SFANTA CRUCE (rugaciuni)

[cristiboss56]

“Tu, Doamne, care Te-ai ostenit să mă cauţi şi să mă afli, şi Te-ai răstignit ca să mă izbăveşti de robia diavolului, mă rog şi mă cuceresc Ţie, pentru Crucea aceasta pe care ai fost întins şi pironit şi ai suferit cu atîta iubire de oameni pentru a noastră mîntuire, pe care stropind-o cu sudorile Tale, cu lacrimi şi Sîngele Tău, deasupra căreia ai rugat pe Tatăl pentru iertarea vrăjmaşilor Tăi, ai făgăduit tîlharului raiul şi Ţi-ai dat duhul Tău Tatălui Tău, mă rog Ţie şi cer de la Tine să se facă nouă, în ziua judecăţii, Crucea Ta, unealtă a vieţii şi nu a morţii şi pierzării; să ni se facă cheia raiului în ceruri, ca să împărăţim cu Fiul în veci”...


Sfîntul Apostol Pavel, zice: Cuvîntul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mîntuim, este puterea lui Dumnezeu (I Corinteni 1, 18). Acest adevăr îl vor cunoaşte toţi păgînii şi necredincioşii cînd vor vedea Sfînta Cruce, semnul Fiului Omului, venind pe norii Cerului cu slavă şi strălucire negrăită. Atunci vor cunoaşte necredincioşii şi sectanţii că Sfînta Cruce este arma prin care Iisus Hristos, Mîntuitorul nostru a zdrobit porţile iadului, a deşertat cămările cele dedesubt ale lui şi a deschis porţile cele cereşti; a surpat prin ea puterea vrăjmaşului şi boldul morţii şi a pierdut închinarea la idolii cei fără simţire.
Acesta este semnul Fiului Omului, semnul purtător de biruinţă cu care Atotţiitorul Dumnezeu al creştinilor a supus şi tras la adevărata închinare a cinstitului şi slăvitului Său nume toată lumea creştină. Prin semnul Crucii se pleacă înaintea Lui tot genunchiul, al celor cereşti, al celor pămînteşti şi al celor de dedesubt (Filipeni 2, 10).

[cristiboss56]

Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mantuitorul sufletului meu, marturisesc inaintea Ta, intru aceasta zi a rastignirii Tale, in care ai patimit si ai luat moarte pe Cruce pentru pacatele noastre, ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe si cu faradelegile mele cele rele. De aceea ma rog bunatatii Tale celei nemarginite, ca sa ma faci si pe mine partas sfintelor Tale Patimi, cinstitelor rani si mortii Tale celei de viata facatoare, pentru ca sa ma invrednicesc, prin darul Tau, sa castig si eu asemenea Tie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai rabdat pentru mantuirea mea, intarindu-ma pururea cu aceeasi putere si rabdare ce ai avut cand Te-au rastignit nemultumitorii evrei.
De aceea intareste-ma, Doamne, ca sa pot ridica cu bucurie de astazi inainte Crucea Ta cu deplina pocainta, intristarea mortii Tale sa o simt, precum au simtit o Preasfanta Ta Maica, ucenicii Tai si mironositele femei. Si-mi inviaza simtirile mele cele sufletesti, ca sa cunoasca moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut si zidirile cele neinsufletite, care s-au miscat la rastignirea Ta; cum Te-a cunoscut talharul cel credincios si, rugandu-Ti-se, l-ai primit in rai.
Da-mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, darul Tau, precum ai dat atunci aceluia, si iarta pacatele mele pentru Sfintele Tale Patimi, si ma primeste prin pocainta impreuna cu el in rai, ca un Dumnezeu si ziditor ce-mi esti. Asemenea fa cu toti crestinii, vii si morti, precum se roaga Tie in toate zilele Sfanta Biserica si le lasa lor toate pacatele si-i invredniceste pe ei de imparatia Ta si sa vada lumina Ta si sa mareasca slava Ta. Ma inchin Crucii Tale, Hristoase si zic catre dansa: "Slava ei pentru dragostea Ta."
Bucura-te preacinstita Cruce a lui Hristos, ca prin tine s-a mantuit lumea, ridicand asupra ta pe Iisus tintuit. Bucura-te, pom preamarit, pentru ca Tu ai tinut rodul vietii ce ne-a mantuit din moartea pacatului.
Bucura-te toiagul cel tare ce ai sfaramat usile iadului. Bucura-te cheia imparateasca ce ai deschis usa raiului. Ma bucur si eu, pentru ca vad pe vrajmasii Tai surpati, iar pe prietenii Tai ca imparatesc in ceruri, pe vrajmasii Tai biruiti de puterea Ta, iar pe crestinii, ce Ti se inchina, inarmati cu puterea Ta. O, Rastignitul meu Hristoase, cate ai patimit pentru noi, cate rani, cate scuipari, cate batjocuri si necinste ai rabdat pentru pacatele noastre, pentru ca sa ne dai pilda de adevarata rabdare! De aceea cum pot eu sa fug de Cruce, vazand pe Hristos ca este ridicat pe ea? Cum sa-mi para grele chinurile vazand pe Stapanul meu ca le iubeste si le cere si le socoteste Lui de mare cinste? Rusine-mi este, cu adevarat, de ma voi intrista de relele ce-mi pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul si gandul meu cel rau, sau pentru saracia si bolile ce-mi vin din voia lui Dumnezeu pentru pacatele mele, deoarece acestea toate le trimite pentru ca sa ma apropie mai mult de El pentru ca sa-L slavesc si sa ma pedepsesc in aceasta viata pentru binele meu, pentru ca sa ma odihnesc cu mai multa marire intru imparatia Lui cea vesnica.
Si de vreme ce este asa, inmulteste-mi, Doamne, ostenelile, ispitele si durerile, dar sa-mi inmultesti impreuna si sa-mi prisosesti si rabdarea si puterea, ca sa pot rabda toate cate mi s-ar intampla. Pentru ca recunosc ca sunt neputincios de nu ma vei intari, orbi de nu ma vei lumina, legat de nu ma vei dezlega, fricos de nu ma vei face indrazneti, rau de nu ma vei preface in bun, pierdut de nu ma vei ierta, robi de nu ma vei rascumpara cu bogata si dumnezeiasca Ta putere si cu darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si o maresc acum si pururea si in vecii vecilor.



