Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 08.02.2012, 16:12:51
laurastifter laurastifter is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2008
Locație: România
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.357
Implicit Cum ii putem ajuta pe atei sa-L gaseasca pe Dumnezeu?

Doamne ajută!
Acum câteva luni, am găsit pe internet un text deosebit de interesant (cred că era un fragment de predică), scris de către mitropolitul Antonie Bloom, despre atei și posibilitatea întoarcerii lor la credință.
În acest topic, mi-am propus să-l postez, în speranța că, așa cum a fost util pentru mine, le va folosi și altora. :)

Lectură plăcută! :)
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca
Reply With Quote
  #2  
Vechi 08.02.2012, 16:13:52
laurastifter laurastifter is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2008
Locație: România
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.357
Implicit Partea I

[SIZE=3]Să nu judecăm necredincioșii, ci să căutăm a înțelege motivele necredinței lor[/SIZE]
[SIZE=3]Atunci cînd cineva spune: “Eu sînt necredincios”, sau “Dumnezeu nu există!” – să nu-l judecăm întotdeauna din punct de vedere filozofic, dar să ne întrebăm de unde vine această atitudine? Dacă doriți cu adevărat să faceți ceva pentru acest om, atunci ar trebui să-i puneți întrebări una după alta ca să-l înțelegeti; fără a înțelege, veți ținti întotdeauna orbește.[/SIZE]
[SIZE=3]Într-un anume sens, ateismul este o eroare științifică, este refuzul de a studia realitatea în ansamblu, este tot atît de neștiintific ca și cum ai spune: “muzica nu este, pentru că pentru mine ea nu există…” Noi nu putem prezenta astfel problema unui necredicios, pentru că există multe posibilități pentru el de a se justifica. Însă în general, ateismul este refuzul de a accepta mărturia, cel puțin istorică, a unor oameni consacrați, care spun: “Eu știu…” Mulți din aceștia sînt oameni de știință, spre exemplu Pavlov.[/SIZE]
[SIZE=3]„Du-te acasă și întreabă-te cînd ai avut nevoie pentru prima oară ca Dumnezeu să nu existe”[/SIZE]
[SIZE=3]Uneori, omul devine necredincios pentru faptul că acesta este unicul sau scut împotriva conștiinței. Mi-a venit acum în minte povestirea unui preot foarte inteligent, fin și cultivat din Paris. Cîndva a fost “ateu”, adică trăia fără Dumnezeu și se considera prea elevat și inteligent pentru a-și permite să gîndească despre convertirea la credință. A discutat mai apoi cu un preot. Preotul fiind de la țară, fără cine știe ce studii deosebite, un emigrant din Rusia, după ce l-a ascultat mult timp, i-a spus doar două lucruri: “În primul rînd, Sașa, nu este chiar atît de important faptul ca tu nu crezi în Dumnezeu – Lui nu I se poate întîmpla nimic de la asta, minunat însă este că Dumnezeu crede în tine”. Și altul: “Tu, însă, Sașa, mergi acasă și gîndește-te, cînd anume ai pierdut credința, cînd ai avut nevoie ca Dumnezeu să nu existe?”[/SIZE]
[SIZE=3]Sașa a venit acasă și a căzut pe gînduri. Era nedumerit de o astfel de prezentare a problemei: se aștepta la un discurs misionar sau la niște instrucțiuni pentru consultarea unor tratate, iar în loc… Nu mai înțelegea nimic. Și el, după cum spunea mai tîrziu, a căutat cauzele necredinței sale mai întîi în cunoștințele dobîndite la Facultatea de Teologie din Paris, apoi în perioada prerevoluționară de la Facultatea din Rusia, apoi altundeva și nicidecum nu le putea găsi. Pînă a ajuns la perioada cînd avea șase ani. Locuia într-un oraș din Rusia, era un băiețel drăguț, mergea la biserică în toată duminica și era considerat a fi un copil evlavios: intra, făcea semnul crucii, se oprea în mijlocul bisericii, în față, și se ruga lui Dumnezeu. În fiecare duminică primea un bănuț, pe care era dator să-l pună în căciula cerșetorului orb. Punea bănuțul și mergea la biserică cu sentimentul că a săvîrșit o faptă bună, de dragoste, i-a acordat orbului atenție și poate sta acum liniștit în fața lui Dumnezeu.[/SIZE]
[SIZE=3]Odată, în preajma sărbătorilor de Crăciun, plimbîndu-se cu mama prin oraș, a descoperit un magazin unde a văzut un minunat căluț de lemn care costa șase bănuți. A rugat-o pe mama să i-l cumpere, ea l-a refuzat, iar el a venit acasă foarte trist. Duminica următoare, pe cînd mergea la biserică, ajungînd în fața cerșetorului, s-a gîndit că, dacă nu-i va da de șase ori bănuțul, și-ar putea cumpăra căluțul. Zis și făcut. A procedat astfel de patru ori, iar a cincia oară s-a gîndit: dacă ar fi să iau de la el un bănuț, voi cumpăra cu două săptămîni mai devreme căluțul. Și a furat de la orb bănuțul. După care, intrînd în biserică a simțit că nu mai poate sta în față: dacă Dumnezeu îl va observa? S-a dus și s-a ascuns într-un colț al bisericii. Dădaca a venit cu el acasă și a povestit totul părinților, care au fost profund uimiți: pînă acum era mic, stătea în fața lui Dumnezeu, iar acum s-a adîncit în sine, viața lui în Dumnezeu a devenit mai interiorizată, el caută un loc ascuns unde ar putea în tăcere și contemplare să fie cu Dumnezeu (era o mămică destul de optimistă!).[/SIZE]
[SIZE=3]Iar Sașa simțea că situația se înrăutătește și că trebuie să se ascundă de Dumnezeu. Și iată că de la universitate a venit fratele sau mai mare, încărcat de cunoștințe ateiste, care s-a apucat să-i demonstreze că, de fapt, Dumnezeu nu există. Și Sașa mi-a spus: „M-am agățat de această idee. Dacă nu este Dumnezeu, atunci nu are importanță dacă am furat bănuțul și n-am pus în căciulă pe ceilalți cinci”. Acesta a fost începutul “ateismului” său: învățătura despre faptul că Dumnezeu nu există copilul a primit-o ca pe un colac salvator împotriva propriilor mustrări de conștiință.[/SIZE]
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca
Reply With Quote
  #3  
Vechi 08.02.2012, 16:22:07
laurastifter laurastifter is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2008
Locație: România
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.357
Implicit Partea II

