Femeia in cadrul casatoriei ortodoxe, mai mult decat criteriul frumusetii fizice?

[ioan67]

Iubirea s-a practicat si s-a talcuit de cand lumea. Cel mai bine au cantat-o poetii, din toate literaturile lumii si din toate epocile. Ca sa nu mai spun cum au scris si vorbit unii dintre ierarhii Bisericii, pe firul Cuvantului.
Acuma, ca tu simti nevoia sa privesti chioras la lucrurile astea, ce sa zic... Bine nu imi pare, ca vei fi suferind, poate. Ma tem insa ca nu mai suferi, de-o vreme... Ma tem ca te-ai obisnuit asa, ba chiar ca-ti place...

[Florinvs]

În prealabil postat de Roxia85

Nu ma refer la cei din viata de zi cu zi, desi sunt convinsa ca multi ar proceda la fel cu cei de pe forum. Vazusem un topic cu un sot care scria despre sotia lui ca este intr-o situatie mai delicata si pe deasupra mai astepta si un copil. Iar dragii forumisti au sariti in fel si chip sa ii zica sa o paraseasca pt ca e asa cum e si mai mult, sa avorteze copilul.

Acei indivizi care au putut da astfel de sfaturi, este clar ca nu stiu ce inseamna cu adevarat a-ti iubi sotia si a fi alaturi de ea, indiferent ce greutati, boli sau necazuri s-ar ivi in viata!

La bucurie si veselie este usor si ne pricepem cu totii, insa daca un barbat isi iubeste cu adevarat sotia se vede mai ales dupa cum se comporta si actioneaza in momentele dificile din viata.

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Sunt si atei care nu accepta avortul. Pozitia fata de acesta nu e doar atributul credinciosilor crestini. Si nu e fapt crestinesc sa te bati cu caramida in piept, mai voalat sau mai direct, ca esti, vai, credincios in vreme ce altii, sarmanii de ei, nu sunt...

"Exceptia confirma regula" - nu se poate ca sa nu fi auzit de zicala asta.
Intrebarea este daca o si pricepi.

Recent am cunoscut un grup de familii in care exista unul sau chiar doi copii (astazi ei sunt de fapt adolescenti) cu sindrom Down. Desi cunosteau probabilitatea ca pruncul sa aiba sindrom Down, parintii nu au acceptat avortul. Au primit copilul asa cum este el, ca din Mana lui Dumnezeu.

Ei bine, unii dintre acesti parinti nu sunt credinciosi. Unul chiar scrie o carte in care arata de ce nu are nevoie sa fie "credincios" pentru a-si iubi singurul fiu - un adolescent cu sindrom Down.

Tocmai, cuvantul cheie este "probabilitatea" si inca o data, trimitere la zicala de mai sus (pentru necredinciosi).
Toata admiratia pentru ei, oricum.

Apropo, care carte?

[AlinB]

În prealabil postat de Florinvs

Acei indivizi care au putut da astfel de sfaturi, este clar ca nu stiu ce inseamna cu adevarat a-ti iubi sotia si a fi alaturi de ea, indiferent ce greutati, boli sau necazuri s-ar ivi in viata!

La bucurie si veselie este usor si ne pricepem cu totii, insa daca un barbat isi iubeste cu adevarat sotia se vede mai ales dupa cum se comporta si actioneaza in momentele dificile din viata.

Hai sa fim seriosi de parca tu stii ce inseamna lucrurile astea.
Iti place sa vorbesti de ele asa, din teorie, ca o poveste frumoasa si logica, dar n-ai nici cea mai vaga idee despre care iti sunt limitele sau care pot fi limitele celuilalt.

De ce te mariti cu o femeie draguta si cu care poti relationa, aveti scopuri comune si nu cu una urata si enervanta care pur si simplu vrea o viata comoda pe banii tai?

Pentru ca iti place de ea si placerea asta o numesti "iubire".

Daca peste 20 ani va fi una urata si cicalitoare, fara mare interes pentru familie, copii si tot ce vrea de la tine sunt banii si iti face viata amara daca nu ii obtine, ce ai sa faci?

Pe ce baze mentii alegerea initiala? Ca aveti deja copii impreuna? Ca ti-e mai comod sa-ti cumperi linistea de la ea, decat sa faci o schimbare? Si la povestea asta ai sa-i spui tot "iubire" si combinatia asta nefericita "familie"?

[ioan67]

În prealabil postat de AlinB

Limite care nu exista in programa oficiala fata de care multi si-au exprimat indoielile si tu i-ai atacat frenetic.

