Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte astăzi pe Sfinţii Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic. Acest Sinod s-a desfăşurat la Constantinopol în anul 381 d.Hr., fiind cunoscut și ca Primul Sinod de la Constantinopol.
A fost convocat de împăratul Teodosie cel Mare (379-395), pentru a restabili ordinea şi liniştea în Biserică. Tulburarea era provocată de erezia pnevmatomahilor (termen grecesc alcătuit din cuvintele „Duh” şi „luptă”), care nega dumnezeirea, egalitatea şi deofiinţimea Duhului Sfânt cu Tatăl şi cu Fiul. 150 de episcopi au participat la acest Sinod Ecumenic. Prin strădania acestor Sfinţi Părinţi, Biserica a consolidat victoria Ortodoxiei, obţinută încă din anul 325, la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din 325.
Al doilea Sinod Ecumenic a formulat învățătura ortodoxă despre Sfântul Duh, mărturisind că este Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci. Astfel au condamnat erezia pnevmatomahilor. Simbolul de credinţă de la Niceea se încheia prin cuvintele „Credem şi în Duhul Sfânt”. La acestea, Sfinţii Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic au adăugat încă cinci articole de credinţă, stabilind învăţătura ortodoxă despre Sfântul Duh, despre Biserică, despre Sfânta Taină a Botezului, despre învierea morţilor şi viaţa veşnică.
La acest Sinod, Sfinţii Părinţi au condamnat şi ereziile macedonianism și apolinarianism, născute din dezbaterile legate de arianism. Pe lângă definiţiile de ordin dogmatic aprobate, Sino*dul al II-lea Ecumenic a redactat şapte canoane, prin intermediul cărora erau condamnate cele mai importante erezii apărute în Biserică la data respectivă. Era depus din treapta arhieriei Maxim Cinicul, care dorise să obţină în mod necanonic scaunul Bisericii constantinopolitane, fiind reglementate, de asemenea, drepturile jurisdic*ţionale ale vechilor scaune din Biserica Răsăritului, precizându-se „întâietatea de onoare a episcopului de Constantinopol după episcopul Romei”. Hotărârile dogmatice ale Sinodului al II-lea şi Simbolul de credinţă constantinopolitan constituie fundamentul teologic al hotărârilor dogmatice luate de celelalte sinoade particulare şi ecumenice, cuprinse implicit în acestea, fiind recunoscute unanim de întreaga Biserică.

[cristiboss56]