Amin!

[icamilin]

" Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi
binecuvintează moştenirea Ta; biruinţă
binecredincioşilor creştini asupra celui
protivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta
păzeşte pe poporul Tău.
Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce de
bunăvoie, poporului Tău celui nou
numit cu numele Tău, îndurările Tale
dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule.
Veseleşte cu puterea Ta pe credinciosul
nostru popor dăruindu-i lui biruinţă
asupra protivnicilor, având ajutorul
Tău armă de pace, nebiruită biruinţă "

[cristiboss56]

În această Duminică, a III-a din Postul Mare, vă propun spre lectură şi meditaţie câteva rugăciuni şi cântări în cinstea Sfintei Cruci:


“Astăzi înainte merge Crucea Domnului, şi credincioşii o primesc pre dânsa cu dragoste şi câştigă tămăduiri sufletului şi trupului şi de toată boala. Pre aceasta o sărutăm cu bucurie şi cu frică; cu frică pentru păcat, că nevrednici suntem, iar cu bucurie pentru mântuirea pe care o dă lumii, Cel Ce S-a pironit pre ea, Hristos Domnul, Care are mare milă.”
“Cel ce Te-ai înălţat pre Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleşte cu puterea Ta pre binecredincioşii creştini, dăruindu-le lor biruinţă asupra celor potrivnici, având ajutorul Tău armă de pace, nebiruită biruinţă.” (Condacul Sfintei Cruci)
“Mare este puterea Crucii Tale, Doamne, că s-a înfipt în loc şi lucrează în lume; şi a arătat, din pescari, Apostoli, şi din păgâni mucenici, ca să se roage pentru sufletele noastre.”
“Crucea lui Hristos, nădejdea creştinilor şi povăţuitoare celor rătăciţi, limanul celor înviforaţi, ceea ce eşti în războaie biruinţă, lumii întărire, bolnavilor tămăduire, morţilor înviere, miluieşte-ne pre noi.”
“Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim.” (Crucii Tale)
“Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta păzeşte pre poporul Tău.” (Troparul Sfintei Cruci)
“Doamne, armă asupra diavolului Crucea Ta o ai dat nouă, că se îngrozeşte şi se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei, că morţii a sculat şi moartea o a surpat, pentru aceasta ne închinăm Îngropării Tale şi Învierii.” (din slujba Sfântului Maslu)

[cristiboss56]

Sfântul Maxim Mărturisitorul spune c㠀žtoate cele văzute se cer după cruce şi toate cele gândite au nevoie de mormânt€œ, întrucât toate se îndreaptă spre Cuvântul Cel înviat din morţi, €žSingurul existând de Sine Însuşi şi având prin circumscriere toate cele provenite din El (Capete teologice I, 67, Filocalia, vol. 2, p. 149). Taina Crucii ne revelează puterea lui Dumnezeu în suferinţă, în Cruce: €žCând sunt slab, atunci sunt tare€œ (II Corinteni 12, 10). De aceea, Hristos Cel răstignit pe Cruce este €žpentru iudei sminteală, pentru neamuri, nebunie€œ, iar pentru creştini €žputerea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu€œ (I Corinteni 1, 23-24).

