Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #21  
Vechi 07.01.2011, 12:53:20
NECTARIE NECTARIE is offline
Banned
 
Data înregistrării: 27.11.2010
Locație: BRASOV
Religia: Ortodox
Mesaje: 326
Implicit

"Nu tot cel ce-Mi zice Doamne, Doamne, va intra in Imparatia Cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu". Iar voia Tatalui aceasta e: Cei ce iubiti pe Domnul, urati cele rele". Asadar, deodata cu rugaciunea lui Iisus Hristos, sa uram si gandurile rele; si iata ca am facut voia lui Dumnezeu.Isihie Sinaitul
Reply With Quote
  #22  
Vechi 07.01.2011, 17:53:50
NECTARIE NECTARIE is offline
Banned
 
Data înregistrării: 27.11.2010
Locație: BRASOV
Religia: Ortodox
Mesaje: 326
Implicit

Numai omul, aceasta vietuitoare mintala si rationala, este dintre toate ''dupa chipul si dupa asemanarea lui Dumnezeu'', pentru demnitatea mintii si a sufletului, adica pentru necuprinsul, nevazutul, nemurirea si libertatea voii, ca si pentru insusirea de stapanitor, nascator de prunci si ziditor. Iar ''dupa asemanare'' este pentru ratiunea virtutii si a faptelor noastre care imita pentru Dumnezeu si poarta nume duhovnicesc, adica pentru dispozitia filantropica fata de cei din neamul omenesc, pentru indurarea, mila si dragostea aproapelui si pentru compatimirea aratata altora. ''Fiti milostivi, zice Hristos Dumnezeu, precum si Tatal vostru cel ceresc milostiv este''. ''Dupa chipul'' il are orice om, caci Dumnezeu nu se caieste de darurile sale. Dar ''dupa asemanarea'' o au foarte putini si numai cei virtuosi, sfintii si cei ce imita pe Dumnezeu in bunatate, pe cat e cu putinta oamenilor.Sfantul Ioan Damaschin
Reply With Quote
  #23  
Vechi 07.01.2011, 18:59:35
cristian67
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Cine are frica de DUMNEZEU,nu se teme

Calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci
nimenea nu s-a suit la cer cu tihnă. Calea tihnei știm
unde sfârșește, iar pe cel ce se scufundă pe sine în
Dumnezeu nu-l vrea Dumnezeu să fie niciodată fără
grijă, însă el trebuie să fie cu grijă pentru adevăr. Dar și
din aceasta se cunoaște că este sub grija lui Dumnezeu,
că-i trimite pururea suferințe. Cel ce voiește să fie în
lumea aceasta fără grijă și o dorește aceasta, dar voiește
să viețuiască totodată în virtute, e străin de calea
aceasta. Căci drepții nu numai că se nevoiesc în faptele
cele bune, ci se și află de bună voie într-o mare
nevoință pentru biruirea ispitelor, pentru cercarea
răbdării lor. Dar sufletul care are frica de Dumnezeu
nu se teme de ceva care-l vatămă trupește. Căci
nădăjduiește în El de acum și în vecii vecilor. Amin.
Atunci când răul omenesc își atinge punctul culminant,
Dumnezeu Își va trimite secera pentru seceriș...
[Antihristul] va veni ca un făcător de pace, un conducător
bun și înțelept, care poate aduce lumea în rânduială. Cu
toate acestea, de fapt, el va fi un vrăjmaș al tuturor, un
urâtor a tot ceea ce este bun, un tiran și un făcător de rău,
un distrugător a toate; asemenea lui, lumea n-a văzut pe
nimeni niciodată și nici nu va vedea vreodată. Fiecare
persoană va fi pecetluită; fiecare amănunt sau element al
muncii sale și al vieții acesteia, ba și fiecare cuvânt, fiecare
mișcare a facultăților mintale va fi sub supraveghere
neîncetată, astfel încât ea [persoana] nu va mai avea
obiceiul de a cugeta la sine, de teamă ca nu cumva
înfățișarea feței să reflecte fără voia sa ceva nepotrivit cu
autoritatea conducătorului lumii, adică a Antihristului.
Reply With Quote
  #24  
Vechi 07.01.2011, 19:09:51
cristian67
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Melcul