Congresul Național de Teologie intitulat „Unitate Eclesială și Unitate Națională” s-a încheiat miercuri la Palatul Patriarhiei.
Dezbaterile din a doua zi s-au concentrat asupra temelor:
Unitatea Bisericii în faţa ereziilor, curentelor filosofice si ideologiilor politice,Contribuţia Bisericii la promovarea conştiinţei naţionale a poporului român si la făurirea statului român unitar modern.
Sesiunile de comunicări au fost moderate de cadre didactice de la Facultatea de Teologie din bucureşti: Pr. Prof. dr. Ioan Moldoveanu, Pr. Conf. dr. David Pestroiu şi Pr. Prof. dr. Mihail-Simion Săsăujan.
Hristos este temeiul unităţii de credinţă
Profesorul Adrian Lemeni de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” a vorbit despre mărturisirea unităţii de credinţă în contextul riscului deturnării ei prin diferite ideologii.
El a atras atenţia că este important „să recuperăm şi să asumăm perspectiva eclesială conform căreia unitatea vieţii bisericeşti este trăită ca o experienţă în duh şi adevăr”.
Totodată, Adrian Lemeni a subliniat că „Hristos este temeiul unităţii de credinţă şi al unităţii Bisericii”.
O altă prelegere i-a aparținut părintelui conferențiar Patriciu Vlaicu, parohul Bisericii românești „Sfântul Nicolae” din Bruxelles.
Acesta a vorbit despre cum este păstrată unitatea de credință și limbă în diaspora românească.
Făcând referire la originea grecească a cuvântului diaspora, care înseamnă împrăşiere, părintele Patriciu Vlaciu a declarat pentru Radio Trintias că este o „provocare să vorbeşti despre diaspora în contextul unităţii”.
„Împrăştierea aceasta în unitate este o provocare, dar tocmai această împrăştiere face ca Biserica să se îmbogăţească de pluralitatea mărturisirilor şi manifestărilor”, a subliniat părintele Patriciu.
El a remarcat că diaspora nu este doar o comunitate etnică, ci şi o „împrăştiere a ortodocşilor în afara spaţiului tradiţional ortodox şi această împrăştiere face, pe de-o parte, ca lumea întreagă să intre în contact cu Ortodoxia”.
„Diaspora ortodoxă”, a spus părintele, „a fost cea care a mărturisit despre valorile Ortodoxiei în Occident şi a făcut să se îndrăgostească cei din Occident de valorile Ortodoxiei”.
Despre concluziile congresului a vorbit părintele conferențiar Nicușor Beldiman, consilier la Sectorul Teologic-Educațional al Patriarhiei Române.
În cele două zile ale congresului a fost evidențiată contribuția Bisericii la principalele evenimente ce au dus la formarea statului român unitar:
A fost evidenţiată legătura vie dintre Biserică şi neam în decursul istoriei, rolul limbii române în păstrarea unităţii religioase şi naţionale, importanţa învăţăturii de credinţă a Bisericii în păstrarea unităţii poporului român, raportul dintre Ortodoxie şi naţiune, dintre Ortodoxie şi cultură, precum şi rolul important pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut în pregătirea marilor evenimente istorice având ca scop unitatea naţională a românilor.
Congresul naţional de teologie
Manifestarea academică a debutat cu sesiunea festivă din 22 mai.
Lucrările au fost deschise în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.
În cuvântul rostit, Părintele Patriarh a subliniat importanța comemorării unității de credință înfăptuită în 1918.
Prima zi a congresului a continuat cu două sesiuni de comunicări despre unitatea de credinţă şi unitatea Bisericii.
Participanţii au fost premiaţi de Patriarhul Daniel
Miercuri, 23 mai, conferențiarii și moderatorii congresului au primit diploma omagială și medalia comemorativă a anului 2018.
Distincțiile au fost oferite în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. El a apreciat activitatea desfășurată în cadrul congresului pe tema unității eclesiale și naționale despre care a spus că este „o temă foarte frumoasă, actuală”.
Evenimentul academic a fost organizat de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

[cristiboss56]

Începând cu anul 2019 în calendarul Bisericii noastre va fi înscrisă o nouă sărbătoare: cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului – „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț.
Hotărârea a fost adoptată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a aprobat propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de înscriere în calendar, în ziua de 9 iulie, a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului.
De asemenea, în cadrul şedinţei sinodale de joi au fost aprobate textele slujbei, sinaxarului, troparului, condacului și acatistului cinstirii acestei Sfinte Icoane.
Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea”
Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea” se află în patrimoniul Mănăstirii Neamț de șase secole.
Ea datează din 665 a fost pictată în Lida și a fost dăruită domnitorului Alexandru cel Bun de Împăratul Bizanțului Ioan al VIII-lea Paleologul.
Tradiţia şi unele însemnări vechi atestă că icoana de la Mănăstirea Neamţ este o copie a celei despre care se spune că a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida, oraş din Israel.
Pictura icoanei aflată în Biserica „Înălţarea Domnului“ din incinta mănăstirii este protejată cu o îmbrăcăminte metalică, ornamentată cu pietre preţioase, între anii 1844-1845, în timpul stareţului Neonil.
Icoana a fost ascunsă în perioada 3 iunie 1821-28 octombrie 1822 în pădure pentru a fi apărată de turcii.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa
O altă icoană a Maicii Domnului a cărei cinstire s-a extins în Biserica Ortodoxă Română este Prodromița de la Muntele Athos, cu ziua de cinstire în 12 iulie.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu de la Sfântul Muntele Athos, supranumit Grădina Maicii Domnului.
Recent a fost adăugată în calendarul Bisericii Ortodoxe Române şi cinstirea icoanei Maicii Domnului Siriaca.

[cristiboss56]

De Rusalii Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh în chip de limbi de foc peste Sfinţii Apostoli. Acest praznic este sărbătorit întotdeauna duminica, la 10 zile după Înălţarea Domnului şi la 50 de zile după Paşti. Totodată, această zi este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci atunci, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism ca la trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim.

