Faptele bune - in lumina ortodoxiei

[anita]

În prealabil postat de dobrin7m

E bine atunci ca am stabilit. Deci nu poti afirma ca nu exista Dumnezeu. Mai degraba esti agnostic decat ateu.

Dumnezeu poate fi cunoscut prin lucrarile Sale, prin energia Sa.

http://www.doxologia.ro/viata-biseri...-sale-necreate

Dumnezeu s-a facut si se face cunoscut prin sfintele Evanghelii.
Hristos a venit pe pamant si a lasat multe dovezi ale existentei sale .
Sa vrem sa le cunoastem si este bine.

[dobrin7m]

În prealabil postat de anita

Dumnezeu s-a facut si se face cunoscut prin sfintele Evanghelii.
Hristos a venit pe pamant si a lasat multe dovezi ale existentei sale .
Sa vrem sa le cunoastem si este bine.

Sfintele Evanghelii sunt una din multele si feluritele Sale lucrari.

Ateii sunt persoanele care citesc Scriptura, poate mult mai mult decat un credincios. Asta o spun din experientele mele cu ateii. Calea unui ateu spre credinta se face doar cu voia lui Dumnezeu, descoperindu-i-se. Daca eu vin si spun unui ateu: vei cunoaste pe Dumnezeu citind Scriptura, numai sa vrei , il ofensez, caci el chiar citeste si inca din propria vointa.

Insa as voii totusi daca nu e cu suparare, sa supun atentiei un mic pasaj din Sf. Ioan Gura de Aur - Omilii la Matei:
"Ar fi trebuit sa n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi, ci sa avem o viata atat de curata incat harul Duhului sa fi tinut loc Scripturilor in inimile noastre.Si dupa cum Sfintele Scripturi sunt scrise cu cerneala, tot asa si inimile noastre sa fi fost scrise cu Duhul cel Sfant."

Atat suntem de pacatosi, incat Bunul a trebuit sa ne dea Cuvnatul scris, sa il citim caci pe inima nu mai e loc sa scrie Bunul, nu mai are loc acolo. De aceea nu putem face misiune , ne straduim noi, dar e nevoie de har. Degeaba certam ateul ca nu ne intelege , caci cum ar putea? daca nu avem harul cu noi!

Asadar iliegh cere lui Dumnezeu sa ti se descopere, insa fa-o cu inima curata, cu toata dorirea si cu muuulta multa rabdare si statornicie.

[anita]

Adevarat .
Dar am citit undeva ca pentru ateii cu adevarat milostivi Dumnezeu se dezvaluie pana la sfarsit si acestia nu raman nemantuiti.
Parintele spunea la o predica in o duminica despre sfintele Evanghelii , ca sunt mai mult decat pagini de istorie.
Decii ateii care cred in istorie ar trebui sa creada si in faptele scrise acolo.
Sa citeasca Noul Testament cu atentie si nu cred ca ceva va ramane la fel in sufletul lor.

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de dobrin7m

Eu va multumesc.
Ar fi frumos sa incercam sa vorbim un pic despre cuvintele Sf. Serafim:
"Aceasta a treia vointa, a vrajmasului, il indeamna pe om sa nu faca fapte bune, sau sa le faca din mandrie, sau doar de dragul virtutii, decat de dragul lui Hristos."

Si anume faptele bune facute de dragul virtutii.

Cugetări duhovniceşti de la Sf Serafim de Sarov:

Dobândirea Duhului Sfânt este adevăratul scop al vieţii creştine, în timp ce rugăciunea, postul, pomenile si alte fapte bune făcute din dragostea de Hristos, sunt doar mijloace ale dobândirii Duhului Sfânt.

Dobandeşte Harul Duhului Sfant şi prin practicarea celorlalte virtuţi, de dragul lui Hristos. Fă negoţ duhovnicesc cu ele; fă negoţ cu acelea care îi aduc profitul cel mai mare. Strânge capital din belşugul harului lui Dumnezeu, adună-l în banca cea veşnică a lui Dumnezeu, care iţi va aduce dobânda nematerialnică, nu patru sau şase procente, ci sută la sută pentru o monedă duhovnicească şi chiar nesfârşit mai mult decât atât. De pildă, dacă rugăciunea şi privegherea iţi dau mai mult har de la Dumnezeu, roagă-te şi priveghează; dacă postirea iţi dă mult din duhul lui Dumnezeu, posteşte; dacă milostenia iţi dă mai mult, fă pomeni. Masuraţi fiecare virtute facută din dragoste pentru Hristos în acest fel.

În prealabil postat de anita

In general ateii , care au o inversunare catre cele sfinte ,nu primesc harul lui Dumnezeu si mai catre sfarsitul vietii sunt prinsi in capcana celui rau ,incep sa dracuiasca ,sa huleasca , sa faca rautati.
Si atunci ,unde sunt faptele bune din tinerete ?

Asta e o supozitie.
Hai sa nu vorbim de cazuri disperate, ca pot sa-ti dau exemplu de asa zis credinciosi care injura si hulesc, slava Domnului. Poti sa-ti dau exemplu si de preoti care deschid cartea chiar in usa altarului. Dar nu o sa fac asta pentru ca eu discut doar principial, nu o sa aduc ca si contraargument slabiciunile credinciosilor niciodata.