Sfânta Mănăstire Antim din București are deasupra ușii de la intrare o emblemă, sculptată în piatră de însuși episcopul Antim Ivireanul care reprezintă un melc.
Melucul simbolizează sărăcia, căci toată averea sa este purtată în spate, sub cochilie. De asemenea melcul mai simbolizează tăcerea, el nu produce nici sunet, spre deosebire de alte animale. O a treia însușire este aceea că, atunci când plouă, el se înalță cu ușurință deasupra apei.
Se poate spune că melcul este imaginea perfectă a călugărului. Ca și melcul, călugărul trebuie să fie sărac, el depune un jurământ al sărăciei depline, trebuie să iubească tăcerea și să se înalțe la Dumnezeu prin rugăciune fierbinte, însoțită de lacrimi.
La fel să procedăm și noi, să iubim aceste virtuți, să ne lipsim de cele pământești, să iubim tăcerea și să înălțăm prin rugăciune și lacrimi la Dumnezeu asemena melcului când plouă.
Cum ne-am putea asemui cu melcii când pe noi ne covârșește greutatea lucrurilor adunate în casa din spatele nostru? Nici măcar casa sufletului n-o putem păstra liberă de conștiință și liberă de deșertăciunile acestei lumi trecătoare.

Reply With Quote
  #25  
Vechi 07.01.2011, 19:20:23
cristian67
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit sa luam aminte

Cutremurator cuvant al Sfantului Isaac Sirul



"Nu-i purta ura pacatosului, fiindca noi toti suntem pacatosi.
Daca, in numele Domnului, faptuiesti nevointe duhovnicesti, impotriva aproapelui pacatos, varsa lacrimi pentru el.
De ce oare sa-l urasti?
Uraste-i pacatele, iar pentru el roaga-te si prin aceasta vei face intocmai ca Hristos, asemanandu-te Lui, Carele nu-i ura pe pacatosi, ci se ruga pentru ei.
Oare n-ai vazut cum plange El pentru Ierusalim?
De multe ori ajungem de rasul diavolului.
Oare de ce sa-i uram tocmai pe aceeia de care isi bate joc si diavolul, batandu-si joc si de noi?
Oare de ce omule il urasti pe pacatos?
Fiindca nu este tot asa de drept ca si tine?
Dar cat de drept esti tu, daca iti lipseste dragostea?
De ce oare n-ai varsat lacrimi pentru el, in loc sa-l prigonesti?
Cei ce ai convingerea ca judeca sanatos faptele pacatosilor si din aceasta pricina se ridica impotriva lor cu manie, o fac din prostie.
Mare napasta este ingamfarea de sine adica parerea de sine. Mare napasta este nesocotirea smereniei! Nu este nenorocire mai mare ca acea pornire si stare a sufletului in care calugarul ( mireanul) , fara a fi chemat sau intrebat ci numai lasandu-se amagit de constiinta propriei sale vrednicii incepe sa dea lectii; sa acuze si sa dojeneasca semenii!
De vei fi intrebat nu te grabi sa dai sfaturi si sa-ti spui parerea;ca unul ce te afli in nestiinta, numai la mare nevoie, vorbeste cu maxima prudenta si modestie, pentru a nu cadea in pacatul slavei desarte si al trufiei, lovindu-l pe aproapele cu un cuvant aspru si nechibzuit."

