Ce se întâmplă după ce murim?

[Seraphim7]

În prealabil postat de gpalama

Hm, pentru cei care nu stiu ce e rugaciunea ce spun eu este doar retorica fumata slaba desueta.

Dar pentru cei care stiu cum e rugaciunea, asta e calea.

Nu e deloc un slogan "sloganul rugaciunii", este chiar o solutie la ce vrei tu...

Pacat ca problema nu e in ce ti se spune, ci in abordarea ta.

Mai bine ai intelege ce ti se spune si ce trebuie sa faci.

N-am contestat eficacitatea rugăciunii,și sfera de aplicabilitate.Bun,este un fel de aspirină duhovnicească, bună la toate...

Doar am provocat, întrucât mi se pare un subiect prea puțin atac, atât în general,cât și aici...

Prin urmare,am sugerat sa ieșim din zona de recomandări generale (rugăciune, Biblie).

Deci,hai sa atacăm subiectul, fiindcă e extrem de ofertant.Nu sa ne "atacăm"între noi:))

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

us...

In loc sa dezbatem subiectul într-un mod mai "stiintific",cu dovezi, cercetări,puncte de vedere...Ne rezumăm mereu la clasicul roagă te și citește bibila...

Hai sa ieșim puțin din obscurantismul acesta închistat și limitat....Dacă se poate, dacă nu iertare:))

Unii nu ar crede nici dacă înviază din morți cineva:

Luca cap 20

30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi.
31. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi.

Dacă oamenii pot învia există viață după moarte, dacă viața s-ar termina la groapă de unde ar mai putea învia :

Sfânta Evanghelie după Luca
cap 20.

35. Iar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela şi învierea cea din morţi, nici nu se însoară, nici nu se mărită.
36. Căci nici să moară nu mai pot, căci sunt la fel cu îngerii şi sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
37. Iar că morţii înviază a arătat chiar Moise la rug, când numeşte Domn pe Dumnezeul lui Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.
38. Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al morţilor, ci al viilor, căci toţi trăiesc în El.

[Seraphim7]

O sa vin cu niste fragmente din cartea Nosso Lar , scrisă de mediumul brazilian Chico Xavier

"Am înţeles în cele din urmă că eram într-un alt plan al vieţii, provenit din emanaţii ale Pământului.însă era prea târziu.Angoasa îmi cuprinsese mintea şi, când am început să fac planuri de acţiune, apăreau numeroase incidente care mă atrăgeau pe cărările înşelătoare ale gândurilor.Niciodată nu mi se păruse atât de important să îmi pun întrebări cu privire la religie ca acum.
Principiile pur politice, filozofice şi ştiinţifice mi se păreau acum de o importanţă secundarăvpentru viaţa umană. Deşi acestea erau achiziţii valoroase pe Pământ, trebuia să recunosc că omenirea nu era alcătuită din generaţii trecătoare, ci din suflete nemuritoare ce se află în ascensiune către o destinaţie glorioasă.începeam să conştientizez existenţa unei prezenţe ce este deasupra a tot ceea ce este material sau intelectual:Credinţa - o manifestare divină la om. Totuşi, o asemenea analiză a fost cam târzie. E adevărat că aveam o oarecare cunoaştere a Vechiului Testament şi adesea citisem din Evanghelii. Dar trebuie să recunosc că nu am cercetat niciodată scrierile sacre cu lumina inimii mele.Acceptasem interpretări ale unor scriitori care nu erau deschişi spre a simţi şi conştientiza Adevărul şi uneori chiar erau în dezacord cu adevărurile fundamentale. Cu alte ocazii, îmi însuşisem un punct de vedere ecleziastic, intrând de bunăvoie într-un cerc de contradicţii."