Orice programa scolara are niste delimitari. Ce-ar fi sa-ti vezi de meseria ta si sa nu te mai bagi unde esti habarnist?

În prealabil postat de AlinB

Daca prin educatie sexuala se intelege "celebrarea placerii" si "celebrarea perversiunii", pardon, a "diversitatii" ...da-mi voie sa ma indoiesc.

Nu am gasit nicaieri un document MEN in care sa fie ridicata in slavi perversiunea.
Astea sunt inchipuirile tale tendentioase care arata destul de clar ce fel de ochi ai.

Partea cu placerea da de furca, se pare, multora.... Intre placerea de care vorbeste Maxim Marturisitorul, in cadrul strict propus de el, si palavrele de pe aici despre placere, nu e nici o legatura.
Cand un psiholog vorbeste despre placere la copil, el are in vedere cu totul alt camp semantic/conceptual decat alde gura-casca. Mai bine puneti mana pe carte, baieti!

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Orice programa scolara are niste delimitari. Ce-ar fi sa-ti vezi de meseria ta si sa nu te mai bagi unde esti habarnist?

Ai fost invitat sa comentezi la obiect si ai preferat sa musti ca un sarpe veninos.
Ca si acum.

Nu am gasit nicaieri un document MEN in care sa fie ridicata in slavi perversiunea.
Astea sunt inchipuirile tale tendentioase care arata destul de clar ce fel de ochi ai.

"Celebrarea diferentelor" (sexuale, desigur, si nu se refera la barbat/femeie) ce iti spune?
Cum se preda (dupa aceleasi norme UE) in tari ca Anglia, Suedia, etc. nu-ti spune nimic?

Ce ar trebui, sa apara un manual in romana unde sa-ti spuna alb pe negru aceleasi lucruri ca sa nu mai faci pe orbul?

Partea cu placerea da de furca, se pare, multora.... Intre placerea de care vorbeste Maxim Marturisitorul, in cadrul strict propus de el, si palavrele de pe aici despre placere, nu e nici o legatura.
Cand un psiholog vorbeste despre placere la copil, el are in vedere cu totul alt camp semantic/conceptual decat alde gura-casca. Mai bine puneti mana pe carte, baieti!

Sau pune tu mana pe citate si defineste-ti pozitia, nu mai fa pe desteptul cand n-ai cu ce.

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Iubirea s-a practicat si s-a talcuit de cand lumea. Cel mai bine au cantat-o poetii, din toate literaturile lumii si din toate epocile. Ca sa nu mai spun cum au scris si vorbit unii dintre ierarhii Bisericii, pe firul Cuvantului.
Acuma, ca tu simti nevoia sa privesti chioras la lucrurile astea, ce sa zic... Bine nu imi pare, ca vei fi suferind, poate. Ma tem insa ca nu mai suferi, de-o vreme... Ma tem ca te-ai obisnuit asa, ba chiar ca-ti place...

Asa, asa, da-i cu "omul de paie", arata-ne cat de destept esti, daca atata poti..

[Florinvs]

În prealabil postat de AlinB

Hai sa fim seriosi de parca tu stii ce inseamna lucrurile astea.
Iti place sa vorbesti de ele asa, din teorie, ca o poveste frumoasa si logica, dar n-ai nici cea mai vaga idee despre care iti sunt limitele sau care pot fi limitele celuilalt.

De ce te mariti cu o femeie draguta si cu care poti relationa, aveti scopuri comune si nu cu una urata si enervanta care pur si simplu vrea o viata comoda pe banii tai?

Pentru ca iti place de ea si placerea asta o numesti "iubire".

Daca peste 20 ani va fi una urata si cicalitoare, fara mare interes pentru familie, copii si tot ce vrea de la tine sunt banii si iti face viata amara daca nu ii obtine, ce ai sa faci?

Pe ce baze mentii alegerea initiala? Ca aveti deja copii impreuna? Ca ti-e mai comod sa-ti cumperi linistea de la ea, decat sa faci o schimbare? Si la povestea asta ai sa-i spui tot "iubire" si combinatia asta nefericita "familie"?

Fara a ma lauda si fara a aveea talent de prezicator, dar stiu despre ce vorbesc!
Si spun asta , deoarece stiu ce inseamna sa-ti iubesti sotia cu adevarat!

-Cu frumusetea fizica v-am explicat cum este!

-In cazul acelor oameni (ca sunt si barbati si femei), care se casatoresc in functie de averea sau posibilitatile financiare ale sotului sau a sotiei, este evident ca acei oameni gresesc, si nicioadata nu am fost, nu sunt si nu voi fi de acord cu asa ceva!