Nota:
Text extars din cartea" Ofranda monahilor contemporani" scrisa de Sfantul Ignatie Briancianinov
Reply With Quote
  #26  
Vechi 07.01.2011, 20:01:21
cristian67
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit sa luam aminte

Pentru cuget vei da vamă
pentru gânduri vei da seamă,
fapte bune, fapte rele
mai târziu răspunzi de ele"
(Traian Dorz)




Vorba multă, chiar și lipsită de răutate, uneori poate fi piatră de poticnire. Cine vorbește mult, imposibil să nu greșească - spune o vorbă din popor.
Se întâmplă de multe ori ca, din dorința de afirmare, să tragem concluzii pripite și să ne amestecăm în lucruri care par că sunt duhovnicești, dar în realitate sun firești. În întâlnirile noastre, chiar după Sf. Liturghie, bârfim cu atâta plăcere fără să știm dacă ceea ce spunem este adevărat sau nu.
Tomas a Kempis ține să ne spună că: " Năravul și nepăsarea față de nepăsarea sufletului nostru ne trag de cele mai multe ori la limbuție..."
Este timpul să analizăm cu atenție viciul acesta care se cheamă "bârfă" și toate urmările lui. Este timpul să fim mai veghetori și să ne luăm mai în serios misiunea de creștini ortodocși, adică de a fi dreptcredincioși, vestindu-L pe Mântuitorul și Jertfa Sa și nu vorbăriile fără rost și ușuratice.
Ori de câte ori avem ocazia, să vestim Evanghelia lui Hristos și nu "evanghelia" noastră sau a lumii contemporane.
Să lăsăm curiozitățile problemelor cotidiene și să-L aducem pe Hristos la oameni, iar pe oameni să-i aducem la Hristos. Făcând așa, vorbele deșarte, neziditoare și pierzătoare de suflet nu-și vor mai avea loc pe buzele noastre.
Fie ca întodeauna cuvintele noastre să fie pline de dragoste, de bunătate și în lumina sfântului Adevăr. Căci adevărul nu bârfește niciodată. Ci el ustură și doare, dar e adevăr.


"Fiul meu, oricât de falnic duhul răului ți-apare ai curaj să spui în față adevărul sus și tare. Îndrăznește, nu te teme și vei birui-n ispită, căci a răului putere todeauna-i mărginită" (Traian Dorz)


Adevărul însă trebuie cercetat, să vedem dacă e întru totul adevărat, ca nu cumva să se transforme tot în bârfire. Să ne ferim deci de orice fel de vorbe neadevărate sau cu jumătăți de înțeles, pentru a nu ne face părtași la stricăciunile ce vin o dată cu acestea: certusi, dezbinări, divorțuri, etc.
Odată deveniți piatră de poticnire, ne vom împovăra cu un păcat mare și vom pierde încredearea în fața tuturor.



"Fiul meu, alege numai binele adevărat
tot ce numai pare bine, este-adeseori păcat
ce e bine-ntreg, se simte și-l cunoaște duhul tău,
ce doar pare, e-amăgire: crezi că-i bine, dar e rău"
(Traian Dorz)
Reply With Quote
  #27  
Vechi 08.01.2011, 00:13:09
tigerAvalo9 tigerAvalo9 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 28.03.2008
Locație: Galati
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.448
Implicit

Despre copii si tineretul crestin

365 Care este modelul, prototipul ideal pe calea vietii noastre crestine ?

Este Insusi Iisus Hristos Mantuitorul lumii. Sa mergem dupa putere pe urmele Lui, spre a nu pierde calea vietii care duce la mantuire. Dupa Hristos, cele mai desavarsite modele sunt sfintii, incepand cu Maica Domnului. Sa le urmam exemplele vietii.