[SIZE=3] [/SIZE]
[SIZE=3] Creștinismul este unicul materialism autentic[/SIZE]
[SIZE=3]Poți convinge pe cineva cu argumente logice că Dumnezeu există, dar asta nu-i va da și experiența vie a existenței Lui. Cunosc un tînăr foarte dotat care a fost educat în ateism. Cînd a intrat la facultate, închiria o cameră în casa unui intelectual credincios. Între ei s-au iscat interminabile discuții. Tînărul era nepregătit, fără experiență, stăpînul însa era deștept și experimentat, fapt pentru care l-a învins pe tînăr cu ușurință. Băiatul a dedus logic, din faptul că a fost dialectic învins: trebuie să devin și eu credincios. Se prezenta ca atare, s-a botezat, a făcut teologie, toată lumea aștepta de la el lucruri mari, dar, la un moment dat, a înțeles că, de fapt, n-a trăit niciodată vreo experiență religioasă, că tot ce a reușit să facă au fost deducțiile logice în urma faptului că cineva mai inteligent l-a învins într-o dispută logică.[/SIZE]
[SIZE=3]Profesorul Franc, cred, în una din recenziile sale a spus că unicul materialism autentic este creștinismul, pentru că noi credem în materie, adică noi credem că materia posedă o realitate absolută și definitivă, credem în înviere, credem într-un cer și pămînt nou, nu în sensul în care tot ce există acum va fi distrus din temelie, dar în sensul că totul se va reînnoi. Ateistul însă nu crede în soarta materiei, ea este un fenomen trecător pentru el.[/SIZE]
[SIZE=3]„Sînt multe subiecte asupra cărora am avea ce discuta, în loc să rîdem unii de alții și să ne învinuim reciproc”[/SIZE]
[SIZE=3]Din păcate, polemica între cel mai brut materialism și creștinism are loc, nu există nici un fel de discuție. Există niște oameni care scriu cărți, dar sînt puține cazurile cînd se întîlnesc și discută între ei. Există multe teme în care ne-am putea întîlni, nu în sensul de a fi de acord unii cu alții, dar în sensul de a vorbi despre aceleași lucruri. Să zicem, primul punct de tangență ar fi omul. Teoretic vorbind, anume omul este situat în centrul concepției despre lume a materialismului, precum este și în creștinism. Dar tema dialogului ar fi următoarea – ce fel de om?[/SIZE]
[SIZE=3]Să luăm, de pildă, afirmația lui Feuerbach: “omul devine ceea ce mănîncă”. Noi credem că prin împărtășirea cu Sfintele Taine devenim ceea ce este Hristos. Și aici este un subiect pe marginea căruia am putea discuta, în loc să rîdem unii de alții sau să ne învinuim reciproc. Se prea poate, sînt și alte subiecte asupra cărora am gîndit prea puțin. Din păcate, un astfel de dialog nu există. Există însă atei care doresc un dialog, care n-ar vrea neapărat să ajungem la un compromis, dar care manifestă o oarecare simpatie sau interes în atitudinile lor.[/SIZE]
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca
Reply With Quote
  #4  
Vechi 08.02.2012, 16:35:29
laurastifter laurastifter is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2008
Locație: România
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.357
Implicit Partea III

