Scurt pe doi

[cristiboss56]

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au cerut sâmbătă administrației Trump să ofere în continuare azil oamenilor care fug de război și persecuție, subliniind că programul federal de reinstalare a refugiaților este vital, relatează Reuters.


"Nevoile refugiaților și ale migranților din întreaga lume nu au fost niciodată atât de mari și programul american de reinstalare (a refugiaților) este unul din cele mai importante din lume", au afirmat într-o declarație comună cele două agenții ONU cu sediul la Geneva.

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri o înăsprire serioasă a cadrului legal în materie de imigrație și primire de refugiați, în scopul stopării eventualei intrări pe teritoriul SUA a unor "teroriști islamiști radicali".

Potrivit decretului semnat de Trump, Washingtonul va opri timp de patru luni programul federal de primire și reinstalare a refugiaților, de toate naționalitățile, din țări aflate în război. Un program umanitar ambițios, creat în 1980, și care nu a fost suspendat decât o singură dată: timp de trei luni după 11 septembrie 2001.

În ceea ce privește refugiații sirieni, care au fugit cu milioanele de conflictul din țara lor, însă numai 18.000 au fost acceptați în SUA după 2011, lor le va fi interzisă definitiv intrarea, până la noi ordine.

Pentru anul bugetar 2016 (din 1 octombrie 2015 la 30 septembrie 2016), Statele Unite, guvernate la acel moment de Barack Obama, au admis pe teritoriul lor 84.994 de refugiați, de toate naționalitățile, dintre care puțin 10.000 de sirieni.

Conform decretului semnat vineri de Trump, autoritățile americane vor interzice totodată sosirea timp de trei luni a resortisanților din șapte țări musulmane: Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen.

[cristiboss56]

A fost sfinţită biserica de gheaţă de la Bâlea Lac. Preoţi de la mai multe culte au ţinut o slujbă la care au participat şi turiştii aflaţi în zonă. În lăcaşul de cult, construit în vârful munţilor, se pot oficia nunţi şi botezuri, indiferent de religie.

Biserica a fost construită cu blocuri de gheaţă din lacul Bâlea, după modelul şi arhitectura unei vechi biserici din Mălâncrav, judeţul Sibiu. 25 de muncitori au lucrat la ridicarea lăcaşului de cult, unic în România.

În interior, biserica are băncuţe din gheaţă, acoperite cu lemn. Este singurul lăcaş de cult unde se pot oficia nunţi şi botezuri indiferent de religie. 12 preoţi au oficiat o slujbă de sfinţire a bisericii.

În fiecare an , biserica de gheaţă e vizitată de mii de turişti.

Cei care vor să ajungă la Complexul de gheaţă de la Bâlea Lac o pot face numai cu telecabina. Costul unui drum dus - întors este de 60 de lei.

[cristiboss56]

Primarul capitalei germane, Michael Mueller, a criticat planurile Administraţiei Trump de ridica un zid la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic, pe care l-a asemuit cu Zidul Berlinului şi a făcut un apel la Trump să urmeze exemplul preşedintelui Ronald Regan, relatează agenţia de ştiri Dpa.

"Berlin, oraşul unei Europe divizate, oraşul unei Europe libere, nu poate rămâne tăcut în timp ce o ţară plănuieşte să ridice un nou zid", a declarat Muller.

"Noi, berlinezii, mai mult decât oricine, cunoaştem câtă suferinţă a provocat divizarea unui continent prin sârmă ghimpată şi ciment", a continuat oficialul german.

"Fac un apel la preşedintele american: Amintiţi-vă cuvintele predecesorului dumneavoastră, Ronald Regan: 'Dărâmaţi acest zid' Şi de aceea vă spun: Dragă domnule preşedinte, nu construiţi acest zid", a adăugat Muller, la două zile după ce Donald Trump a semnat ordinul executiv care prevede construirea unui zid la frontiera cu Mexicul.

Construit în perioada postbelică, zidul a constituit o barieră de separare între Berlinul occidental şi Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani, fiind un simbol al Războiului Rece şi al divizării Europei între cele două blocuri antagonice.

Sute de persoane au murit sau au fost rănite în cursul tentativelor de trecere a Zidului între 1961 şi 1989.

