Poluarea,un motiv de-ngrijorare

[ory]

Locuiesc intr-un oras in care se afla cel mai mare Combinat Siderurgic din Romania,si unele dintre cele mai mari din Europa.De multe ori ma trezesc dimineata findca nu mai pot respira,aerul este inecacios si foarte toxic,gaze si reziduri eliminate voluntar de reprezentantii acestui combinat.Uneori simt ca nu mai rezist,m-am saturat de toata poluarea care ne domina si ne elimina in timp,unul cate unul,fara pic de morala si de protectie sociala din partea autoritatilor.Banii vorbesc,profitul primeaza in existenta celor care fara nonsalanta distruge omenirea.Acum cand este cald este si mai greu de suportat aceste gaze,imi fac griji si pentru copilul meu care este nevoit sa suporte acelasi tratament.Nu ne este destul ca suportam atatea gaze de esapament,si sa nu uitam si de fumatul pasiv.
Am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai mult sa plec din oras,desi imi este foarte grea,fiindca aici locuiesc de cand ma stiu.Nu stiu ce sa fac,nu stiu ce alte tinuturi sunt mai putin poluate,sau cat mai putin posibil poluate.Am luat in vedere si posibilitatea mutarii la munte,undeva,la tara,ca doar in astfel de medii mai este un aer virgin,dar iarasi mi-ar fi greu sa ma adaptez,eu nu am avut nici macar bunici la tara...
Si ma gandesc,ce-as putea face sa fug de aceasta poluare care se intensifica tot mai mult,paradoxal,in timpul in care speram la o viata tot mai buna.Ca sa nu mai spun si de poluarea fonica,pe care o simt din ce in ce mai incomoda,eu locuint in centrul orasului,la o strada principala,abia acum cand mai atipesc uneori dupa-amiaza impreuna cu puiul meu,imi dau seama in ce hal de zgomotoasa este zona datorita automobilelor,dar si a lucrarilor frecvente care se efectueaza la bancile din apropiere.
Bine-nteles,mama soacra mi-a propus sa ma mut la ea,traind singura la tara intr-o zona de deal...dar,pentru ca atunci cand vine vorba de neamuri intotdeauna va exista un dar,prefer sa stau mai departe de ele,sunt niste oameni buni,dar stiti...atata timp cat avem o relatie de musafiri ne impacam foarte bine,si prefer ca relatia sa ramana asa,mai ales ca am observat si o oarecare influienta pe care o are familia sotului meu asupra acestuia,uneori influiente care ma indeparteaza.
Si ma tot gandesc,unde as putea pleca,si ce-as putea face,cu ce m-as putea acupa intr-un mediu strain mie,cum m-as adapta oare?N-as vrea sa dau gres,as vrea sa-mi fac o strategie cat mai viabila,strategie care sa nu-mi afecteze familia.Ma gandesc,ca daca as sta la tara,undeva cum as putea face fata activitatii copilului meu care trebuie sa se incadreze intr-un colectiv de educatie,gradinita,scoala,etc?
Si ca o completare,vreau sa va spun ca saptamanile trecute m-am intalnit cu un fost coleg de scoala,de asemenea tanar,ne-am intalnit dupa vre-o 7 ani,s-a casatorit,are propria afacere si toate ai merg bine,cu o singura exceptie si cea mai importanta,nu sta bine cu sanatatea,sau mai bine spu,sta chiar rau cu aceasta.Mi-a spu ca in urma cu cateva luni i s-a descoperit o tumora maligna,o tumora canceroasa la plamani.A fost stupefiat,mai ales ca n-a fumat in viata lui si n-a inteles care ar fi putut fi cauza acestei degenerari de sanatate la o asemenea varsta.Bine-nteles a inceput lungul si sinuosul drum al vindecarii,citostatice,operatii,etc.Astfel s-a hotarat sa se mute din oras definitiv,poluarea favorizandu-i evolutia negativa a tumorii.S-a hotarat sa se mute la Neamt,in zona Duraului si sa se apuce de agroturism,afaceri tot mai infloritoare in Romania,bine-nteles,acesta beneficiaza si de un capital relativ satisfacator.
Eu ma gandesc ca este totusi prea departe,sotul meu nu prea este de-acord...decat cu zona sa natala(firesc).Nu stiu ce sa fac,m-am uitat pe internet dar nu prea am gasit date concrete despre cele mai putine poluate orase din tara,se stie si faptul ca unele zone,aparent frumoase,stau sub semnul pericolelor de inundatii si alunecari de teren.
NU STIU CE SA FAC?,VOI CE PARERE AVETI?VA GANDITI SI VOI,UNEORI LA O SCHIMBARE IN ACEST SENS? Care ar putea fi consecintele materiale si de relatie familiala in acest sens,efecte ce nu pot fi prevazute in calculul initial.
VA MULTUMESC!!!