Sinaxarul ne spune despre această sărbătoare: „În această zi, Duminica a opta după Paşti, prăznuim Sfânta Cincizecime. Şi această sărbătoare am luat-o din cărţile iudeilor. Căci după cum aceia prăznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numărul de şapte, dar şi pentru că au primit Legea după trecerea a cincizeci de zile de la Paşti, tot astfel şi noi prăznuim cincizeci de zile de la Paşti, primind Duhul cel Preasfânt, care ne dă Legea, ne călăuzeşte spre tot adevărul şi ne învaţă cele plăcute lui Dumnezeu. (...) Se cuvine să mai ştim că, în ziua aceasta, săvârşindu-se praznicul Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenicii Domnului”.

Rusaliile constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli.

Credincioşii care participă în Duminica Rusaliilor la Sfânta Liturghie primesc ramuri binecuvântate de nuc sau tei, ramuri care simbolizează limbile ca de foc prin care s-a arătat harul Duhului Sfânt lucrător în ucenicii lui Hristos, trimişi de El să binevestească Evanghelia Sa în limbi diferite la toate neamurile.

Duminică, imediat după Sfânta Liturghie, se oficiază şi Vecernia „plecării genunchilor”, în cadrul căreia se rostesc şapte rugăciuni speciale de cerere a harului Duhului Sfânt.

Începând cu această zi, se rosteşte rugăciunea „Împărate Ceresc”, rugăciune care nu se spune în perioada de la Paşti până la Rusalii. Prin această rugăciune care se rosteşte la începutul fiecărei slujbe în Biserica Ortodoxă se arată că fiecare credincios e chemat să trăiască o Cincizecime perpetuă.*

[cristiboss56]

În ziua praznicului Sfintei Treimi, ieri, 28 mai, Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române și-a sărbătorit hramul. Ostenitorii celor cinci componente de presă au participat la Sfânta Liturghie și la slujba de Te Deum săvârșite în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a binecuvântat pe jurnaliștii creștini și a rostit cuvântul intitulat „Centrul de Presă BASILICA – misiune pentru cultivarea unităţii de credinţă şi de neam a românilor”.
Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul în Catedrala Patriarhală au făcut parte părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor LUMINA ale Patriarhiei Române și coordonatorul Centrului de Presă BASILICA; părintele consilier patriarhal Teodor Gradinaciuc (Radio TRINITAS); pr. Ciprian Florin Apetrei (Ziarul Lumina); arhid. consilier patriarhal Ioan Mavrichi (Biroul de presă al Patriarhiei Române); arhid. Ștefan Sfarghie (Ziarul Lumina); diac. Dumitru Bogdan Bădiță (Televiziunea TRINITAS); diac. consilier patriarhal Gheorghe Anghel (Agenția de ştiri BASILICA). Cuvântul de învățătură la Sfânta Liturghie a fost rostit de părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu. În cadrul slujbelor au fost înălțate rugăciuni către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ctitorul Centrului de Presă BASILICA, asupra coordonatorilor, ostenitorilor, binefăcătorilor și beneficiarilor activității mediatice a Patriarhiei Române. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale şi Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.
După momentul festiv din Sala „Europa Christiana”, jurnaliștii creștini au fost invitați de Patriarhul României să viziteze parcul Palatului Patriarhiei. Centrul de Presă BASILICA face parte din Sectorul comunicații și relații publice al Administrației Patriarhale și are cinci componente: Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Publicațiile LUMINA (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică, revista lunară Vestitorul Ortodoxiei), Agenția de știri BASILICA și Biroul de presă și relații publice.

[cristiboss56]