-Presupunerea dumneavoastra ca in timp unul din soti si-ar putea schimba caracterul, si sa devina asa cum spuneti dumneavoastra, este de genul zicalei daca va cadea drobul de sare!

Acuma nimeni nu are talente de mama Omida (daca dumneavoastra puteti prevedea ce va fi in viitor, atunci va rugam sa ne spuneti si noua), insa nu mi se pare normal a ezita a ne casatori cu o persoana iubita de sex opus, numai din cauza starii de teama ca nu stiu ce s-ar putea intampla in viitor.

Evident, este necesara o cunoastere inainte de casatorie, o perioada de a cunoaste omul respectiv, insa nici sa nu ne casatorim, de teama ca sotul sau sotia s-ar putea schimba (ca si caracter si mod de comportament) in viitor!

[AlinB]

În prealabil postat de Florinvs

Si spun asta , deoarece stiu ce inseamna sa-ti iubesti sotia cu adevarat!

De unde stii, ai fost casatorit in alta viata cu o sotie care te-a inselat, dispretuit, etc. si totusi ai ramas langa ea, din "iubire"?

-Cu frumusetea fizica v-am explicat cum este!

Da, stiu, trebuie sa fie "scanteia" ca sa se aprinda "motorul" (citat).
Dar nu ne-ai spus ce se intampla cand dispare scanteia, o sa ti se aprinda motorul dupa alta (fie ca si distractie, nu neparat relatie inlocuitoare) sau ai sa inghiti in sec pentru un principiu care acum o sa ti se para prea abstract?

-In cazul acelor oameni (ca sunt si barbati si femei), care se casatoresc in functie de averea sau posibilitatile financiare ale sotului sau a sotiei, este evident ca acei oameni gresesc, si nicioadata nu am fost, nu sunt si nu voi fi de acord cu asa ceva!

Ca si cand ti-ar cere cineva parerea.
Evident ca viitoarea sotie foarte probabil itii va scana buzunarul, dar nu o sa-ti zica asta in fata, gen "nu e rau, dar m-as fi casatorit cu unul mai dotat financiar daca as fi avut cu ce sa-l impresionez".

Dar s-ar putea in schimb sa observi ca e mai "permeabila" si mai "permisiva" dupa un cadou mai consistent, ca i se pare normal sa platesti doar tu cheltuieli comune, si ai sa zici "ok, asa sunt femeile" si "bine ca am de unde".
Mai tarziu, ai sa intelegi ce inseamna asta si care sunt costurile reale.

În prealabil postat de Florinvs

-Presupunerea dumneavoastra ca in timp unul din soti si-ar putea schimba caracterul, si sa devina asa cum spuneti dumneavoastra, este de genul zicalei daca va cadea drobul de sare!

Analogie tampita, pentru ca in cazul drobului de sare evident, copilul putea fi luat de acolo si problema disparea, pentru asa ceva nu exista masuri adecvate.

Ce garantie ai ca celalat nu-si va schimba caracterul sau felul de a fi in rau, peste limitele tale de acceptabilitate ?

Daca pentru tine poti sa spui ca sigur nu va fi asa (desi tot din inconstienta) ai macar un minim control asupra situatiei.

In ceea ce il priveste pe celalat, n-ai de unde sa stii sau cum sa controlezi aspectul asta.

Oamenii nu de putine ori se plictisesc sau cum se zice "li se uraste cu binele" sau de ce nu, aspira "la mai bine" si daca mai au si un anturaj prost (care iarasi, nu-l poti controla) incep sa faca alegeri gresite.

Acuma nimeni nu are talente de mama Omida (daca dumneavoastra puteti prevedea ce va fi in viitor, atunci va rugam sa ne spuneti si noua), insa nu mi se pare normal a ezita a ne casatori cu o persoana iubita de sex opus, numai din cauza starii de teama ca nu stiu ce s-ar putea intampla in viitor.
Evident, este necesara o cunoastere inainte de casatorie, o perioada de a cunoaste omul respectiv, insa nici sa nu ne casatorim, de teama ca sotul sau sotia s-ar putea schimba (ca si caracter si mod de comportament) in viitor!

Nu asta era ideea ci sa lasi deoparte discursurile delirante despre iubire care exclud tocmai posibilitatea asta vorbind de "la bine si la rau" ca si cand "raul" nu s-ar putea intampla niciodata.

Tocmai raspunsul tau arata ca de fapt si de drept nu esti dispus sa iei in calcul varianta nefericita si daca se intampla, ei bine..n-ai un raspuns pentru asa ceva decat probabil ceva gen "mi se pare normal ca doi oameni care nu se mai inteleg, sa se desparta".