"Era imposibil de spus. Tot ce ştiu e că râuri de lacrimi îmi şiroiau pe obraji şi întreaga-mi fiinţă părea să se fi amalgamat într-o rugă chinuitoare.Fusesem cu totul abandonat?Nu eram şi eu un copil al lui Dumnezeu,deşi, prins în vâltoarea vanităţilor pământeşti,nu mă gândisem deloc la lucrarea Sa divină? Ştiam că Tatăl Etern mă va ierta cu siguranţă. Grija Lui iubitoare nu înglobează oare şi păsările văzduhului şi florile câmpului?
Ah! Omul trebuie să sufere mult pentru a putea înţelege misterioasa frumuseţe a rugăciunii. Trebuie să cunoască remuşcarea, umilirea şi mizeria deplină pentru a aprecia în totalitate gustul dulce şi sublim al Speranţei! Acela a fost momentul în care densa ceaţă din jur s-a limpezit şi cineva a venit spre mine. Un trimis din Rai. Era un om în vârstă ce s-a aplecat deasupra mea şi s-a uitat atent la faţa mea cu ochii săi mari şi curaţi. Cu un zâmbet binevoitor mi-a spus:
- Curaj, fiule! Domnul Dumnezeu nu te-a uitat!
Lacrimi sincere păreau că îmi inundă sufletul. Am încercat să-mi exprim uşurarea plină de recunoştinţă,să-i mulţumesc pentru consolarea pe care mi-o adusese, dar nu am avut putere decât să îl întreb:
- Cine eşti, mesager generos al lui Dumnezeu?
Binefăcătorul meu neaşteptat a zâmbit cu blândeţe şi mi-a răspuns:
- Numele meu e Clarence. Sunt doar un frate.
Observând cât sunt de obosit, a adăugat:
- Trebuie să rămâi tăcut şi liniştit. Trebuie să te odihneşti pentru a-ţi recăpăta forţele.
Apoi a chemat două persoane care aşteptau cu atenţie şi le-a spus:
- Haideţi, să-i acordăm primul ajutor prietenului nostru!
Au întins pe sol o pânză albă şi, folosind-o ca targă de urgenţ ă, s-au pregătit să mă transporte.M-au ridicat cu blândeţe.
Apoi Clarence le-a spus asistenţilor săi:
,- Haideţi, să pornim fără întârziere! Trebuie să ajungem în Oraşul Astral cât mai repede cu putinţă."

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Păi tocmai,că prin reîncarnări succesive suflet are mereu șansa de a continua procesul de evoluție,plus că pedeapsa pentru păcatele sale dintr-o viață anterioară le plătește tot prin încarnare, întrucât aici are șansa de a-și ispăși prin anumite suferințe, lecții etc.Tocmai de asta multi vedeam că au vieți foarte grele,ghinion constant și alte forme de boli, handicap,accidente, morți premature etc Toate acesta sunt destinul ales și știut dinainte de suflet, necesar pt evoluția sa și a celor rămași în viață.Tot acest proces face parte din pronia dumnezeiască.

Reîncarnarea și sufletul nu fac parte din aceleași categorii, adică ce suflet are o plantă, un animal, o vietate, dacă au suflet ar trebui să poată fi botezați și să li se aplice toate tainele și ierurgiile Bisericii, ori n-au.

Învierea contrazice conceptul de reîncarnare, în ce ipostas înviază cineva dacă a fost în mai multe vieți șoarece, viezure, plantă, copac, furnică, om de 7 ani, om de 90 șamd mi se pare o aberație.

Dacă sfinții s-ar fi încarnat nu s-ar fi putut arăta pe Tabor Ilie și Moise în același ipostas.

Reîncarnarea e chiar un concept care facilitează ideea de a trăi fără prea mare bătaie de cap că oricum plătești în altă viață deci e convenabil într-una să te distrezi să-ți bați joc.

Reîncarnarea și sinuciderea se contrazic, omul nu știe ce alte vieți are, dar poate opri un ciclu chipurile de ispășire totuși, adică nu e ceva implacabil sau poate ucide un ciclu de încarnare ?

