Ce fel de paine a folosit Mantuitorul la Cina cea de Taina..

[pstdgt]

franzela extra - titan

[andreicozia]

În prealabil postat de georgeval

A mai fost un topic legat de paine dospita sau paine nedospita la Cina cea de Taina. Raspunsul ortodoxiei este clar- Hristos nu a sarbatorit pastele iudaic. In functie de caracterul sarbatorilor painea folosita putea fi azima-painea nedospita si painea dospita. Septuaginta pentru Cina cea de Taina foloseste clar sensul de paine dospita-arton.
Matei 26,26
Ἐσθιόντων δὲ αὐτῶν λαβὼν ὁ Ἰησοῦς ἄρτον καὶ εὐλογήσας ἔκλασεν καὶ δοὺς τοῖς μαθηταῖς εἶπεν Λάβετε φάγετε, τοῦτό ἐστιν τὸ σῶμά μου.

George, oricit am incerca sa cosmetizam si sa grecizam acest eveniment impingindu-l catre crestinism prin toate scrierile posibile grecesti tot nu ne putem rupe de realism! Trebuie sa recunoastem ca acei discipoli nu au avut indrazneala sa se rupa asa de radical de traditia lor IUDAICA ( familii, copii, neamuri de pescari, nunti, templu, )incit sa nu tina seama de sarbatoarea lor cea mai importanta.
Crestinismul nici nu exista iar Iudaismul era tot ce AVEAU ei ca fiinta nationala.

Ceea ce spui tu cu "raspunsul ortodoxiei este clar" suna mai mult a " Directivele partidului ne spun si ne invata.."...este trist dar adevarat , gindeste-te putin...diferenta nu este prea mare :)

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de vasinec77

Pastele si Yom Kippur (ziua ispasirii) au semnificatii total diferite. Pastele semnifica Jertfa (care a avut loc) iar Yom Kippur semnifica curatirea Sfantului Locas, izbavirea (celor drepti) si pedepsirea (diavolului si a celor nedrepti). Cititi, spre exemplu, Levitic cap. 16.

Ca incadrare in timp, Pastele are loc la inceputul anului iar Yom Kippur la incheierea anului, si au semnificatii importante si deosebite. Sa nu le amestecam intr-un ghiveci liturgic.

Exact asta spuneam. Cina ce de Taină nu poate fi separată de crucificare. Fiecare Sf Liturghie este, în acelaşi timp, Jertfă şi Ispăşire. Începutul şi sfârşitul anului. Alfa şi Omega. De atunci, de pe Golgota, trăim (unii) în ziua a opta, ziua duminicii, a cărei înserare va fi la A Doua Venire, când se va arăta, din nou, Soarele nostru: lumina cea neînserată.

[Eugen7]

În prealabil postat de georgeval

.. Raspunsul ortodoxiei este clar- Hristos nu a sarbatorit pastele iudaic. ... Septuaginta pentru Cina cea de Taina foloseste clar sensul de paine dospita-arton.
Matei 26,26
Ἐσθιόντων δὲ αὐτῶν λαβὼν ὁ Ἰησοῦς ἄρτον καὶ εὐλογήσας ἔκλασεν καὶ δοὺς τοῖς μαθηταῖς εἶπεν Λάβετε φάγετε, τοῦτό ἐστιν τὸ σῶμά μου.

Asa este. Subscriu la cele afirmate.

Iudeii mancau paine nedospita doar in timpul sarbatorii pastelui (iudaic) nu si inainte de incepera sarbatorii, iar painea nedospita trebuia mancata cu ierburi amare neaparat. Cum Hristos a fost rastignit in prima zi a sarbatrii pascale iudaice este clar ca la masa Cinei cele de Taina s-a folosit paine dospita pentru instituirea Sfintei Euharistii.