[cristiboss56]

Mantuieste, Doamne, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta; biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste si cu Crucea Ta pazeste pe poporul Tau.
Condacul Inaltarii Sfintei Cruci
Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce de bunavoie, poporului Tau celui nou, numit cu numele Tau, indurarile Tale daruieste-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleste cu puterea Ta pe credinciosul nostru popor, daruindu-i lui biruinta asupra potrivnicilor, avand ajutorul Tau arma de pace, nebiruita biruinta.

[Florin-Ionut]

Pot să înțeleg și să accept rugăciunea către Dumnezeu în care se face referire la Cruce.

“Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta păzeşte pre poporul Tău.” (Troparul Sfintei Cruci)

Dar poate mă lămurește cineva cum e posibil să compui așa ceva:

O, de trei ori fericita si preacinstita Cruce, tie ne inchinam credinciosii si te marim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta inaltare. Ca o pavaza si arma nebiruita, ocroteste si acopera cu darul tau pe cei ce canta : Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor !

Ma inchinam Crucii Tale, Hristoase si zic catre dansa: "Slava ei pentru dragostea Ta."
Bucura-te preacinstita Cruce a lui Hristos, ca prin tine sa mantuit lumea, ridicand asupra ta pe Iisus tintuit. Bucura-te, pom preamarit, pentru ca Tu ai tinut rodul vietii ce nea mantuit din moartea pacatului.
Bucura-te toiagul cel tare ce ai sfaramat usile iadului. Bucura-te cheia imparateasca ce ai deschis usa raiului.

Bucura-te, preacinstita si de viata facatoarea Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a rastignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos, si S-a pogorat la iad si a calcat puterea diavolului si te-a daruit noua pe Tine, cinstita Crucea Sa, spre alungarea a tot pizmasului. O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta-mi cu Sfanta Doamna Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, si cu toti sfintii in veci.

Sfanta Cruce a lui Iisus Hristos, indeparteaza de la mine orice primejdie orice arma taietoare!
Sfanta Cruce a lui Iisus Hristos, revarsa asupra mea tot binele.
Sfanta Cruce a lui Iisus Hristos fa sa ajungem pe calea mantuirii.
Sfanta Cruce a lui Iisus Hristos, departeaza de la mine atingerea mortii!

Sfanta Cruce a lui Iisus Hristos fii intreaga mea nadejde
Sfanta Cruce a lui Iisus Hristos, fa ca duhul rau sa fuga de la mine in vecii vecilor. Amin!

Bucură-te, lemn binecuvântat cu care s-a şters ocara lemnului neascultării lui Adam şi prin care lumii a înflorit binecuvântare spre chemarea tuturor în livezile cele tainice ale Raiului.
[...]
Bucură-te, înfrânarea cea dorită a pustnicilor şi desfătarea fecioarelor, corabia mântuirii monahilor şi scutul apărării drepţilor, păzeşte-ne pe toţi de toată răutatea vrăjmaşilor noştri nevăzuţi şi ne povăţuieşte prin patima Celui răstignit spre a răbda şi noi toate încercările vieţii cu nădejdea ajungerii întru bucuria cea nesfârşită a lui Hristos. Amin.

Ce este Crucea pentru ortodocși pînă la urmă, o făptură inteligibilă? O ființă angelică? Cum adică să i ne închinăm? Da, cinstim icoanele, obiectele sfinte inclusiv Crucea prin care Dumnezeu își revarsă puterea anti-demonică și prin care dobîndim poate har de Sus. Dar compozițiile de mai sus sînt, scuze, vecine cu erezia.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Cum adică să i ne închinăm? (...) Dar compozițiile de mai sus sînt, scuze, vecine cu erezia.

O obiectie asemanatoare aducea si catalin2, acum vreo trei ani, pe topicul "Exaltatio Sanctae Crucis". Si el se straduia sa arate cat de eretica este Biserica.