Într-un discurs ţinut în apropiere de Zidul Berlinului, pe 12 iunie 1987, preşedintele american Ronald Reagan a făcut un apel la liderul sovietic Mihail Gorbaciov să elimine bariera care înconjura Berlinul de Vest.

[cristiboss56]

Preşedintele Donald Trump a interzis intrarea refugiaţilor sirieni în Statele Unite pe termen nelimitat, ca parte a unor noi măsuri de a "menţine teroriştii islamici radicali în afara SUA". El a semnat un ordin executiv amplu, care prevede şi suspendarea, timp de patru luni, pentru toate programele de imigrare, relatează BBC.

De asemenea, prin acest ordin, cetăţenii din alte şase state, în principal musulmane, primesc interdicţie de a intra pe teritoriul american timp de trei luni.

Preşedintele american a explicat că oprirea temporară a programului de refugiaţi este necesară pentru ca agenţiile guvernamentale să aibă timp să dezvolte un sistem de control mai strict.

"Iniţiez noi măsuri de control pentru a menţine în afara Statelor Unite teroriştii islamişti radicali. Nu îi vrem aici", a mai declarat liderul de la Casa Albă.

"Voi căuta să implementez un program de examinare extremă pentru a nu permite intrarea în ţară a teroriştilor islamişti radicali”, a declarat Donald Trump, la ceremonia de învestire în funcţie a noului secretar al Apărării, James Mattis. Şeful de la Casa Albă a semnat ordinul executiv la Pentagon, după ceremonia de depunere a jurământului.

"Vrem să fim siguri că nu vom lăsa să intre în ţara noastră aceleaşi ameninţări pe care soldaţii noştri le combat peste hotare", a declarat Trump.

"Am stabilit noi măsuri de verificare pentru a menţine teroriştii islamici radicali în afara Statelor Unite. Vor fi admişi doar aceia care vor sprijini ţara şi care iubesc cu adevărat poporul american", a subliniat Donald Trump.
Printre măsurile luate de Trump se numără:

Suspendarea programului SUA de admitere de refugiaţi timp de 120 de zile.
O interdicţie privind refugiaţii din Siria până când vor fi făcute "schimbări semnificative".
O interdicţie de 90 de zile la intrările din Irak, Siria, şi "zone de interes" - care include Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen.
Se va acorda prioritate cererilor de refugiaţi viitoare legate de persecuţia religioasă - dar numai în cazul în care persoana face parte dintr-o religie minoritară în ţara de origine.
Un plafon de 50.000 de refugiaţi în 2017 - mai puţin de jumătate din limita superioară stabilită de Barack Obama.
Cu toate acestea, o menţiune de a crea "zone sigure" în Siria, prevăzută într-un proiect anterior, a fost eliminată din ordinul final.

Ordinul executiv semnat de Trump mai prevede ca toate programele de imigrare să includă întrebări pentru a "evalua probabilitatea solicitantului de a deveni un membru ce contribuie în mod pozitiv al societăţii."

De altfel, comentează BBC, într-un interviu televizat difuzat vineri de CBN News, Trump a specificat că azilanţii creştini care sunt victime ale persecuţiei religioase ar trebuie să primească prioritate în cadrul programului de primire a refugiaţilor.

"Îi vom ajuta. Au fost trataţi oribil", a spus Trump.
Alte măsuri includ o revizuire amplă a informaţiilor solicitate din toate ţările pentru a aproba o viză; o trecere în revistă a regimurilor de vize între naţiuni pentru a se asigura că sunt "cu adevărat reciproce" pentru cetăţenii americani; şi suspendarea imediată a Programului Visa Interview Waiver (care vizează reînnoirea unor categorii de vize pentru străinii care au deja viză de SUA).

Statele Unite ar putea însă să primească în continuare refugiaţi în funcţie de caz şi în timpul suspendării programului, iar autorităţile vor continua să proceseze cererile de azil depuse de persoanele care se declară victime al persecuţiei religioase.

Consiliul pentru Relaţii Americano-Islamice (CAIR) a anunţat că va contesta în justiţie constituţionalitatea ordinului executiv.

