Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Cultura, Arta, Stiinta > Teologie si Stiinta
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 04.09.2011, 21:53:26
Claudiu_FT Claudiu_FT is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.09.2011
Mesaje: 151
Implicit Credinta, adevar, traditie si profan

Nu stiu daca am ales cel mai iscusit titlu, insa momentan sunt intr-o oarecare framantare interioara si chiar nu pot sa mai prevad cum o sa imi fie cugetul peste cativa ani.

O sa incep prin cateva idei generale care ma alimenteaza in ultima vreme.

I. Am observat, ca in mare, se poate aplica asupra oamenilor o oarecare grupare: oameni pragmatici si oameni meditativi. Ei au treburile astea in fire, insa depinde si circumstantele care alimenteaza inclinatiile interioare a fiecaruia.

1. Prima categorie de oameni, sunt cei care isi motiveaza existenta in lucruri palpabile, practice si gasesc satisfactie in savarsirea lor. Vad lucrurile stiintific, matematic si isi dedica viata unui sistem care sa ofere rezultate in timpi reali. Eu cred ca Dumnezeu lucreaza extem de intens prin acesti oameni, desi ei poate acorda o atentie infima partii lor launtrice. Insa vad acea parte mica din ei, ca pe un punct de lumina ce poate lumina un abis intreg. Ar fi usor de zis ca acesti oameni sunt atei, ca s-au indepartat de Dumnezeu, insa de multe ori am fost socat sa vad in acesti oameni un crestinism ce ma uimeste si ma umileste. Cand intalnesc astfel de oameni, ii respect pentru calitatile lor, iar daca imi cer un sfat mai spiritual sau ii framanta ceva, fac tot posibilul si nu folosesc nici un termen teologic, poate intr-o zi numele Lui ii va rasari in inima lor, iar daca un cuvant bun de-al meu a ramas in inima lui, atunci va prinde radacini in adevarul teologic. Asa cred ca e corect sa ma comport fata de acesti oameni, desi multi ganditori ortodocsi sfatuiesc sa evitm astfel de oameni, caci bunatatea lor e doar de suprafata si ne poate fura si pe noi, astfel incat sa ne trezim departe de Dumnezeul care ne incalzea inimile odinioara. Dau dreptate acestor spuse, insa am nadejdea ca intentia mea buna va primi har ca sa razbata.

2. A doua categorie ( din care fac parte si eu ), sunt acei oameni care nu pot fi prezenti, vad satisfactia si reusita prin fiecare raspuns care il primesc de la cuget in fiecare interactiune cu existenta. Incercand sa ma descriu pe mine, am observat ca aceste trasaturi se gasesc la multi alti oameni, desigur, aplicand individualitatea fiecaruia ca om. Vad pe om ca un infinit si orice tristete vine atunci cand ne limitam la detalii palpabile: ce mananc, ce fac maine, unde dorm, cum fac rost de bani pentru una alta, cum imi organizez scoala, munca etc. Parca imi e o povara orice concentrare la lumea asta si sunt incatusat de lene, mi-e groaza sa construiesc ceva concret. Am un memento mori permanent in fata ochilor si gasesc mesaje doar in simboluri care nu pot fi forumulate in cuvinte si trairi interioare care vin ca fulgeru incat mi se pare ca niciodata azi nu sunt ca ieri. Totul e brusc, am intalnit la genul asta de oameni insusiri in care m-am regasit: mereu socheaza, pozitiv sau negativ. Oamenii pragmatici isi aleg singuri povara care sa o duca, insa acesti oameni au fost si vor fi mereu condusi de un cancer care vor sa il afle insa il vor afla doar dupa moarte. De aici am dedus ca nu exista evolutie a omeniri, doar un dinamism constant incadrat in anumite cicluri. Adica, cel ce a inventat automobilul nu e mai ''evoluat'' decat cel ce a inventat roata.

CONCLUZIE I: Oamenii se completeaza insa egalitatea dintre ei, nu e altceva decat un echilibru, o sansa definita de vointa. Maintuirea celor pragmatici va fi daca se vor lupta sa straluceasca acel punct din abisul intunecat, iar cei meditativi vor reusi daca se vor lupta sa stapaneasca furtuna din inima lor.

