universul individual

[george.eugeniu]

Noi cu totii ne creem universul nostru.
Daca eu scriu acum inseamna ca exist.
Exista o vorba din Batrani care spune CUM ATI ASTARNI ASA DORMI: Acu trage-ti dv. concluzia:
Si nu ma refer la viata materiala

[tabitha]

Mă gândeam uneori de ce oare apar sfinții în icoane ținând o cruce în mână... una din explicații mi se părea că ar fi aceea că în noi oamenii se pot sălăslui diavolii, iar crucea aceea îi "neutralizează" ca să zic așa :) prin ochii noștri..

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de mirela.t

Mă gândeam uneori de ce oare apar sfinții în icoane ținând o cruce în mână... una din explicații mi se părea că ar fi aceea că în noi oamenii se pot sălăslui diavolii, iar crucea aceea îi "neutralizează" ca să zic așa :) prin ochii noștri..

Incontestabil, Sfanta Cruce are o putere exorcizanta, care vine de la Acela pe care oamenii au avut nebunia sa il tintuiasca pe ea.

Pe de alta parte, exista ceva nesanatos in a vedea in oameni, in aproapele nostru, niste posedati. Prefer in a-i considera, pana la proba contrarie, niste cautatori ai lui Dumnezeu, in mod mai mult sau mai putin constient.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de mirelat

am citit acum cativa ani intr-un calendar de buzunar/carticica o vorba a unui avva din vechime care zicea ca este nebun cel care crede ca in afara de el si Dumnezeu mai exista si altcineva.

m-a intrigat f. mult zicerea asta si m-am gandit de multe ori daca nu cumva acel parinte a spus asta nu in sens metaforic, cum suntem tentati a crede, ci chiar in sens propriu. adica, poate fi universul material doar o proiectie infinita a noastra insine?... de unde si esenta poruncii de a ne iubi aproapele ca pe noi insine, pentru ca de fapt chiar suntem noi insine!?

bineinteles, aceasta teorie nu ar semnifica existenta egocentrica, ci pur si simplu existenta armonizata de catre Dumnezeu - care stim ca este Atotputernic - a unei multimi de universuri individuale.

sper ca ati inteles ce am vrut sa zic si n-o sa-mi spuneti ca am luat-o razna! :D

Avva respectiv nu a vorbit metaforic.

Afirmatia sa ne arata ca acesta a atins un nivel profund al rugaciunii - adincimea unde ochiul launtric vede cum toate izvorasc din Dumnezeu.

Ca nimic nu poate exista in sine si prin sine. Ca toate, in mod esential, sunt tinute/ sustinute de Dumnezeu.

Ca realitatea Lui Dumnezeu este mai reala decat orice manifestare a formelor.

Caci forma este schimbatoare, insa Dumnezeu nu.

Aceasta vedere profunda nu poate fi atinsa fara o abordare apofatica a rugaciunii.


Lumea este o extensie a Lui Dumnezeu, intr-o perpetua fluctuatie.

Devine si a noastra in masura in care ne unim launtric cu Dumnezeu.

Primim Imparatia promisa, unde timpul nu mai curge.

[tabitha]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Pe de alta parte, exista ceva nesanatos in a vedea in oameni, in aproapele nostru, niste posedati.

Dar nu ma gândeam la posedați, în genul experiențelor descrise în pildele din Sf. Scriptura, de ex. Ci pur și simplu la patimi care ne stăpânesc. Și nu în special la alții, ci la noi înșine.

[tabitha]

În prealabil postat de florin.oltean75

Lumea este o extensie a Lui Dumnezeu, intr-o perpetua fluctuatie.

Devine si a noastra in masura in care ne unim launtric cu Dumnezeu.

Asta din ce perspectiva este? Am uitat cu ce credint›ă te identifici..

[florin.oltean75]

Asta din ce perspectiva este? Am uitat cu ce credint›ă te identifici..

Asa cum sunt formulate cele doua propozitii evident ca sunt din perspectiva crestina.

Ca Lumea este "o extensie" a Lui Dumnezeu prin Energiile Sale este unul din aspectele cheie crestine.

Daca Lumea ar fi complet independenta si autonoma, atunci Tatal nu ar mai putea fi numit Atotiitor. Ar fi un Creator separat de propria Creatie. Ar fi doar un datator de viata, intr-un moment de initiere, fara a mai fi un sustinator al ei.

Insa Dumnezeu nu este un dumnezeu izolat. Ci Atotprezent si Atotiitor.

Prin unirea launtrica cu Dumnezeune omul se "incopceste" (termen folosit de anumiti preoti) altfel cu Realitatea.

Prin Dumnezeu omul o experimenteaza altfel. Plenar si atemporal.