În anul bugetar precedent, Statele Unite au preluat peste 84.000 de refugiaţi, inclusiv peste aproximativ 12.500 de sirieni. În conformitate cu noul ordin executiv, în acest an, preşedintele plănuieşte să reducă numărul refugiaţilor primiţi la 50.000

Programul de primire şi instalare a refugiaţilor a mai fost suspendat o singură dată, imediat după atacurile de la 11 septembrie 2001.

[cristiboss56]

Un institut de cercetare american a anunţat că mai multe imagini din satelit indică faptul că Phenianul ar fi repornit reactorul nuclear de 5 megawaţi de la Yongbyon, folosit anterior pentru a produce plutoniu necesar realizării de bombe atomice, relatează agenţia de ştiri Bloomberg.

Operaţiunile la reactor au fost suspendat la finalul anului 2015, însă în mai multe imagini din satelit din data de 22 ianuarie s-au observat vapori proveniţi de la sistemul de răcire al reactorului, a comunicat Institutul SUA-Coreea din cadrul Universităţii Johns Hopkins pe site-ul 38 North.


Vaporii "sunt un indiciu că reactorul este cel mai probabil funcţional", a anunţat institutul.

Semnele de activitate la Yongbyon intensifică temerile comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, după ce Phenianul a efectuat în luna septembrie al cincilea test atomic, în pofida înăspririi regimului de sancţiuni internaţionale. Mai mult, există temeri că autorităţile nord-coreene pregătesc un test cu o rachetă balistică intercontinentală.

[cristiboss56]

Lipsa de motivare, singurătatea pe care o percep la şcoală, dar şi semnele de depresie care apar ulterior la copii sunt doar o parte dintre factorii care contribuie la scăderea performanţei şcolare a elevilor români, este de pă*rere profesorul Lucian Ciolan, decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Edu*caţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

„Pentru realizarea evaluărilor internaţionale PISA, unde ieşim prost de ani de zile în clasament, se analizează o serie de indicatori calitativi de care nu a vorbit nimeni. Rezultatele arată că aceşti copii sunt demotivaţi la vârsta de 14 ani. Peste 70% dintre ei se simt singuri şi nesprijiniţi la şcoală, iar mai târziu apar semne de depresie. Noi spunem că ei nu învaţă, că profesorii nu sunt buni, că nu îi sprijină familiile, însă principala cauză tre*buie căutată în interiorul lor, ci nu în exterior“, a spus profesorul universitar doctor Lucian Ciolan.

Într-adevăr, elevii români au înregistrat anul trecut, din nou, o performanţă foarte slabă la evaluările internaţionale PISA (The Programme for International Student Assessment), astfel că, pe scala generală de ştiinţă, România a ocupat poziţia 48 din 70 de ţări participante.

Şi nu doar la testele PISA performanţa ele*vilor români este scăzută. Decizia de introducere a ca*merelor video în timpul examenului de bacalaureat începând cu anul 2011 a dat peste cap toate statisticile, rata de promovare a acestui examen aflându-se în mod constant la 50-60%, faţă de 80-90%, cât era înainte de acest an.

[cristiboss56]

Cotidianul cu cel mai mare tiraj din Grecia, Ta Nea, urmează să își înceteze apariția în câteva zile, transmite AFP. Anunțul a fost făcut sâmbătă de proprietar, grupul Lambrakis (DOL), care a explicat într-un comunicat decizia prin datoriile grupului.


DOL nu mai dispune de resurse financiare, după ce băncile la care are datorii au instituit un regim de gestiune special, în cadrul căruia rețin toate veniturile grupului, atât din vânzarea ziarelor, cât și din publicitate, se arată în comunicat.

Alături de Ta Nea, al cărui tiraj zilnic este de 14.000 de exemplare, ar urma să dispară de pe piață și săptămânalul To Vima, tot al grupului DOL. Grupul mai deține și alte reviste, site-uri de informare, postul de radio Vima FM și este acționar la televiziunea Mega, de asemenea grevată de datorii mari.

Președintele DOL, Stavors Psycharis, este urmărit penal pentru fraude fiscale și spălare de bani.