Oamenii au crescut la vreo 8 miliarde pe glob, dacă exista reîncarnare nr rămânea constant din preistorie, nu se puteau reîncarna decât un anumit nr cu condiția ca viața anterioară să dispară, de unde au ieșit sufletele în plus ?

Reîncarnarea și posedarea par că se exclud, ori trăiești altă viață, ori o entitate posedă un corp străin și-i paralizează voința și gândirea, de ce există duhuri care ies și omul râmâne în viață, dacă există doar reîncarnare în altă formă de viață ?

Reîncarnarea pare că condamnă oamenii virtuoși să repete vieți mizerabile, dacă un om a trăit deja o viață plină de ispită, de ce ar mai fi condamnat să o repete de vreo x ori, răul ar deveni etern prin reîncarnare.

Cine hotărește că nu pot fi două reîncarnări succesive de vieți negative, la niște oameni care au trăit deja virtuos în privațiuni și că un individ care a trăit destructiv față de alții nu poate relua din nou o viață risipită ? Asta cu +/- e o învățătură gândită din nevoia de echitate.

[Seraphim7]

Păi,o să-ți aduc niște texte de la sfinți și părinți bisericești,că sa vezi că nu erau străini de această doctrină,la fel cum nici Hristos sau apostolii sau iudeii nu erau....

Sf Grigorie de Nisa,In Marele cuvânt catehetic:
„Este absolut necesar pentru suflete să fie vindecate şi purificate, şi dacă asta nu se face in timpul vieţii lui pe Pământ, trebuie să se realizeze în vieţile lui viitoare.”

Iustin Martirul și filozoful
„Unele suflete care se cred nedemne să-L vadă pe Dumnezeu ca urmare a acțiunilor lor în timpul reîncarnărilor pământești, își vor lua trupurile înapoi”

Zic să dăm cuvântul maestrului Origen:))
"...înainte de crearea lumii de către Creator, care, a creat un mare număr de inteligenţe spirituale. La început devotate contemplării şi iubirii creatorului lor, aproape toate aceste inteligenţe au început să se îndepărteze de contemplarea Creatorului, şi iubirea lor a început şi ea să se racească. Cei a căror iubire a scăzut cel mai mult au devenit demoni. Cei a căror iubire a scăzut moderat au devenit suflete de oameni care eventual s-au încarnat în trupuri. Cei a căror iubire a scăzut cel mai puţin au devenit îngeri. Unul, totuşi, care a rămas devotat perfect lui Dumnezeu a devenit prin iubirea lui pentru Creator, unul cu Cuvântul (Logos) lui Dumnezeu. Logos-ul s-a încarnat şi s-a născut devenind Iisus Christos. Condiţiile diverse în care se nasc fiinţele umane depind de ce au făcut sufletele lor înainte. Aşa că, ceea ce pare nedrept, unii născuţi săraci şi alţii bogaţi, unii bolnavi şi alţii sănătoşi, şi aşa mai departe, este de fapt, un produs secundar al liberei voinţe a oamenilor. Astfel, creaţia materială este cel puţin implicit de o categorie ontologică inferioară decât cea imaterială sau spirituală, şi trupurile materiale pe care omul le asumă după cădere vor fi eventual aruncate."

Și totuși,nici Biblia nu infirmă,ba chiar confirmă...Hai sa spunem că nu este clară în această privință...

Însă din unele texte reiese destul de clar această idee....
Aici vedem planificare divină a unei încarnări mai speciale
„Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam, şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte şi te făcusem prooroc al neamurilor.” (Ieremia 1:5)

„Celui ce va birui îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului meu, și el nu va mai pleca afară”. (Apocalipsa 3:12)
Nu va mai pleca afara,adică în trup

Acum intrăm în mult discutatul subiect cu Ilie,respectiv încarnarea lui în Ioan Botezătorul... Respectiv intenția divină de a-l trimite pe Ilie,și mai jos vom vedea cum Iisus confirmă asta

„Iată, vă voi trimite pe profetul Ilie, înainte ca ziua cea mare și înfricoșată a Domnului să vină” (Maleahi 4:5)