[philalex]

e poluare in toate orasele mari....ce sa mai facem cu atatea masini....in bucuresti e insuportabil, darama parcuri pentru locuinte.....e o poluare pretutindeni....banuiesc ca stai in galati...ce sa mai zic, pune si tu in balanta....ce e mai bine...ce sanse ai dincolo...si vezi.....oricum daca as avea o putere as interzice fabricarea autoturismelor....si as face intrastructura pentru biciclisti....e mai bine si pentru body....si asa cei cu masini, se cam ingrasa....si nu e bine...ca stau toata ziua cu fundul in masina...:D

[cozia]

Ory , din ce povestesti, daca exista cea mai mica sansa ca v-ati puteti descurca financiar locuind la tara cu familia sotului, parerea mea este sa o faci, si ACOLO... mai vedeti voi cum va extinde-ti si poate puneti de o alta casa. Nu asteptati pina veti fi fortati de imprjurari, de exemplu, sa o faceti. Oricum ai da-o soacra este mai putin poluanta decit orasul pe care-l descrii.
Numai bine si Dumnezeu sa va aibe in paza Lui!

[cozia]

extindeti

[ory]

phialex,ai dreptate cu efectele pozitive pe care le-ar avea daca ne-am axa mai mult pe deplasarea cu biciclete decat pe masini(chiar daca eu sunt pe punctul de a-mi lua masina,stii...dorinta barbatului).
Eu am in Japonia bicicleta mea,ori de cate ori merg acolo mi=o iau in primire si n-o las pana ce plec inapoi in tara.Acolo merg foarte mult cu bicicleta,si foarte rapid,chiar daca pe strada sunt piste speciale pentru biciclisti,dar pe trotuare,nici pomeneala(vorbesc de Tokyo).Trotuarele lor sunt foarte inguste,nu poti merge pe strada cu cineva,si sa vorbesti,trebuie sa stai in sir indian,fiindca va veni cu siguranta o bicicleta din spate,deci e cam aiurea in acest sens,iar la ei este interzis sa mergi cu bicicleta pe strada,culoarul special este doar la semafor.Si uite-asa trebuie sa devii expert in mersul cu bicicleta ca sa faci fata trotuarelor stramte,altfel risti sa ranesti oamenii care,oricum nu se prea feresc fiindca ai cred pe toti "experti",eu am invatat foarte bine.Oricum,ajuta si pentru organism mersul cu bicicleta,foarte mult,mai ales in cazurile de activitati sedentare.Datorita traficului infernal cu autoturismul asiaticii au adoptat mersul cu bicicleta,si scuza-ma,ei nu duc lipsa de parcari ca la noi.Foarte des se-ntalnesc pe strada biciclisti in costume,la crevata,si nu este nici un lucru iesit din comun,sau femei cu trei copii pe bicicleta,doi in cos si unul in spinare.
Dar am vorbit destul de biciclete,mi-ar placea sa pot folosi si una aici,dar romanii nu au deprinderea de-a da prioritate sau de-a se feri de bicicleta,iar trotoarele nu sunt denivelate pentru a putea fi trecute fara oprire si cu usurinta,deci mai este cale lunga pana la aceasta prioritate.Am vorbit prea mult de biciclete,scuze!
Acum sa trec la partea cu poluarea,m-a facut sa rad cine a spus ca "soacra polueaza mai putin decat combinatul",asa este,dar soacra mea este mama numai de baieti si nu prea stie sa se apropie de fete(femei),si datorita diferentei de trai la tara in functie de cel la oras,ajungem uneori la neintelegeri,ca sa nu mai spun ca satul este mama vinului,si majoritatea barbatilor de-acolo s-au dus pe la 50 de ani datorita acestui viciu,inclusiv socrul meu.Fapt care este foarte la-ndemana soacrei mele,si anume;"bea un pahar de vin ca e bun!",adica si dimineata,si dupa-masa si seara,si rachiu ca e;"sanatate curata",si nu-mi place deloc acest gen de indemnuri.Oricum,eu ma gandesc,dar parca nu ma trage sa merg in sanul familiei lui,fiindca am si avut un gen de dispute care s-au soldat cu marginalizarea mea(asta mai demult),mi-am dat seama cum gandesc ei,si nu-i condamn,dar stiu ca suntem diferiti,iar ei vor o viata(a noastra)din care sa faca parte permanent.
Oricum,am sa vad ce voi face,am sa calculez lucrurile in asa masura incat sa fie cat mai favorabil,pentru sanatatea si cadrul material al familiei mele,cadru cat de cat decent.

