O rugaciune pentru Nicolae, Ioan si familia

[Mosh-Neagu]

Nu stiu, dar eu n-as aluneca pe pareri si probavbilitati, fiindca fiecare caz in parte are unicitatea sa. Fiul meu avea 4 ani si era... suspectat de orice, inclusiv de leucemie si de nu mai stiu cate alte boli extrem de rare. Simptomele principale: febra care nu scadea si durerea de cap uriasa, in momentul in care incerca sa se ridice de pe perna in pozitie verticala. A fost transferat si testat de la un spital la altul, uneori de profesori care conferentiau si prin Franta... Pana la urma, vindecarea s-a facut intr-un fel ciudat de firesc, aproape fara explicatie, astfel incat nimeni nu si-a putut atribui in mod deosebit meritul vindecarii.
Eu cred ca intotdeuna, indiferent ce cerem lui Dumnezeu, TREBUIE sa existe un pret. Sa nu ne prezentam la Dumnezeu ca niste cersetori, fara sa dorim sa lasam nimic de la noi. Asta se intampla mai pe la inceput, cand suntem slabi si naivi, dar cand am primit iertare, clementa si rezolvari de probleme, dupa care ne reluam patimile si metehnele, oare la ce sa ne asteptam?
Fratilor, toti avem probleme, mai mici, mai mari sau cu adevarat dramatice. Iar Cel ce le rezolva cel mai bine e Unul singur: Dumnezeu (si cei care-L slujesc). Nu stiu cum procedeaza fiecare. Eu in tineretile mele nu aveam un duhovnic si fagaduintele pe care le faceam, erau doar intre mine si Dumnezeu, fara intermediari. Acum nu mai merege asa... E neaparata nevoie de un duhovnic-indrumator. Acolo ne spovedim mai intai, dupa care nu plecam de-acolo pana nu ni se da un pret pe care sa-l platim, pentru rezolvarea problemei care ne apasa. Din acel moment, omul nu mai lucreaza singur, ci in comuniune cu duhovnicul pentrru care se roaga la randul lui, si nu uita sa aminteasca in final: "Pentru rugaciunile Parintelui-duhovnic X, oranduieste, Doamne cele bune si de folos!"
Cezare, nu mi-o lua in nume de rau, dar in locul tau, eu pentru viata copilului meu, n-as mai pune gura pe tigara niciodata in toata viata mea! Gandeste-te la asta!