366 In ce fel sfintii si parintii nostri duhovnicesti ne pot fi modele vii de urmat pe calea mantuirii ?

Marele Apostol Pavel, cand trecea prin cetati, invata pe crestini sa pazeasca invataturile randuite de Apostoli si de preotii din Ierusalim (Fapte 16, 4). In alt loc zice : " Va mai rugam, fratilor, sa avea luare aminte pentru cei ce se ostenesc intru voi, pentru cei ce va carmuiesc intru Domnul si bine va sfatuiesc, si pentru munca lor sa-i socotiti pe ei vrednici de prisoselnica dragoste " (I Tesaloniceni 5,12-13). In alta Epistola zice : " Aduceti-va aminte de mai-marii vostri care v-au grait cuvantul lui Dumnezeu, ca privind cu luare aminte cum si-au incheiat viata, sa le urmati credinta" ( Evrei 13, 2 ). Vezi ce zice ? Sa privim cu luare aminte la parintii si inaintasii nostri cum si-au incheiat viata. Adica daca viata lor a fost lumina si pilda pana la mormant pentru noi toti, atunci sa le urmam credinta. Se poate ca cineva din parintii nostri, oricat de evlavios ar fi si tare, sa se schimbe din asezarea lui cea buna si duhovniceasca si sa devina rau si smintitor. Or, aceluia nu trebuie a-i urma, ca nu impreuna cu el sa ne pierdem sufletul. Iar daca acela a dus lupta cea buna pana la sfarsit, si in viata cinstita si duhovniceasca s-a sfarsit, aceluia sa-i urmam. Asa au fost sfintii lui Dumnezeu Apostolii, Mucenicii si Cuviosii Parinti pe care Biserica ii cinsteste de mii de ani si le urmeaza invataturile pline de sfaturi Si mantuitoare de suflet. Acestia, dupa cuvantul Domnului, au fost faclii aprinse pe pamant si au rabdat pana in sfarsit ispite si necazuri pentru Hristos. Pentru aceea au si luat cununa vietii de veci, fiindca " lupta cea buna s-au luptat si calatoria au savarsit" dupa voia Domnului.
Toti Sfintii si Cuviosii Parinti canonizati de Biserica lui Hristos ne sunt modele de urmat pe calea mantuirii fara nici o indoiala. De aceea suntem datori a-i cinsti cu toata evlavia si a le urma dupa putere, rugaciunea, postul, curatia, smerenia, blandetea, mila, sfatul si jertfa. La fel, sa urmam si viata curata si binecuvantata a parintilor nostri trupesti care ne-au nascut si a duhovnicilor si parintilor nostri care ne-au unit cu Hristos si ne-au ajutat cel mai mult pe calea mantuirii.

367. Ce trebnie sa invatam mai intai de la sfinti ? Dar de la parintii nostri duhovnicesti, care ne-au crescut si au adormit in Domnul ?

De la sfinti sa invatam mai ales marea lor iubire pentru Dumnezeu, statornicia lor in dreapta credinta, curajul cu care marturiseau pe Hristos si sfintenia desavarsita a vietii lor, iar de la parintii nostri duhovnicesti sa invatam blandetea si dragostea cu care ne-au crescut si ne-au vorbit de Dumnezeu, ravna lor pentru biserica si rugaciune si mila cu care ajutau pe toti oamenii la mantuire.

368. In ce masura copiii, prin nerautatea si curatia lor, ne pot fi modele spre o viata curata si duhovniceasca ?

Sfantul Apostol Pavel zice ca de la copii putem lua numai nerautatea si nevinovatia lor, dar nu si intelegerea lor prunceasca. " Fratilor, spune el, nu fiti copii cu mintea. Adica fiti copii cu nerautatea. La minte, insa fiti desavarsiti " (I Corinteni 14, 20). De la prunci putem lua pilda smerenia, dupa cum a zis Domnul : " Cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare intru Imparatia cerurilor" (Matei 18, 4). Iar daca cineva, prin darul lui Dumnezeu, va ajunge sa fie desavarsit cu mintea si intelegerea si sa aiba nerautatea, smerenia si curaitia pruncilor, acesta cu adevarat a ajuns la culmea nepatimirii si poate sa fie pilda de urmat pe calea mantuirii.