În prealabil postat de tot-Laurentiu

Pentru ca ne aflam la sectiunea "Dogmatica" trebuie amintit un lucru important.

Nu faptele noastre ne mantuiesc (oricat ar fi ele de multe si bune) ci Harul lui Dumnezeu.
Fiindca toata "dreptatea noastra este ca o carpa lepadata inaintea lui Dumnezeu".
Nimeni nu se poate indreptati din faptele sale.
De aceea fiecare crestin trebuie sa stie ca mantuirea nu vine prin fapte ci prin Har.
Amintesc cazul elocvent al talharului de pe cruce care este primul om intrat in Imparatia Cerurilor!

Exista o expresie foarte raspandita pe la noi: Ce sa fac domn'le ca nu stiu daca "ma mantuiesc" sau "nu ma mantuiesc"!

Nu noi ne mântuim ci Hristos ne mântuieşte !!!

Este adevarat ca faptele bune atrag Harul lui Dumnezeu, dar asta este cu totul alta discutie! Dumnezeu este Cel care decide cat Har trebuie sa dea fiecaruia. Deci, principala cauza pentru care cineva nu va fi mantuit, nu este neaparat din lipsa faptelor ci mai degraba lipsa Harului dumnezeiesc!

Aici putem aminti de "faptele legii" si "faptele credintei" despre care vorbeste Sf. Ap. Iacov si Sf. Ap. Pavel si care sunt doua categorii diferite. "Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu din faptele mele îţi voi arăta credinţa mea." (lacov 2,18).
In fine ar fi mai multe de spus pe aceasta tema!

Ceea ce ai scris aici este foarte grav.

Iti dai seama de consecinte ? (ca sa te parafrazez)

Atunci tot liberul arbitru e degeaba, toata stradania omului de perfectoinare e degeaba, dar cel mai grav si mai grav lucru care rezulta este ca un om bun la suflet care a facut doar fapte bune toata viata pentru ca nu stie sa faca altceva, va fi nemantuit in favoarea unui criminal care cine stie ce crime a savarsit toata viata si la sfarsit a zis un "Doamne iarta-ma" si gata, e mantuit.

De asta nu are ursul coada. Asta numesti tu un Dumnezeu drept ?

[DragosP]

N-ai inteles nimic.
Nu ştii nimic.
Ce are liberul arbitru cu ce prostii ai scris tu?

În prealabil postat de DragosP

N-ai inteles nimic.
Nu ştii nimic.
Ce are liberul arbitru cu ce prostii ai scris tu?

Mai taci ma odata.

[DragosP]

În prealabil postat de iliegh

Mai taci ma odata.

Dar când am mai tăcut "mă"?

[dobrin7m]

În prealabil postat de iliegh

Mai taci ma odata.

aceste cuvinte iliegh, nu te lasa sa fii bun. zici ca esti bun, insa cele din firea ta spun ca nu esti bun.

Schimbarea firii este o lucrare ce o face omul doar cu ajutorul lui Hristos. Caci fara Hristos, omul crede ca e bun, dar se inseala. Caci degeaba de dimineata ai ajutat un om crezand ca o faci din bunatatea ta desavarsita, daca seara injuri alt om, sau il apostrofezi, sau pur si simplu il superi chiar si cu putin.

Ceea ce spune Sf. Serafim de Sarov, este cat se poate de adevarat. Lucrurile nu sunt nici complicate si nici grave cum poate te gandesti.

Faptele bune facute de un om il poate face sa ajunga sa il cunoasca pe Dumnezeu. Dar nu mantuie , ele in sine. Intelegi? de aceea nu mantuirea trebuie cautata ci dobandirea Duhului Sfant, adica indumnezeirea. Prin faptele bune sigur ca ajungi sa te apropii de Dumnezeu; fara fapte bune nu vei ajunge la cunoasterea de Dumnezeu. de aceea faptele bune sunt o cale spre dobandirea de virtuti.
Hristos a spus: fiti desavarsiti precum Tatal vostru este. deci ne indeamna la indumnezeire, prin aceasta implicit avand mantuire. iar calea spre indumnezeire este si savarsirea faptelor cele bune.

Prin fapta buna la inceput stingi pacatul si apoi treptat ajungi sa sadesti virtute si in final continuand a infaptui binele ajungi sa prisoseasca virtutea. Prisosind virtutea, devii cu adevarat bun si atunci Duhul cel Sfant te va mangaia.

In casa Domnului multe locuri sunt. sa gandim cate locuri sunt, daca stim ca sunt multe. si mai ales cat de felurite sunt. iata ca putem sa nu fim in iad si totusi sa fim in locuri diferite. caci fiecare este asezat in locul pe care il merita. In primul rand acest loc , difera in functie de cat de mult l-ai cunoscut pe Dumnezeu in aceasta viata si cat de mult L-ai ascultat. Caci spun sfintii, ca cine nu a vazut Lumina dumnezeiasca in viata aceasta, nu o va vedea nici dincolo.
Iata de ce putem sustine ca multi oameni pot ajunge mantuirea, in sensul ca nu vor ajunge in iad. Insa cat de multi vor fi mai aproape de Dumnezeu? acolo in vesnicie?