II. O alta observatie, care ma framanta in ultima vreme, e o alta ramificare: existenta se imparte in 3 etape: cuget, gand si cuvant; aceasta incadrare merge pe plan spirtual in paralele cu: credinta, religia si biserica. Orice existenta porneste din cuget. Acolo ia nastere si credinta. Acolo se manifesta infinitul fiecarui om. Orice etapa urmatoare e o limitare a cugetului. Cugeti la o existenta, ajunge in gand, prinde imagine si apoi o exprimam in cuvant. Fapta o asociez cu nivelul gandului. De aceea se zice ca fapta e mai importanta decat cuvantul. Cuvantul e cea mai mare limitare a omului. In acest punct omul isi manifesta cea mai importanta caracteristica a lui: imperfectiunea. De aceea oamenii cei mai superiori spiritual sunt calugarii. Ei se dedica cugetului, se lupta mereu cu gandul si omoara pe cat e posibil cuvantul. Cat despre credinta, religie si biserica, aici mi se pare ca lumea face cea mai mare greseala cand judeca lucrurile astea. Sa luam de la capat la inceput. Biserica e mereu prima notiune atacata. Eu vad biserica ca o necesitate, un element care trebuie sa reflecteze caracteristica fiecarui om: imperfectiunea. Deci e stupid sa cauti Divinitatea ( Perfectiunea, absolutul ) privind la suprafata. Dupa parerea mea, aceasta eroare de analiza, da nastere la multitudinea de curente filozofice. Si asa se nasc toate religiile si sectele acestora. Oameni au abordat adevarul intr-o etapa atat de limitata, incat spiritualitatea lor devine extrem de ''schioapa ( bolnava )'' si se ajunge la niste extreme inumane.

CONCLUZIE II: O manifestare sanatoasa a sufletului trebuie sa urmeze ordinea: credinta ( cuget ), religie ( gand, etica, fapta ) si biserica ( cuvant ).

Iubesc ortodoxismul si cugetul meu si-a gasit reflecatare in fiecare cuvant al lui. O vad ca pe singura reteta completa lasata de Dumnezeu. Insa cred ca fiecare om detine o reteta care i-o da Dumnezeu in functie de sufletul sau. De aceea respect si iubesc aproapele, indiferent de situatia lui interioara, chiar daca uneori este impotriva a ceea ce cred eu. Raman la masa cu oricine are un gram de Adevar in el si pentru acel gram am rabdare si ignor orice manifestare care unii ar considera-o hula. Cugetul meu, sper sa primeasca destul har incat sa isi pastreze samanta care am castigat-o prin introspectii indelungate si nopti nedormite.

Toate cele bune!
Reply With Quote
  #2  
Vechi 04.09.2011, 22:37:44
zzzzzz zzzzzz is offline
Banned
 
Data înregistrării: 22.08.2011
Mesaje: 82
Implicit

si eu fac parte din a 2 a categorie... facusem acum cateva luni un topic cum crestinismul te face sa devi lenes, pesimist slab si invinovatit...
Reply With Quote
  #3  
Vechi 04.09.2011, 23:46:40
glykys's Avatar
glykys glykys is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.08.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.703
Implicit

Citat:
În prealabil postat de zzzzzz Vezi mesajul
si eu fac parte din a 2 a categorie... facusem acum cateva luni un topic cum crestinismul te face sa devi lenes, pesimist slab si invinovatit...
Nu e adevarat, eu cunosc crestini din ambele categorii,si pragmatici, si contemplativi; daca asta e firea omului... Bunica mea, spre exemplu, era o persoana foarte pragmatica; eu sunt foarte contemplativa. Sunt si crestini pragmatici, sunt si atei pragamtici, si crestini contemplativi si, probabil, si atei contemplativi. Vezi tipurile Marta si Maria. Crestinul, in orice caz, trebuie sa fie bucuros, sa imprastie in jurul lui bucuria.

In orice caz, nu trebuie sa te gandesti atat la ce iti ofera sau nu crestinismul,ci la ce ii poti oferi tu lui Dumnezeu. Vezi ca lenea e pacat, si inca unul grav.Dumnezeu nu ne vrea lenesi.
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Sfanta Traditie Iuliiiii Generalitati 4 07.06.2013 14:42:36
moaste,... adevar sau pura traditie!? johny Moaste 245 24.02.2013 19:14:54
Vindecarea miraculoasa: sacru si profan ioannna1234 Intrebari utilizatori 0 30.01.2011 19:01:26
Sfanta Traditie Ioana-Andreea Secte si culte 5 26.07.2010 19:21:55