Primele trei evanghelii sinoptice, nu lasă deloc impresia că ziua morţii lui Iisus era o zi de sărbătoare a iudeilor. Străjerii care iau parte la arestarea lui Iisus poartă arme (Mc 14, 47). Simon din Cirene revine de la ţarină unde, desigur, a lucrat (Mc 15, 21 şi loc. par.). Magazinele sunt deschise, căci Iosif din Arimateea cumpără giulgiul, iar femeile mironosiţe cumpără aromate (Mc 15, 46; Lc 23, 56). Toate aceste activităţi n-ar fi putut avea loc în prima zi, cea mai solemnă, a Paştilor, adică în 15 nisan. Pe de altă parte, nici detaliile pe care sinopticii le dau cu privire la Cina din Joia Mare nu lasă deloc impresia că a fost vorba acolo de o masă pascală iudaică.

La masă se găseşte „pâine“ (artos), adică pâine dospită, iar nu azimă (Mt 26, 26 şi loc. par.); nu se pomeneşte nimic de ierburile amare, obligatorii la masa pascală iudaică; etc. Toate aceste date ne obligă să afirmăm, cu Sf. Ioan, că răstignirea Domnului a avut loc în ziua de 14 nisan, corespunzătoare zilei de 7 aprilie din calendarul nostru; în seara celeiaşi zile urma să înceapă Paştile iudaic. Cina din seara precedentă a fost o cină pascală, dar nu în sensul să Mântuitorul ar fi celebrat cu ucenicii Săi Paştile iudaic, care începea de fapt în seara zilei următoare , ci în sensul că El a instituit atunci un nou Paşti, adică Taina Sfintei Euharistii, care avea să fie pentru Biserică o permanentă actualizare a jertfei adevăratului Miel pascal .

[georgeval]

În prealabil postat de vasinec77

Adevarul este ca se cunoaste faptul ca la Cina cea de Taina s-a folosit paine nedospita. Si faptul acesta are o importanta. Aluatul (dospeala) simboliza pacatul. Iar de Paste, aluatul trebuia inlaturat. "Nu stiti cã putin aluat dospeste toatã plãmãdeala? Mãturati aluatul cel vechi, ca sã fiti o plãmãdealã nouã, cum si sunteti fãrã aluat; cãci Hristos, Pastele noastre, a fost jertfit. Sã prãznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de rãutate si viclenie, ci cu azimile curãtiei si adevãrului." (1 Corinteni 5:6-8).

Cred ca se vede bine ce diferenta facea Sfantul Apostol Pavel intre aluat si azima si ce semnificatie au acestea.

Apostolul Pavel in I Cor 11, 23 amintind de Cina cea de Taina spune clar ca la Cina Mantuitorul a luat painea-
23. τί εἴπω ὑμῖν; ἐπαινέσω ὑμᾶς; ἐν τούτῳ οὐκ ἐπαινῶ. ἐγὼ γὰρ παρέλαβον ἀπὸ τοῦ κυρίου, ὃ καὶ παρέδωκα ὑμῖν, ὅτι ὁ κύριος Ἰησοῦς ἐν τῇ νυκτὶ ᾗ παρεδίδετο ἔλαβεν ἄρτον.
Daca tot revenim la argumentele biblice si ne lipim atat de mult de versete de ce nu aducem argumente clare din NT. Hristos nu a sarbatorit Pastele iudaic, ci un Paste deosebit. Atunci sa urmarim intreg ritualul: de Pasti se imbracau pentru calatorie si nu paraseau incaperea. In cazul Mantuitorului observam ca merge dimpreuna cu Apostolii in gradina Ghetismani. Oare Hristos a avunt in vedere doar anumite obiceiuri, daca a sarbatorit Pastele iudaic?

[Danut7]

În prealabil postat de Eugen7

Asa este. Subscriu la cele afirmate.

Iudeii mancau paine nedospita doar in timpul sarbatorii pastelui (iudaic) nu si inainte de incepera sarbatorii, iar painea nedospita trebuia mancata cu ierburi amare neaparat. Cum Hristos a fost rastignit in prima zi a sarbatrii pascale iudaice este clar ca la masa Cinei cele de Taina s-a folosit paine dospita pentru instituirea Sfintei Euharistii.