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a domnului profesor universitar Constantin I. Milică, miercuri, 30 mai 2018:
Am aflat cu multă întristare de trecerea din această viaţă a domnului profesor universitar Constantin I. Milică, cunoscut fitoterapeut, dascăl de mare prestigiu al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, fiind totodată și cercetător român de prestigiu.
L-am cunoscut pe domnul profesor Constantin I. Milică în vremea păstoririi noastre la Iași și am apreciat în mod deosebit multa sa osteneală pentru ajutorarea celor aflați în suferință.
A fost, încă din primele zile de apariție ale Ziarului Lumina, astăzi cotidianul Patriarhiei Române, un colaborator apropiat, cel mai longeviv din istoria acestui proiect editorial. A publicat aici, neîntrerupt, timp de 13 ani, săptămână de săptămână, într-o rubrică de specialitate, sfaturi, recomandări, tipuri de tratamente specifice fiecărei boli în parte, punându-și toate cunoștințele și toată priceperea în slujba aproapelui.
N-a fost doar „medic” de trupuri, ci și „medic de suflete”, știind să inspire celor suferinzi nădejde și încredere în lupta cu boala şi suferinţa.
Profesorul Constantin I. Milică a fost specialist în Fiziologia plantelor și în Fitoterapie, dedicându-şi întreaga viață activității didactice și de cercetare în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.
Vreme de jumătate de veac, a studiat efectele plantelor medicinale, cunoştinţele asimilate fiind valorificate în peste 600 de produse fitoterapeutice pe care le-a realizat și care au condus către vindecare mii de oameni din întreaga țară, dar și din străinătate.
A fost, de asemenea, unul dintre primii profesori ieșeni care au publicat carte de specialitate – în cazul acesta de Fitoterapie, domeniul său de activitate – cu binecuvântarea noastră, la Editura Trinitas, în anul 2009. Au urmat apoi alte volume în care și-a adunat cu trudă roadele cercetărilor și experiențelor sale, spre vindecarea și mângâierea celor suferinzi.
Ca o moștenire de mare preț, rămân pentru noi zecile de tratate de specialitate care-i poartă semnătura, majoritatea abordând studiile de laborator şi posibilităţile de utilizare eficientă a plantelor în vindecarea bolilor.
Domnul Iisus Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor, l-a chemat la veșnica odihnă într-o zi de mare sărbătoare creștină, Duminica Rusaliilor, în care harul Duhului Sfânt aduce mângâierea cerească în Biserică și în lume. Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Biruitorul morții, să așeze sufletul robului Său Constantin în loc luminat, în loc de odihnă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.
Încredințăm familia, prietenii și pe toți cei care l-au cunoscut și iubit, de întreaga noastră compasiune și adresăm tuturor sincere condoleanțe. Rugăciunea pentru odihna sa veșnică şi pomenirea lui cu recunoştinţă vor fi, în timp, legătură de iubire mai tare decât moartea şi mângâiere pentru cei îndoliaţi.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Părintele Constantin Necula a afirmat în cadrul conferinței de duminică susținută la palatul Mogoșoaia că „neamul românesc este o biserică în activitate continuă”.
Dorind să explice tema conferinței „Rusaliile, hramul neamului românesc”, părintele a spus:
„despre aceasta e vorba, despre cum Duhul Sfânt poate să ne țină laolaltă ca români, pentru că dacă ar fi să ne țină laolaltă altceva văd că nu ne iese”.
Părintele Necula a subliniat, totodată, modul în care românii ar trebui să conviețuiască: „avem nevoie să rezistăm ca neam, avem nevoie să ne ajutăm unii pe ceilalți să rămânem în viață, nu să ne ucidem cu fiecare cuvânt și cu fiecare vorbă”.
Fiind întrebat dacă neamul românesc este diferit cu ceva față de alte neamuri, părintele Constantin Necula a răspuns că nu este, în schimb „are bucuria de a fi al lui Hristos”.
„Sper să rămânem așa și să nu-L trădăm”, a subliniat părintele Necula.
Evenimentul a fost organizat de Primăria Capitalei și Centru cultural palatele brâncovenești de la porțile Bucureștiului în colaborare cu Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Mogoșoaia.
Părintele Constantin Necula
Preotul Constantin Necula este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.
Autor a unor volume de predici, studii și articole de omiletică și catehetică, este recunoscut pentru misiunea pe care o desfăşoară în rândul tinerilor.
La finalul anului trecut, Părintele Necula a primit de la Patriarhul României Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur pentru contribuţia constantă la educația ortodoxă a tinerilor.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă sărbătorește în ziua 29 iunie pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pentru rolul major pe care l-au avut acești Sfinți Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea creștinismului, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post.
Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel amintește de pregătirea Sfinților Apostoli pentru primirea Sfântului Duh la Cincizecime, dar și de râvna cu care ei au slujit Biserica, ducând cuvântul Evangheliei până la marginile lumii.
Acest post este o practică veche a Bisericii, care datează din epoca primară. Despre el au vorbit Sfinții Atanasie cel Mare, Ambrozie al Milanului și Leon cel Mare.
Prin ținerea acestui post se cinstesc și darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli la Cincizecime, de aceea în vechime acest post se mai numea Postul Cincizecimii.
Postului Sfinților Apostoli începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților şi este un post ușor. În fiecare sâmbătă și duminică a acestui post este dezlegare la pește, vin și ulei.
Învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare arată că luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu untdelemn și vin. Dezlegarea la pește există și luni, marți și joi dacă atunci cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn și vin. Și în caz de hramul bisericii se oferă dezlegare la pește. Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei.
Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai. În aceste situații, s-a hotărât ca postul să se ţină două sau trei zile înainte de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru şi Pavel. Anul acesta avem post pentru sărbătoarea Sfinţilor Apostoli în perioada 4-28 iunie.