Grupul de presă DOL a fost, ca și altele din Grecia, extrem de critic la adresa premierului de stânga Alexis Tsipras. Guvernul acestuia s-a angajat să restabilească transparența în domeniul media, pe care îl consideră proprietatea unor oligarhi.

Comunicatul de sâmbătă al DOL afirmă că "angajații, cei care au slujit și slujesc valorile jurnalismului liber, luptă și vor continua să lupte pentru salvarea grupului, a titlurilor sale istorice și al celorlalte publicații ale sale", ceea ce potrivit AFP pare să indice că mai există speranțe de continuare a activității.

[cristiboss56]

Compania aeriană olandeză KLM a refuzat îmbarcarea a șapte persoane la bordul unora dintre aeronavele sale cu destinația Statele Unite, după decretul prin care administrația Trump a interzis temporar accesul pe teritoriul SUA al cetățenilor provenind din șapte state, transmite AFP.


Manel Vrijenhoek, purtătoare de cuvânt a KLM, a declarat pentru AFP că "deși ne-am fi dorit să călătorească la bordul avioanelor noastre, demersul nu avea rost, pentru că le-ar fi fost refuzată intrarea în țară".

Dintre cele șapte persoane vizate de interdicție, cinci au putut fi avertizate înainte de îmbarcare. Celelalte două au fost informate în timpul unei escale, iar KLM le-a oferit gratuitate pentru întoarcerea în țara de origine.

"Cu o săptămână în urmă ar fi putut călători fără probleme, aveau toate documentele necesare. Azi însă, nu ar fi putut intra în SUA", mai spus Manel Vrijenhoek, fără a preciza naționalitatea pasagerilor, aeroporturile de origine și cele de destinație.

Și compania aeriană Qatar și-a avertizat sâmbătă pasagerii din Sudan, Libia, Somalia, Siria, Iran, Irak și Yemen care călătoreau în SUA cu privire la restricțiile impuse de noua administrație americană, transmite Reuters.

[cristiboss56]

Autoritățile iraniene au decis sâmbătă să le aplice cetățenilor americani aceleași restricții care le sunt impuse de SUA cetățenilor iranieni, în urma ordinului executiv prin care administrația Trump limitează numărul imigranților care ajung în SUA, informează AFP.


Hassan Rouhani, președintele Iranului

"Cu tot respectul față de poporul american (...) am hotărât să aplicăm principiul reciprocității după decizia insultătoare a SUA cu privire la cetățenii Iranului", se arată într-un comunicat de presă al ministerului de Externe, transmis de postul național de televiziune de la Teheran și preluat de AFP.

Ministerul iranian de Externe precizează că măsura rămâne în vigoare până când SUA vor ridica interdicția în baza căreia cetățenii iranieni nu pot intra pe teritoriul SUA. Potrivit ordinului executiv semnat vineri de președintele american Donald Trump, durata restricției este de trei luni.

[cristiboss56]

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a afirmat că dacă Traian Băsescu are nevoie de cetățenia moldovenească, poate să își depună dosarul pentru redobândirea ei, informează Unimedia.


Cu privire la decizia de retragere a cetățeniei și la acțiunea judecătorească depusă, în replică, de Traian Băsescu, liderul de la Chișinău a spus: "Noi am menționat care au fost motivele la etapa când a fost semnat acest decret. Acum nu are decât să-și apere dreptul în instanță și nu are decât să-și depună încă o dată dosarul dacă are nevoie de cetățenia Republicii Moldova".

Igor Dodon a făcut declarația în cadrul întâlnirii cu președintele Federației Internaționale de Șah, Kirsan Iliumjinov.

Unimedia amintește că, în urmă cu o săptămână, Traian Basescu l-a dat în judecata pe președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru că i-a retras cetățenia în mod 'arbitrar'. Cererea a fost depusă la Curtea Supremă.

Dodon a anunțat în data de 3 ianuarie că a semnat decretul prin care îi retrage lui Băsescu cetățenia. "Fostul președinte al României a afirmat ulterior că decizia este bazată în mare parte pe frică, întrucât noul presedinte al Republicii Moldova este speriat de faptul ă țara la cârma căreia se află se îndreaptă spre Uniunea Europeană", mai relatează Unimedia.