlaituri si dulceturi
Dumnezeu sa te ajute.Amin.

Multumesc pentru indrumari! Chiar voi incepe sa le localizez si sa-mi creez un itinerariu.
Ce inteleg eu prin fior! Iau ca exemplu Maramuresul. Am fost la Barsana. Frumos de parca ziceai ca ai murit si ai ajuns in Rai. Mi-au placut constructiile din lemn, parcul, peisajul. Am admirat muzeul, am mancat o ciorba de fasole la cantina de la poarta si am plecat. In aceiasi zi am vizitat Manastirea de la Dragomiresti. Diferenta intre cele 2 ca de la cer la pamant. Nu era nimeni. Am intrat in biserica si am stat pe o banca dupa ce ne-am inchinat la Icoana Facatoare de minuni. Mii de ganduri imi treceau prin cap. Am iesit din Biserica si ne-am asezat la umbra unei capite de fan. In seara aceea am discutat cu prietenii si le-am spus ca la Barsana nu am simtit nimic dar la Dragomiresti s-a intamplat ceva. Gasca, prieteni, mancare buna nu am dat importanta atunci. Acum realizez ca asta, si mai mult ca asta caut. Acea senzatie... Nu am regasit-o dar logic ca nu am umblat prea mult!

[Daniel_7]

În prealabil postat de dorinastoica14

Daniel, creştini autentici sunt dar nu-i mai căuta pe forumuri! Duhovnicul meu atunci când "mi s-a părut" că am văzut ceva ce nu era sau nu trebuia să vad mi-a spus "dacă ochiul tău e murdar pe toate le vede murdare şi dacă ochiul e curat le vede curate" .

Şi o mică povestire cu tâlc:
Un creştin (aşa ca tine de ex.) a mers la o mănăstire şi i-a spus duhovnicului exact ce scrii tu mai sus ( că nu mai sunt creştini trăitori). Părintele a luat o sticlă şi a umplut-o cu apă apoi l-a întrebat ce vede. Creştinul i-a spus "văd o sticlă pe jumătate goală".
Duhovnicul i-a spus " eu văd o sticlă pe jumătate plină."
Aşa că...să vedem partea plină şi nu pe cea goală.

Problema discutata era in felul urmator:

La inceputul cautarilor in credinta ,eram si eu in cautare de manastiri ,unde sa simt ceva sau care sa ma indrume sau sa ma invete .Insa atunci nu am gasit.Acum nu mai caut.

Raspunsul meu fata de Liviu era din acesta experienta,ca aceasta cautare sfarseste pana la urma cautand in noi insine si nu in afara noastra.Am incercat sa fac o paralela,sa spun ca asa cum nu exista ,cel putin la prima vedere,manastiri in care sa se regaseasca,tot la fel,nu exista ,daca vei cauta ,crestini cu care sa ai o comuniune in Hristos.
Am spus aceste lucruri,nu pentru a descuraja,sau pentru ca sunt pesimist,ci pentru a arata ca tot de la persoana proprie se porneste simtirea duhovniceasca si se desavarseste tot personal si in singuratate.

Indrumatori nu mai gasim nici in manastiri,nici in societate,in afara de scrierile ortodoxe,care le gasim pretutindeni.

Eu sunt o persoana optimista;insa din proprie experienta iti pot spune ca eu nu am gasit indrumare nicaieri unde am cautat(in afara de carti) si nici nu am gasit un prieten crestin cu care sa merg impreuna pe drumul desavarsirii crestine.

Cred ca destinul crestinului este singuratatea,nu stiu,poate asa vrea Dumnezeu,poate ca in singuratate te apropii mai mult de El .....

Pana la urma toti marii proroci si sfinti au avut un destin singular,au fost rare cazurile cand au avut un tovaras de drum....

[Daniel_7]

Sintagma "manastiri necomerciale" este la fel de nepotrivita ca sintagma "crestini neimpatimiti"..