[cozia]

În prealabil postat de ory

Eu am in Japonia bicicleta mea,....Trotuarele lor sunt foarte inguste,...

Intradevar, Japonezii sunt in multe privinte de admirat,insa sa nu uitam ca foarte multi dintre ei(NU TOTI) se sacrifica pur si simplu muncind pina la epuizare. Povesteste-ne despre capsule, vagoane de tren si micile "garsoniere/containere" in care dorm multi si cind se muta cu serviciul pleaca cu casa ca melcii. Citeam ca multi dintre ziaristi nici nu mai servesc familie sau casa ci dorm in niste spatii restrinse (ca la morga), in care se pompeaza aer, chiar in sediul ziarului la care lucreaza, se trezesc, se rad, se spala pe dinti, fac un dus si inapoi la scris articole. Pe multi am inteles ca-i gasesc morti cu capul pe birou, acesta fiind de regula cea mai raspindita pozitie de parasire acestei lumi(un fel de harakiri la locul de munca). Povesteste-ne despre asta Ori, ca daca este sa aleg as alege sa traiesc intr-o satra de tigani dar VIIIII, decit sa mor epuizat de munca mecanica, fara suflet, fara speranta neluind seama de motivul PRINCIPAL pentru care traim, acela de a fi vii si a ne mintui sufletele.
Prefer trezvia combinata cu necazurile si lipsurile morale ale concetatenilor mei, care este ce este, decit intunericul glacial al fiintelor fara suflet care altceva nu vad in om decit utilitatea lui materiala.

Tu Ori, ai trai acolo cu ei permanent? in tipicareala si curatenia lor exterioara?

Iar despre inexistenta copiilor strazii , scuza-ma dar eu am citit cu totul altceva, si nu este pe roze deloc. In ultima vreme se vorbeste tot mai mult de rebeliunea copiilor, cresterea numarului de psihopati, haimanale care nu invata si umbla pe strazi iar parintii de rusine(*) ii tin acasa cu lunile mintind ca sunt bolnavi, si deci copii care se distanteaza tot mai mult de CALMUL si politetea exagerata. traditionala japoneza

[ory]

Intr-adevar Cozia,multi dintre japonezi sunt obsedati de munca,dar asta este o optiune proprie,si-o trasatura transmisa din timpul razboiului,asa cum au invatat ei sa reconstruiasca Hiroshima si Nagasaki,orase care au fost distruse pana-n temelii,iar datorita muncii si intelegerii colective,acestia le-au construit in totalitate,intr-un timp relativ scurt,au muncit fara bani,din constiinciozitate pentru tara lor,avand doar strictul necesar traiului.Acumaceste orase sunt extraordinar de marete,fata de multe alte tari.
Am stat trei ani in Japonia,dar ca sa moara omul cu capul pe birou de-atata munca n-am auzit,si mi se pare din start o afirmatie aberanta,o afirmatie,poate culeasa din "senzationalul"unor cotidiane care mizeaza pe o atitudine pur comerciala.
Japonezul nici macar nu are voie sa lucreze peste program,iar daca acesta insista,i se permite maxim 20 de ore intr-o luna de zile,si acestea sunt platite dublu fata de ora obisnuita de lucru.Cunosc japonezi care nu mai stiu ce sa faca cu zilele libere,fiindca ce-i drept nu prea stiu sa se distreze.
Chiar nu stiu unde ai auzit de copii ai strazii in Japonia,fiindca sincer eu nu am vazut nici unul si-am tot colindat orasul in lung si-l lat cu metroul,pe jos si cu bicicleta.Chiar nu exista asa ceva,ar fi o chestie destul de nelalocul ei pentru un popor ca Japonia,in primul rand ei nu fac copii cu duiumul si ei nu au atata lipsa de educatie si responsabilitate in ceea ce priveste educatia sexuala.
Intr-adevar,ei traiesc in niste apartamente mici,asa este stilul lor din mosi stramosi,dar pe ei nu-i deranjeaza absolut deloc acest lucru,poate pe noi ne-ar sufoca aceasta privind din exterior.Sa nu uitam ca in Japonia este cel mai scump teren pe metru patrat din lume,si deci spatiul conteaza.Au adoptat acest stil in vechime cand munceau foarte mult si casa lor nu constituia decat locul in care sa doarm.Blocurile construite noi sunt mai spatioase,fiindca tineretul a inceput sa fie incantat de stilul de viata din exterior,si chiar la apartamentele noi li se spune;"in stil european".
Este normal sa aiba si ei cusuri in viziunea noastra,atata timp cat au alte traditii si alte principii,poate si stilul nostru este greoi si ne-nteles pentru ei.Dar sa fim seriosi,o munci japonezii prea mult,dar noi ne aflam in extrema cealalta,noi lenevim prea mult,si lenea noastra ne-a adus atata infractionalitate si ipocrizie.
Da,as trai in Japonia fiindca din punct de vedere social exista o liniste si-un echilibru favorabil,insa mi-ar fi foarte greu sa ma detasez de tara mea,fiindca am crescut aici chiar daca sangele mi s-a nascut din toate aceste defecte cu care nu ne mandrim,dar le purtam fiindca ne apartin.Cu adevarat este foarte greu sa te adaptezi ca european in Japonia,dar este aproape imposibil sa capeti cetatenie,ei sunt niste firi dificile si mult prea tipicare.Dar fac eforturi vizibile pentru alinierea stilului de viata ca-n partea cealalta a lumii,fiindca judecand dupa felul lor de viata,tind sa cred ca exista asiaticii si restul lumii,fiindca firea si stilul lor iese in evidenta ca aparte fata de celelalte popoare.Nu neg ca nu ar avea defecte,nu are cum sa nu aiba,insa nu se compara societatea noastra care nu face decat sa zaca in deznadejde si incertitudine...Chiar,tu ce mai speri de la tara ta?Banuiesc ca nu mai speri nimic,ci pur si simplu traiesti,ca de sperat am obosit cu totii,si consecintele se resimt permanent.
Recunosc,ca nu prea as putea trai in Japonia pe termen lung,fiindca cu toate facilitatile oferite de-aceasta dupa un timp devie rutina si nu m-as regasi in totalitate.
Nu mai am timp sa scriu,un lucru e clar,sora mea sta acolo de zece ani,iar cand vine in tara i se face rau can vede ce fel se comporta oamenii intre ei,pe strada,in magazine,chiar si la biserica.Odata a cerut la un magazin stafide invelite in ciocolata,si i s-a dat arahide in ciocolata(care nu-i plac),a gustat una si cand a vazut ca nu i s-a dat ceea ce a cerut,i-a spus vanzatoarei ca a gresit produsul si sa-i dea ceea ce a cerut,vanzatoarea i-a spus ca nu o poate ajuta ca nu are stafide in ciocolata si sa se multumeasca cu arahidele.Pur si simplu nu i-a venit lui soramea sa creada asa ceva,nu i-a primit arahidele inapoi,decat dupa rugaminti...Incredibil!
"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!".