„Dar îngerul i-a zis: „nu te teme, Zaharia; [...] Nevasta ta Elisabeta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan[...] Va merge înaintea Domnului, în duhul şi puterea lui Ilie[...] ca să pregătească poporul pentru venirea Domnului.” (Luca 1:13,17)

Avem și o confirmare a lui Iisus
„Dar vă spun, că Ilie a venit, si ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.” (Marcu 9:13)

Chiar 2
„Căci până la Ioan au prorocit toţi prorocii şi Legea. Şi dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină.” (Matei 11:13-14)
Sau 3
„Dar vă spun că Ilie a şi venit, şi ei nu l-au cunoscut, ci au facut cu el ce au vrut.[...] Ucenicii au inţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul.” (Matei 17:12-13)

Aici vedem că și între apostoli,și iudei se punea probleme că Iisus sa fie încarnarea unui profet sau chiar spiritual înviat al lui Ioan Botezătorul,recent decedat

„Şi a ieşit Iisus şi ucenicii Lui prin satele din preajma Cezareei lui Filip. Şi pe drum întreba pe ucenicii Săi zicându-le: Cine zic oamenii că sunt? Ei au răspuns Lui, zicând: Unii spun că eşti Ioan Botezătorul , iar alţii că eşti Ilie, iar alţii că eşti unul dintre prooroci. Şi El i-a întrebat: Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? Răspunzând, Petru a zis Lui: Tu eşti Cristos“ (Marcu 8:27-28).

Practic,logica reîncarnărilor,scopul acestora este purificarea și aproprierea de Dumnezeu,sau după cum am văzut, încarnarea unor spirite superioare,pentru a ajuta omenirea sa evolueze.

Subiectul este vast,și greu de înțeles și acceptat pentru majoritatea,însă a fost scos din doctrina creștină,și pus în sertarul ereziilor,la fel că multe alte concepte care au deranjat...

Întrucât cei care l-au răstignit pe Hristos,sunt cei care au format și Biserica,și încă o conduc în numele Lui...

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Acum intrăm în mult discutatul subiect cu Ilie,respectiv încarnarea lui în Ioan Botezătorul... Respectiv intenția divină de a-l trimite pe Ilie,și mai jos vom vedea cum Iisus confirmă asta

„Iată, vă voi trimite pe profetul Ilie, înainte ca ziua cea mare și înfricoșată a Domnului să vină” (Maleahi 4:5)

„Dar îngerul i-a zis: „nu te teme, Zaharia; [...] Nevasta ta Elisabeta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan[...] Va merge înaintea Domnului, în duhul şi puterea lui Ilie[...] ca să pregătească poporul pentru venirea Domnului.” (Luca 1:13,17)

Avem și o confirmare a lui Iisus
„Dar vă spun, că Ilie a venit, si ei i-au făcut ce au vrut, după cum este scris despre el.” (Marcu 9:13)

Chiar 2
„Căci până la Ioan au prorocit toţi prorocii şi Legea. Şi dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină.” (Matei 11:13-14)
Sau 3
„Dar vă spun că Ilie a şi venit, şi ei nu l-au cunoscut, ci au facut cu el ce au vrut.[...] Ucenicii au inţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul.” (Matei 17:12-13)

Aici vedem că și între apostoli,și iudei se punea probleme că Iisus sa fie încarnarea unui profet sau chiar spiritual înviat al lui Ioan Botezătorul,recent decedat

Despre Ilie și Ioan Botezătorul e clară treaba, Ioan Botezătorul avea duhul profetic al lui Ilie la fel cum și Elisei avea duhul lui Ilie:

Cartea a patra a Regilor, Capitolul 2

9. Iar după ce au trecut, a zis Ilie către Elisei: "Cere ce să-ţi fac, înainte de a fi luat de la tine". Iar Elisei a zis: "Duhul care este în tine să fie îndoit în mine!"
10. Răspuns-a Ilie: "Greu lucru ceri! Dar de mă vei vedea când voi fi luat de la tine, va fi aşa; iar de nu mă vei vedea, nu va fi".
11. Pe când mergeau ei aşa pe drum şi grăiau, deodată s-a ivit un car şi cai de foc şi, despărţindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie în vârtej de vânt la cer.
12. Iar Elisei se uita şi striga: "Părinte, părinte, carul lui Israel şi caii lui!" Şi apoi nu l-a mai văzut. Şi apucându-şi hainele le-a sfâşiat în două.
13. Apoi, apucând mantia lui Ilie, care căzuse de la acesta, s-a întors înapoi şi s-a oprit pe malul Iordanului.
14. Şi a luat mantia lui Ilie care căzuse de la acesta şi a lovit apa cu ea, zicând: "Unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie?" Şi lovind, apa s-a tras la dreapta şi la stânga şi a trecut Elisei.
15. Iar fiii proorocilor cei din Ierihon, văzându-l de departe, au zis: "Duhul lui Ilie s-a odihnit peste Elisei! Şi au ieşit înaintea lui şi i s-au plecat până la pământ, zicându-i:

- deci ce deducem de aici - una e duhul profetic care poate fi peste mai mulți, alta e încarnarea,
- Ilie a fost ridicat cu tot cu trup la cer, se va întoarce tot cu aceeași vârstă la vremea cuvenită - Ioan Botezătorul a trecut prin travaliul nașterii, a început cursul firesc de la concepție este clar un alt suflet.
-Ioan Botezătorul s-a născut la Ein Kerim, Profetul Ilie s-a născut în localitatea Tesva din Galad sunt vreo 100 de km distanță și câteva secole în timp, în secolul 9 înainte de Hristos se consideră că a trăit Ilie, Ioan Botezătorul e contemporan cu Iisus.
- sunt date diferite de prăznuire în calendarul Bisericii pt cei doi, Ioan Botezătorul a fost ucis, Ilie nu.
- nu am citit nicăieri că Dumnezeu trimite același prooroc în mai multe perioade istorice să fie chinuit mucenicește de 2 ori, e un om - un chin - un suflet.

A doua venire a lui Hristos nu va mai fi în chipul blând în care a venit ci pentru judecată.

[Nietzsche]

În prealabil postat de Iorest

Reîncarnarea și sufletul nu fac parte din aceleași categorii, adică ce suflet are o plantă, un animal, o vietate, dacă au suflet ar trebui să poată fi botezați și să li se aplice toate tainele și ierurgiile Bisericii, ori n-au.

Învierea contrazice conceptul de reîncarnare, în ce ipostas înviază cineva dacă a fost în mai multe vieți șoarece, viezure, plantă, copac, furnică, om de 7 ani, om de 90 șamd mi se pare o aberație.

Prin simplul fapt că accentuezi divinitatea sufletului uman îl faci nemuritor și deci una din caracteristicile nemuririi este abilitatea ca după moarte să revină la viață, evident o viață umană. Este greșit pusă problema reincarnarii sufletului uman în altă formă de existența în afară de cea umană pt că asta ar implica limitarea capacităților epistemice, ca de exemplu vorbire, rațiune și implicit forma cognitivă influențată afectiv vis-a-vis de iubire, adică empatie sau mai bine zis testul suprem al divinității.

În prealabil postat de Iorest

Reîncarnarea e chiar un concept care facilitează ideea de a trăi fără prea mare bătaie de cap că oricum plătești în altă viață deci e convenabil într-una să te distrezi să-ți bați joc.

Reîncarnarea și sinuciderea se contrazic, omul nu știe ce alte vieți are, dar poate opri un ciclu chipurile de ispășire totuși, adică nu e ceva implacabil sau poate ucide un ciclu de încarnare ?