Explicatia trebuie mereu cautata la Sfintii Parinti: inchinarea la Sfanta Cruce inseamna adorarea lui Cristos. Potrivit Sfintei Traditii, El a sarutat Crucea inainte de a o ridica pe umeri. El a sfintit Crucea cu preasfant sangele Sau.

Iar Sfintii Parinti nu au zis altceva decat au zis Sfintii Apostolii. Scris este: "Crucea pentru noi este Isus Cristos pe care Il predicam" (1 Cor 1:23)

Cititi predica aceasta a celui mai fermecator dintre Sfintii Parinti, neintrecut de niciun altul in puterea cuvantului sau, cel mai apropiat de inima mea:
http://www.ioanguradeaur.ro/category/despre-cruce/

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

O obiectie asemanatoare aducea si catalin2, acum vreo trei ani, pe topicul "Exaltatio Sanctae Crucis". Si el se straduia sa arate cat de eretica este Biserica.

Explicatia trebuie mereu cautata la Sfintii Parinti: inchinarea la Sfanta Cruce inseamna adorarea lui Cristos. Potrivit Sfintei Traditii, El a sarutat Crucea inainte de a o ridica pe umeri. El a sfintit Crucea cu preasfant sangele Sau.

Iar Sfintii Parinti nu au zis altceva decat au zis Sfintii Apostolii. Scris este: "Crucea pentru noi este Isus Cristos pe care Il predicam" (1 Cor 1:23)

Cititi predica aceasta a celui mai fermecator dintre Sfintii Parinti, neintrecut de niciun altul in puterea cuvantului sau, cel mai apropiat de inima mea:
http://www.ioanguradeaur.ro/category/despre-cruce/

Închinarea este numai către Dumnezeu. Că se folosește defectuos termenul în limbajul popular e altceva. Către creaturi ne îndreptăm cu o formă de cinstire sau de venerare. Deci închinarea la Sfinți și la Cruce este interzisă.

Deci da, foarte de acord cu cinstirea Crucii pe care a sfințit-o Însuși Hristos. Așa și trebuie înțeleasă Crucea și puterea ei, cum scrie în NT și cum tîlcuiește Sfîntul Ioan Gură de Aur. Dar nu am întîlnit în texul lui, nici în Biblie, personificarea Crucii și adresarea către ”ea” cu ”bucură-te”, ”fericită”, ”Sfîntă Cruce, depărtează..., fă..., fii întreaga mea nădejde (?!)” și ale ciudățenii trase de păr pînă la exagerare. Cum să se bucure și să fie fericită o bucată de lemn care nu e o ființă, domnule Dragomir?

Nu știu ce a scris Cătălin, nu-mi amintesc să fi citit.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Pot să înțeleg și să accept rugăciunea către Dumnezeu în care se face referire la Cruce.

“Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta păzeşte pre poporul Tău.” (Troparul Sfintei Cruci)

Dar poate mă lămurește cineva cum e posibil să compui așa ceva:











Ce este Crucea pentru ortodocși pînă la urmă, o făptură inteligibilă? O ființă angelică? Cum adică să i ne închinăm? Da, cinstim icoanele, obiectele sfinte inclusiv Crucea prin care Dumnezeu își revarsă puterea anti-demonică și prin care dobîndim poate har de Sus. Dar compozițiile de mai sus sînt, scuze, vecine cu erezia.

Sau cu idolatria, mai bine zis.
Sfanta Cruce e sfintita prin chinul si moartea Celui "atarnat pe lemn" si inviat prin propriiile Sale puteri, a treia zi dupa Jertfa pe Cruce. Insa...desi sfintit, e totusi un obiect. Doar un obiect. Obiectele nu sunt animate. Asa cum un engolpion, un altar sau un omofor nu se pot bucura (ca altfel o dam in "si obiectele au viata/constiinta, la o scara infinitezimala", si alte Gaia-isme, si de aici in panteismul cel mai idolatru), asa nici Sf. Cruce nu se poate bucura sau altceva de genul. Insa, nu e mai pputin adevarat ca, fiind primul obiect care a avut contact, in sensul cel mai nemijlocit cu Sf. Jertfa a Mielului, Harul a cuprins-o, ca prima din partea inanimata a Creatiei. Dar de aici si pana la ciudatenii de genul citat de colegul nostru...e cale lunga. O fi si asta un compromis, din ratiuni strict pastorale, sau organizationale cum zic eu, compromis cu consecinte nu tocmai fericite, daca e sa privim cumularile de idei si atitudini determinate de-a lungul secolelor.