369. Cuvintele lui Hristos " Lasati copiii sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este Imparatia cerurilor, ( Matei 19,14) este o porunca pentru noi toti sau numai un un indemn ?

Aceste cuvinte sunt o porunca pentru noi toti care vrem sa ne mantuim, si sa ne silim sa avem inima smerita si nevinovata de copii. Dar vezi ca nu a zis ca numai a acestora este imparatia cerurilor, ci : " a unora ca acestia " . Adica toti care prin darul lui Dumnezeu si prin lucrarea faptelor bune ajung la masura curateniei si a nevinovatiei pruncilor, vor dobandi imparatia cerurilor. Aceasta porunca priveste si pe parintii trupesti. Ca au prima datorie fata de copii sa le dea viata, sa-i lase sa vina la viata, iar nu sa-i omoare. Apoi au porunca sa-si creasca copiii in credinta si in frica de Dumnezeu, in rugaciune si in viata curata. De vor face asa, copiii lor vor creste bine, vor purta in ei pe Hristos si vor urma toata viata lui Hristos. In felul acesta vor implini si ei porunca Domnului : " Lasati copiii sa vina la Mine !" .

370. Copiii botezati si nevinovati sunt mai buni la Dumnezeu decat monahii si crestinii desavarsiti ? Ce asemanare este intre copii si cei desavarsiti ?

Mai mare plata de la Dumnezeu au monahii si crestinii care vor castiga nevinovatia si curatenia pruncilor prin lupte si osteneli, decat copiii botezati ai crestinilor. Caci copiii numai prin darul Prea Sfantului Duh de la Botez au luat desavarsirea, fara de osteneala proprie. Iar crestinii si monahii buni au rabdat pana la moarte necazurile, scarbele si durerile veacului de acum si prin rabdarea lor au dobandit sufletele lor (Luca 21,19; Romani 12,12; Efeseni 4, 2; Tit 2, 2).

371. De ce totusi Mantuitorul cheama pe copii la Sine inaintea tuturor oamenilor si ni-i da drept modele de desavarsire ?

Mantuitorul nostru Iisus Hristos, fiind Insusi izvorul nemarginit al dragostei, al curatiei si al nevinovatiei, din dragostea Sa cea nemarginita iubeste pe copii pentru nevinovatia lor si ii cheama la Sine, ca sa ne dea noua pilda spre a urma cu fapta curatenia, nevinovatia si nerautatea pruncilor si a copiilor curati. Prin cuvintele : " Lasati copiii sa vina la Mine" , Domnul ne arata ca El iubeste pe copii si nevinovatia lor si cu pilda ne indeamna pe toti sa fim ca ei.

372. Copiii nevinovati care se duc la Domnul de mici, pot fi considerati sfinti si deci modele de urmat pentru noi ?

Pot fi considerati sfinti si modele de urmat pentru noi cat priveste nevinovatia si curatia lor, dar nu si lupta si suferinta pentru lucrarea poruncilor lui Dumnezeu. Caci ei au intrat in imparatia cerurilor numai pentru nevinovatia vietii, nu si pentru ostenelile faptelor bune pe care le-au indurat cu barbatie sfintii lui Dumnezeu, care prin multe suferinie si prigoane pentru Hristos au dobandit viata vesnica (Matei 5,10-13; Fapte 14, 22; II Corinteni 4,17; II Tesaloniceni 1, 5).
Mantuitorul nostru Iisus Hristos a zis : " De nu va veti intoarce si de nu vep fi ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor" (Matei 18, 3). Dar la aceasta nevinovatie si curatenie a pruncilor, sfintii lui Dumnezeu prin mari lupte, osteneli si chinuri, au ajuns.

373. Ce raspuns greu vor da inaintera Domnnului acei parinti trupesti si sufletesti care smintesc pe fiii lor si nu poarta grija de mantuirea sufletelor lor ?