Dar exista o finalitate a acestor reincarnări. Sufletul caută viața iar singurul care poate să oprească acest "chin" al reincarnării este Cristos. Fie prin iertarea sufletului și oferirea vieții veșnice în trup pe pământ sau prin uciderea trupului la acel moment în timp al acelei reincarnări și aruncarea sufletului în foc(gheena). Prin aruncarea sufletului în foc nu mai are posibilitatea să revină la viață, oficial s-a terminat orice fel de posibilitate de viață.

Sfânta Evanghelie după Luca
Capitolul 12
4.Dar vă spun vouă, prietenii Mei: Nu vă temeţi de cei care ucid trupul şi după aceasta n-au ce să mai facă.5.Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheena; da, vă zic vouă, de acela să vă temeţi.

În prealabil postat de Iorest

Oamenii au crescut la vreo 8 miliarde pe glob, dacă exista reîncarnare nr rămânea constant din preistorie, nu se puteau reîncarna decât un anumit nr cu condiția ca viața anterioară să dispară, de unde au ieșit sufletele în plus ?

Eu ca filozof trebuie să pun totul la îndoială, inclusiv istoria. Nu am cum să stiu cu adevărat ce a fost în trecut, pot sa citesc dar oare nu este o propagandă a guvernelor? Singurul lucru pentru care sunt cât de cât sigur este prezentul. Cât despre suflete posibil să fie o ordine a reincarnării bazată pe aură și karma. Zic posibil pt că nu știu, presupun.

În prealabil postat de Iorest

Reîncarnarea pare că condamnă oamenii virtuoși să repete vieți mizerabile, dacă un om a trăit deja o viață plină de ispită, de ce ar mai fi condamnat să o repete de vreo x ori, răul ar deveni etern prin reîncarnare.

Cine hotărește că nu pot fi două reîncarnări succesive de vieți negative, la niște oameni care au trăit deja virtuos în privațiuni și că un individ care a trăit destructiv față de alții nu poate relua din nou o viață risipită ? Asta cu +/- e o învățătură gândită din nevoia de echitate.

Legea karmei preschimbată de Dumnezeu să fie contrară pozitivismului social adică dacă faci bine și te aștepți că acest bine să ți se întoarcă să rămâi complet dezamăgit, primind de fapt opusul și anume răul. Astfel demonstrezi divinității iubirea ta necondiționată lipsită de interes, sau cum învață Iisus "dacă cineva îți dă o palmă întoarce și celălalt obraz". La polul opus se află cei care aleg răul, mânați de intelect prin observații logice că această cale duce la prosperitate evitând cu dispreț faptele bune ce duc la o slăbiciune a moralității și implicit la eșec.
Și ca să-ți răspund la întrebarea: de ce mai multe vieți? Datorită unor consecințe arbitrare, pt că e posibil ca în viață să ai parte de o doză mare de noroc și să treci testele divinității prin circumstanțe atenuante ce nu te-au pus pe deplin la încercare. Dacă ai parte de mai multe vieți implicit ai parte și de mai multe ispite și așa îți arăți cu adevărat natura caracterului tău. :)

[Psalm 23]

În prealabil postat de Sebastian_Stefan

La aceasta intrebare eu am gasit 3 variante de raspuns:

a. Nimic
b. Te duci in Rai, Purgatoriu sau Iad (in functie de pacatele dvs)
c. Te reincarnezi si revi aici sau pleci intr-o alta civilizatie (tot in functie de pacate)

Daca e varianta c cred ca cest pamant este iadul la cat de rai sunt oamenii de pe el.

După ce îți va veni timpul hotărât de Dumnezeu sa părăsești aceasta viata cel mai important lucru care ți-se va intimpla este ca vei sta fata în fata cu Domnul și vei primi, pentru veșnicie, ce este drept sa primesti pentru tot ce ai făcut, crezut și spus în aceasta viata.

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Păi,o să-ți aduc niște texte de la sfinți și părinți bisericești,că sa vezi că nu erau străini de această doctrină,la fel cum nici Hristos sau apostolii sau iudeii nu erau....