Primele trei evanghelii sinoptice, nu lasă deloc impresia că ziua morţii lui Iisus era o zi de sărbătoare a iudeilor. Străjerii care iau parte la arestarea lui Iisus poartă arme (Mc 14, 47). Simon din Cirene revine de la ţarină unde, desigur, a lucrat (Mc 15, 21 şi loc. par.). Magazinele sunt deschise, căci Iosif din Arimateea cumpără giulgiul, iar femeile mironosiţe cumpără aromate (Mc 15, 46; Lc 23, 56). Toate aceste activităţi n-ar fi putut avea loc în prima zi, cea mai solemnă, a Paştilor, adică în 15 nisan. Pe de altă parte, nici detaliile pe care sinopticii le dau cu privire la Cina din Joia Mare nu lasă deloc impresia că a fost vorba acolo de o masă pascală iudaică.

La masă se găseşte „pâine“ (artos), adică pâine dospită, iar nu azimă (Mt 26, 26 şi loc. par.); nu se pomeneşte nimic de ierburile amare, obligatorii la masa pascală iudaică; etc. Toate aceste date ne obligă să afirmăm, cu Sf. Ioan, că răstignirea Domnului a avut loc în ziua de 14 nisan, corespunzătoare zilei de 7 aprilie din calendarul nostru; în seara celeiaşi zile urma să înceapă Paştile iudaic. Cina din seara precedentă a fost o cină pascală, dar nu în sensul să Mântuitorul ar fi celebrat cu ucenicii Săi Paştile iudaic, care începea de fapt în seara zilei următoare , ci în sensul că El a instituit atunci un nou Paşti, adică Taina Sfintei Euharistii, care avea să fie pentru Biserică o permanentă actualizare a jertfei adevăratului Miel pascal .

Intradevar cuvantul grecesc folosit pentru paine la cina cea de taina este "artos", care inseamna paine dospita.. Nu se foloseste cuvantul 'azumos' care inseamna azimi, sau paine nedospita..

[Danut7]

Painea dospita reprezinta lucrarea desavarsita a lui Hristos, Imparatia lui Dumnezeu si viata vesnica..

[andreicozia]

În prealabil postat de Danut7

Painea dospita reprezinta lucrarea desavarsita a lui Hristos, Imparatia lui Dumnezeu si viata vesnica..

..inventii grecesti, preluate mai tirziu de Bizant si de Vatican

[Danut7]

În prealabil postat de andreicozia

..inventii grecesti, preluate mai tirziu de Bizant si de Vatican

inventiile imi apartin..

[vasinec77]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Exact asta spuneam. Cina ce de Taină nu poate fi separată de crucificare. Fiecare Sf Liturghie este, în acelaşi timp, Jertfă şi Ispăşire.

Treaba dvs.. Nu aveti decat sa va hraniti cu zacusca (sa nu mai zic ghiveciul) inventata. Cele doua sarbatori (Pastele si Yom Kippur) sunt foarte sugestive (sunt o oglindire a planului de mantuire) se deosebesc prin semnificatiile lor. Nu este sanatos sa le amestecam incat sa nu mai intelegem nimic din ceea ce a vrut Domnul sa ne transmita (prin asezarea acestor sarbatori).

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Începutul şi sfârşitul anului. Alfa şi Omega. De atunci, de pe Golgota, trăim (unii) în ziua a opta, ziua duminicii, a cărei înserare va fi la A Doua Venire, când se va arăta, din nou, Soarele nostru: lumina cea neînserată.

Talentul de nascocitori trebuie cultivat in alte domenii. Crestinismul nu are nevoie de asa ceva. De unde ati scos-o pe asta cu "ziua a opta"? Cand ati inventat saptamana de 8 zile? Mai era posibila A Doua Venire, daca nu se inventa ziua a opta?

P.S. Ce nevoie mai aveti de Cel caruia ii spuneti "Soarele nostru" de vreme ce aveti la indemana un inlocuitor? Vreti sa intre in somaj "vicarivs filii dei"?