Parintii trupesti si sufletesti, care smintesc prin faptele si cuvintele lor pe fiii si fiicele lor si nu poarta grija de mantuirea sufletelor lor, au asupra lor " vaiul" spus de Mantuitorul : " Vai lumii pentru sminteli !... Dar mai vai de cel prin care vine sminteala !... Acela mai bine si-ar lega o piatra de moara de grumaz si sa se arunce in adancul marii" (Matei 18, 6-7 ). Prin greutatea pietrei de moara se arata cat de greu este pacatul smintelii, care aduce pierderea tuturor celor ce s-au smintit.
Iar pentru nepurtarea de grija a parintilor trupesti si sufletesti privind calauzirea copiilor si crestinilor pe calea mantuirii, acestia vor lua osanda lui Eli preotul care nu a purtat de grija de cei doi fii ai sai, Ofni si Finees, lasandu-i sa faca multe rautati inaintea Domnului. Din aceasta nepurtare de grija si-a pierdut viata si sufletul atat preotul, cat si fiii sai, iar sicriul Legii Domnului a fost luat in robie de Filisteni (I Regi 4,18-20; I Regi 2,13-18).
Reply With Quote
  #28  
Vechi 08.01.2011, 14:16:42
NECTARIE NECTARIE is offline
Banned
 
Data înregistrării: 27.11.2010
Locație: BRASOV
Religia: Ortodox
Mesaje: 326
Implicit

Multe sunt lucrurile care îi caracterizează pe creștini, dar mai presus de toate sunt pacea și iubirea. De aceea a spus Hristos: Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții (Ioan 13, 35) și Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă (Ioan 14, 27).
Reply With Quote
  #29  
Vechi 10.01.2011, 14:18:55
NECTARIE NECTARIE is offline
Banned
 
Data înregistrării: 27.11.2010
Locație: BRASOV
Religia: Ortodox
Mesaje: 326
Implicit

Omul cu adevarat rational are o singura grija: sa asculte de Dumnezeul tuturor si sa-L placa; si numai la aceasta isi deprinde sufletul sau: cum sa-i placa lui Dumnezeu, multumindu-i pentru o asa de mare purtare de grija si pentru carmuirea tuturor, orice soarta ar avea el in viata. Pentru ca este nepotrivit sa multumim pentru sanatatea trupului, doctorilor, care ne dau leacuri amare si neplacute, iar lui Dumnezeu sa nu-I multumim pentru cele ce ni se intampla cum trebuie, spre folosul nostru si dupa purtarea Lui de grija. Caci in cunostinta si credinta cea catre Dumnezeu sta mantuirea si desavarsirea sufletului. (Antonie cel Mare)7
Reply With Quote
  #30  
Vechi 11.01.2011, 15:37:36
NECTARIE NECTARIE is offline
Banned
 
Data înregistrării: 27.11.2010
Locație: BRASOV
Religia: Ortodox
Mesaje: 326
Implicit

Cei ce cunosc pe Dumnezeu sunt plini de toata bunavointa si, dorind cele ceresti, dispretuiesc cele pamantesti. Unii ca acestia nu plac la multi, dar nici lor nu le plac multe de aceea sunt nu numai urati, ci si luati in ras de multi smintiti. Ei insa rabda toate in saracie, stiind ca cele ce par multora rele pentru ei sunt bune. Caci cel ce intelege cele ceresti crede lui Dumnezeu, stiind ca toate sunt fapturile voi Lui. Cel ce insa nu le intelege nu crede niciodata ca lumea este zidirea lui Dumnezeu si ca a fost facuta pentru mantuirea omului. (Antonie cel Mare)43
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
cuvinte de folos mirelat Pocainta 1181 29.04.2017 12:47:01
Cuvinte de folos aurel1211 Resurse ortodoxe on-line 15 27.07.2012 21:07:11
Cuvant de folos pentru suflet monica.miholca Rugaciuni 0 06.02.2009 22:58:04