[windorin]

Este o durere tot mai mare. Noi insine ne poluam viata, fiecare dintre noi intr'o masura mai mica sau mai mare.

Pe strazile din Bucuresti abia se mai poate respira. Abia pe cateva stradute mai laturalnice omul mai poate inspira profund, spre dezmortirea plamanilor. Asta daca un claxon de masina sau o turatie de cateva mii/pe minut a unui motociclist nu sfasie linistea.

Ma simt atat de vinovat cand plec cu masina. Chiar daca ma straduiesc sa conduc foarte rar, nu cred ca trece o saptamana fara sa o pornesc macar o data.

[tigerAvalo9]

Galatiul e un oras frumos si ma bucur ca traiesc in el dar in acelasi timp ma intristez ca e poluat.

[FiulRisipitor]

Zicea un prieten de-al meu: "Poti sa fii curat ca lacrima si sa mori de cancer". Atatea griji ne facem de parca nu ar exista Dumnezeu. Nu zic ca trebuie sa fim nepasatori, dar cred ca rezolvarea nu porneste de la a elimina poluarea (am lucrat in domeniu si am vazut ca e aproape de limita imposibilului) nu ala e motivul de ingrijorare. Omenirea e pe drumul spre prapastie, si asta e un lucru sigur. Daca chiar se vrea schimbarea (personal cred ca nu se vrea destul de mult si de sincer) atunci ea trebuie sa plece de la alt nivel. Traim intr-o societate de consum cum se zice, dar consumam mult mai mult decat avem nevoie.
Startul cred ca trebuie sa plece de la educatia tuturor oamenilor - de la cel cu tata in gura pan' la cel cu barba sura - sa foloseasca atat cat au nevoie: nu 3 masini dar 1 pe familie, nu 2 apartamente, sau 2 case, nu 3 frigidere, etc etc etc... daca reduci consumul, reduci si productia, reduci si activitatea in industrie. Dar ce sa faci, marii proprietarii nu se mai satura de bani.
In final, solutia e sa-ti gasesti un loc potrivit unde sa poti trai, si sa fie asa cum iti place cu linistea si aerul pe care il doresti, daca mai exista asa ceva. Daca nu... Doamane ajuta!