Unii Părinți Bisericești sunt doar un fel de eseiști, nu tot ce au scris e receptat de Biserica fiind întru credință.

În prealabil postat de Seraphim7

Sf Grigorie de Nisa,In Marele cuvânt catehetic:
„Este absolut necesar pentru suflete să fie vindecate şi purificate, şi dacă asta nu se face in timpul vieţii lui pe Pământ, trebuie să se realizeze în vieţile lui viitoare.”

Păi și de ce nu s-ar referi la purificarea care se face până la judecata finală, la Duminica înfricoșătoarei judecăți.
1. viața biologică 2. primele 40 de zile de la ieșirea din trup 3 judecata particulară a sufletului până la înfricoșătoarea judecată când Hristos va veni 4. momentul după înfricoșătoarea judecată care e definitiv.

Din ce înțeleg între momentele 3 și 4 unii oameni pot fi scoși din Iad sau se pot curăți prin parastase, pomeniri șamd fără însă să fie într-un fel de purgatoriu.

Nu există purgatoriu din moment ce la pilda bogatului nemilostiv, acesta deja se chinuia într-un loc de netrecut din partea cealaltă dinspre sânul lui Avraam.

În prealabil postat de Seraphim7

Iustin Martirul și filozoful
„Unele suflete care se cred nedemne să-L vadă pe Dumnezeu ca urmare a acțiunilor lor în timpul reîncarnărilor pământești, își vor lua trupurile înapoi”

De aceea e doar Martirul și filosoful și nu e considerat Sfânt, a emis doar o interpretare, totuși nu se referă niciun scriitor creștin la reîncarnarea animalică sau vegetală la care se referă hindușii.

În prealabil postat de Seraphim7

Aici vedem planificare divină a unei încarnări mai speciale
„Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam, şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte şi te făcusem prooroc al neamurilor.” (Ieremia 1:5)

Unii se folosesc de citat pentru a justifica predestinarea, mai degrabă e o preștiință a lui Dumnezeu. Nu văd cu ce contrazice faptul că sufletul ar fi premergător trupului.
Adică sufletul e premergător trupului dar nu intră un suflet în mai multe trupuri, morții învie tot cu trupurile lor pe care le aveau chiar și morți de ani de zile care se presupune că ar fi fost putrezi, scrie în Biblie că au înviat în Ierusalim după răstignire oameni care au murit demult, a înviat Lazăr care era deja în mormânt de câteva zile, Iisus încă avea rănile cuielor.


Totuși referitor la ce ai zis cu spiritele superioare care se reîncarnează, din ce știu spiritele superioare devin avataruri și nu mai au nevoie să se reîncarneze deci se cam contrazice cu învățătura care zice că reîncarnarea e o ispășire sau o evoluție, un spirit care a atins maximalul nu mai are unde să evolueze și ce să ispășească.

[Iorest]

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel
Capitolul 15

„35. Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vină?
36. Nebun ce eşti! Tu ce semeni nu dă viaţă, dacă nu va fi murit.
37. Şi ceea ce semeni nu este trupul ce va să fie, ci grăunte gol, poate de grâu, sau de altceva din celelalte;
38. Iar Dumnezeu îi dă un trup, precum a voit, şi fiecărei seminţe un trup al său.
39. Nu toate trupurile sunt acelaşi trup, ci unul este trupul oamenilor şi altul este trupul dobitoacelor şi altul este trupul păsărilor şi altul este trupul peştilor.
40. Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este slava celor cereşti şi alta a celor pământeşti.
41. Alta este strălucirea soarelui şi alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor. Căci stea de stea se deosebeşte în strălucire.
42. Aşa este şi învierea morţilor: Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune;
43. Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere;
44. Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc.
45. Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă";
46. Dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc.
47. Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.
48. Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
49. Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc.
51. Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba,
52. Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbiţa cea de apoi. Căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba.
53. Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune şi acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire.
54. Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
55. Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?".
56. Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea.
57. Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos!
58. Drept aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului, ştiind că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul.”