[Florinvs]

În prealabil postat de AlinB

De unde stii, ai fost casatorit in alta viata cu o sotie care te-a inselat, dispretuit, etc. si totusi ai ramas langa ea, din "iubire"?



Da, stiu, trebuie sa fie "scanteia" ca sa se aprinda "motorul" (citat).
Dar nu ne-ai spus ce se intampla cand dispare scanteia, o sa ti se aprinda motorul dupa alta (fie ca si distractie, nu neparat relatie inlocuitoare) sau ai sa inghiti in sec?



Ca si cand ti-ar cere cineva parerea.
Evident ca viitoarea sotie foarte probabil itii va scana buzunarul, dar nu o sa-ti zica asta in fata, gen "nu e rau, dar m-as fi casatorit cu unul mai dotat financiar daca as fi avut cu ce sa-l impresionez".

Dar s-ar putea in schimb sa observi ca e mai "permeabila" si mai "permisiva" dupa un cadou mai consistent, si ai sa zici "ok, asa sunt femeile" si "bine ca am de unde".
Mai tarziu, ai sa intelegi ce inseamna asta si care sunt costurile reale.



Analogie tampita, pentru ca in cazul drobului de sare evident, copilul putea fi luat de acolo si problema disparea, pentru asa ceva nu exista masuri adecvate.

Ce garantie ai ca celalat nu-si va schimba caracterul sau felul de a fi?

Daca pentru tine poti sa spui ca sigur nu vafi asa (desi tot din inconstienta) ai macar un minim control asupra situatiei.

In ceea ce il priveste pe celalat, n-ai de unde sa stii sau cum sa controlezi aspectul asta.
Oamenii nu de putine ori se plictisesc sau cum se zice "li se uraste cu binele" sau de ce nu, aspira "la mai bine" si daca mai au si un anturaj prost (care iarasi, nu-l poti controla) incep sa faca alegeri gresite.




Nu asta era ideea ci sa lasi deoparte discursurile delirante despre iubire care exclud tocmai posibilitatea asta vorbind de "la bine si la rau" ca si cand "raul" nu s-ar putea intampla niciodata.

Tocmai raspunsul tau arata ca de fapt si de drept nu esti dispus sa iei in calcul varianta asta si daca se intampla, ei bine..n-ai un raspuns pentru asa ceva decat ceva gen "mi se pare normal ca doi oameni care nu se mai inteleg, sa se desparta".

Vad ca este cazul sa va spun unele amanunte- se pare ca pricepti mai greu!

1. Sunt casatorit, si nu am mai fost casatorit anterior!

2. In legatura cu acele femei care-si aleg sotii in functie de situatia financiara, chiar daca nu le spun direct ca vor sa aibă suma x de bani, dar, prin comportamentul lor , arata ca isi aleg viitorul sotul in functie de cati bani are!

Orice barbat cat de cat inteligent isi va da seama ca are de-a face cu o astfel de femeie (când o femeie ajunsa la varsta matura nu vrea sa aibă un serviciu, sau nu poate spune clar ce fel de meserie i-ar place sa practice, când refuza -pe motive neintemeiate- sa se angajeze intr-un serviciu potrivit cu pregatirea ei profesionala, când i cere partenerului sa-i cumpere produse de lux, care nu sunt de stricta necesitate, când o intereseaza ce fel de masina are sau daca are masina partenerul, când i spune partenerului sa o duca in destinatii exotice de vacanta, etc), atunci este clar si evident ce vrea de fapt aceea femeie, de la viitorul sot.

3. Nimeni nu poate prevedea in viitor (sau poate unii care au capacitati paranormale), si nimeni nu poate cunoaste 100% un om!

Tot ce putem face ca oameni este sa incerc sa cunoastem cat mai bine persoana iubita, si noi insine sa ne pastram caracterul si comportamentul de la începutul casniciei toata viata!

4. In viata si mai ales in situatia economico-sociala de azi din Romania, sunt multe greutati, pot aparea necazuri, imbolnaviri, etc!

Insa important este ce simti pentru persoana de langa tine, daca o iubesti cu adevarat si din tot sufletul, si bineinteles ca aceasta iubire, incredere si respect reciproc sa fie reciproce.

5. Iar la întrebarea dumneavoastra- cum as proceda daca in casnicie vor aparea greutati, necazuri, imbolnaviri, neintelegeri, etc, va pot raspunde intr-un singur fel- si anume ca voi fi alaturi toata viata de sotia mea!

Mai clar de atata nu stiu cum sa va explic sau sa va spun.