[SIZE=3]Hristos pe cruce a trăit experiența ateismului…”[/SIZE]
[SIZE=3]Mi se pare că se poate afirma, că, pentru a muri de moartea care ne este proprie, care are pentru noi cele mai reale și însemnate urmări, Hristos a trebuit să Se facă părtaș singurei cauze care aduce moartea – despărțirea de Dumnezeu. Nu poți muri, dacă nu-L pierzi pe Dumnezeu, iar strigătul Mîntuitorului: “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” (Mc.15,34) – este strigătul Omului desăvîrșit, care liber, din dragoste, S-a făcut părtaș principalei tragedii a omului: la desfacerea de Dumnezeu, la faptul că omul L-a pierdut pe Dumnezeu. Dacă ar fi să primim acest argument, atunci putem spune că Hristos a trăit ateismul (nu vorbesc despre ateismul ideologic, dar despre realitatea acestuia), dez-îndumnezeirea, pe care nici un ateu din lume n-a trăit-o, și că nu este om – ateu sau credincios – care ar fi în acest sens în afara experienței trăite de Hristos. Căci Hristos cuprinde și credinciosul, și ateul, cu toate că, fără îndoială, ateul ideologic sau omul despre care apostolul Pavel spune: “dumnezeul lor este pîntecele” (Flp.3,19) – trăiește ateismul cu totul altfel decît Hristos în momentul dat. El L-a „pierdut” pe Dumnezeu ca să fie una cu noi în unica și ultima tragedie a omenirii.[/SIZE]
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca
Reply With Quote
  #5  
Vechi 08.02.2012, 16:36:58
laurastifter laurastifter is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2008
Locație: România
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.357
Implicit

Care este opinia voastră despre aceste idei ale mitropolitului Antonie de Suroj? Aștept cu nerăbdare mesajele voastre. :)

Doamne ajută!
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca
Reply With Quote
  #6  
Vechi 08.02.2012, 17:04:37
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Cam greu de citit...era bun un scris mai mare. Vezi ca poti reedita.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 08.02.2012, 17:27:01
Annyta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Antonie Bloom sau Antonie de Suroj?

Daca imi permiti un raspuns la intrebarea din topic (desi tu ne rogi sa facem referire la textul postat, nu ma voi referi strict la acesta): eu una nu ma simt in stare sa aduc argumente despre existenta lui Dumnezeu in fata unui ateu. (Iar celoralti nu mai este necesar sa le aduci argumente.) Dar oare argumentele ar fi suficiente? Sau trairea/ experienta fiecaruia? Parca si in textul postat este exemplul tanarului care s-a lasat convins de o persoana mai inteligenta/ experimentata, dar ulterior si-a dat seama ca el nu avut nicio experienta religioasa.
Prin urmare eu cred ca este mai degraba voia lui Dumnezeu de a-i trezi constiinta adormita unui ateu. Noi am putea ajuta cu rugaciunea. Desi uneori ma tem ca rugaciunea mea sa nu aduca in viata ateului niste necazuri, stiut fiind ca de multe ori necazurile mari sunt cele care ne indreapta spre Dumnezeu.
Ar mai fi rugaciunea catre Dumnezeu de a pune pe buzele noastre cuvintele cele mai bune intr-o discutie cu un ateu, astfel incat acesta din urma sa ramana cel putin pe ganduri, sa ia cel putin in calcul existenta lui Dumnezeu.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 08.02.2012, 18:11:17
AGabriela AGabriela is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.12.2011
Locație: Ploiesti/Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 253
Implicit

Cred ca nu numai necazurile il apropie pe om de Dumnezeu, ci si bucuriile foarte mari. Doamne ajuta!
Reply With Quote
  #9  
Vechi 08.02.2012, 18:14:36
Annyta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de AGabriela Vezi mesajul
Cred ca nu numai necazurile il apropie pe om de Dumnezeu, ci si bucuriile foarte mari. Doamne ajuta!
Buna observatie!
Reply With Quote
  #10  
Vechi 08.02.2012, 23:40:12
laurastifter laurastifter is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2008
Locație: România
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.357
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ovidiu b. Vezi mesajul
Cam greu de citit...era bun un scris mai mare. Vezi ca poti reedita.
Doamne ajută!

Textul se găsește și aici:
http://savatie.wordpress.com/2008/07...ul-ateilor-ii/
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
cum putem ajuta pe cineva sa-L gaseasca pe Dumnezeu? eulaura Generalitati 25 27.06.2013 16:36:21
Cum putem ii mai putem ajuta pe cei dragi care s-au stins? alex190 Spiritualitatea ortodoxa 14 12.09.2012 22:24:24
Cum putem ajuta? Adriana-Simona Calugarul 15 05.01.2012 02:11:49
Si noi putem ajuta anita Umanitare 2 16.09.2009 20:42:32
Macar o data putem ajuta... maryanast Umanitare 5 29.11.2007 23:25:51