[cristiboss56]

Episcopia Hușilor anunță trecerea la cele veșnice a părintelui arhimandrit Mina Dobzeu, statornicul mărturisitor al credinței în perioada comunistă și cel care l-a botezat pe monahul Nicolae Steinhardt.
Arhim. Mina Dobzeu s-a stins din viață astăzi, 7 iunie 2018 la ora 14:55, în chilia sa de la mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Catedrala Episcopală din Huși, informează site-ul oficial al Eparhiei.
Părintele Mina Dobzeu
Părintele Mina Dobzeu s-a născut în data de 5 noiembrie 1921, în satul Grozeşti, judeţul Lapuşna, Republica Moldova.
La vârsta de 13 ani a intrat ca frate de mănăstire la Mănăstirea Hâncu. În 1948 a fost tuns în monahism la Schitul Brădiceşti, aflat atunci în Episcopia Huşilor, fiind hirotonit ierodiacon în acelaşi an. Primeşte Taina Preoţiei în 1955.
În perioada 1948-1949 a fost arestat timp de 11 luni pentru proteste împotriva scoaterii învățământului religios din școală. În 1959 a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii (Facultatea de Teologie din București), scos din monahism și condamnat la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desființarea mănăstirilor și reducerea personalului monahal.
A fost închis la Galați, Jilava, Gherla și în colonia de muncă din Delta Dunării.
Aflat la închisoarea Jilava, în 15 martie 1960, Mina Dobzeu l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt, cunoscut ulterior ca monahul Nicolae Delarohia, autorul celebrului „Jurnal al fericirii”.
”Nu mi-a fost teamă. Nu m-am lăsat!
– Arhim. Mina Dobzeu
În închisorile comuniste, părintele a continuat să răspândească învățătura de credință ortodoxă, fără să se gândească la riscuri, învățându-și colegii de celulă rugăciuni. Acest lucru i-a adus de multe ori consecințe usturătoare:
„Eu am fost pedepsit și am fost închis într-o temniță care se numea Neagra. Am stat o săptămână la izolare. Acolo nu aveam nici un scaun, era multă umezeală, pe jos numai apă, pavimentul era din ciment, și din cauza asta stăteam toată ziua în picioare. Mi se dădea de mâncare o dată pe zi, seara, la ora nouă, după care se aducea un pat, iar dimineața la cinci îl luau”, își amintea părintele.
A ieșit din închisoare în 1964. Din anul 1969 a fost chemat să slujească Biserica la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Huși, al cărei stareț a fost între anii 1978-1988.
În anul 1988 a fost din nou arestat, timp de 8 luni, pentru „răzvrătire” și „uneltire împotriva siguranței statului”, în fapt pentru protestele sale materializate în 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceaușescu, cu privire la morala poporului român și la ateismul adus de comunism.
După reînființarea Episcopiei Hușilor (în 1996), între anii 1996-2002, a îndeplinit funcția de consilier cultural-misionar la Centrul Eparhial Huși.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit luni, 11 iunie 2018, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscop de Sevastia, din cadrul Patriarhiei Ierusalimului.
În cadrul întrevederii au fost menţionate problemele pe care le întâmpină creștinii în zona Orientului Mijlociu, din cauza conflictelor militare, ceea ce a condus la emigrarea acestora în diferite părţi ale lumii, precum Europa Occidentală, SUA, Canada, America de Sud şi Australia.
De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a exprimat bucuria numărului mare de pelerini din România care vizitează Ţara Sfântă şi care sunt primiţi cu ospitalitate de Patriarhia Ierusalimului.
În acelaşi timp, au fost adresate mulţumiri Patriarhului României pentru sprijinul acordat de Patriarhia Română unor studenţi creştini ortodocşi recomandaţi de Patriarhia Ierusalimului să studieze la şcoli de teologie din România.
Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe