călugăria pe viață, cât de serios e respectată

[AlinB]

Cum a spus:

În prealabil postat de Iorest

E un caz școală

Si de luat aminte:

Dovadă cât de rău poate face un telefon cu internet unui călugăr, care s-a lepădat de posesiuni materiale chiar și din cel mai izolat loc îl poate întoarce, doar n-o fi corespondat cu ea prin scrisori pe căsuța poștală a mânăstirii.

Si asta, ca se intampla si in turma celorlalti, care se casatoresc:

Unii deschid ochii la cazurile astea, alții repetă diferite greșeli pentru că n-au știut de la început la ce se angajează și ce vor de la viață.

Si daca sunt canoane care prevede sanctiuni pentru astfel de fapte, ele "judeca"?
Si cei care le aplica, "judeca"?

Fiecare din noi avem dreptul de a judeca, dar nu spre osandire ci luare aminte.

Cum zicea cineva, viata e prea scurta sa faci toate greselile, mai trebuie sa inveti si din ale altora.

[Iorest]

În prealabil postat de bin000

Legea duhovniceasca spune ca atunci cand judeci pe altul,vei cadea in acelasi pacat .

Ar fi bine să judece în primul rând aspiranții la monahism și să înțeleagă că monahismul nu e o chestie de 3 ani, de 3 luni, un refugiu la vreo decepție, sau o viețuire în care faci voia ta și în care te fâțâi de colo-colo.

Dacă vine un călugăr bătrân și zice „călugării să nu aibă internet la chilie”, „să nu umble pe drumuri aiurea”, „să nu facă alte escale cu mașina în afară de ascultările în care sunt trimiși ca șoferi”, „să nu stea la discuții cu femei străine”, se găsesc alții să zică că e nebun sau exagerat, uite că nu era exagerat ci vedea că dracul pe unde i se face loc intră.

Chiar și inocenții sunt ispitiți, cu atât mai mult cei care suflă cu sârg în ațâțarea neputințelor proprii chiar prin Pateric era cazul unui călugăr bătrân căruia i s-a descoperit în rugăciune că ucenicul își ațâța singur gândurile de desfrânare de care se plângea la bătrân.

În prealabil postat de bin000

Vei cadea in altele si mai mari,daca nu te caiesti...Stii tu toate amanuntele din viata aceluia ,ca sa faci judecata? A ramas Biserica fara nici un om cu constiinta in afara de tine?

Posibil, dar canonul restabilește ordinea morală nu e vinovat pentru starea celor care îl enunță.
Orice ortodox poate enunța orice canon, e chiar bine când oamenii se autodisciplinează după canoane care de asta sunt puse să ajute omul.

Când vorbim de monahism și preoție obligațiile devin foarte mari pentru că nu orice mirean poate fi preot sau călugăr de aia aspiranții la viețuirile astea trebuie să fie atenți dacă se califică mai întâi.

[flying]

Dacă vine un călugăr bătrân și zice

Tu esti calugarul ala batran?Iar daca nu,de ce te lauzi cu intelepciune straina?

Posibil, dar canonul restabilește ordinea morală nu e vinovat pentru starea celor care îl enunță.

Nu stiu daca intentionat sau nu, dar mesajul lui Alin continea o momeala.

[AlinB]

În prealabil postat de Demetrius

Nu ma intereseaza strugurii pentru ca sunt dulci.

Pretextul conteaza mai putin.
Buba este ca e greu de ajuns la ei.

[Lancelot]

unii dintre voi traiesc pe o alta planeta sau va faceti ca nu stiti ce se intampla prin unele manastiri.

[flying]

În prealabil postat de Lancelot

unii dintre voi traiesc pe o alta planeta sau va faceti ca nu stiti ce se intampla prin unele manastiri.

Se intampla lucruri mai rele decat la tine in casa?

[AlinB]

Pai da, daca se intampla cevarau lume, ce misto, sa-i aplaudam, daca se intampla intr-o manastire, vai ce naspa, e rea credinta, e rea..

Dublu standard, aka ipocirize e ceva normal la atei.

[Iorest]

În prealabil postat de flying

Tu esti calugarul ala batran?Iar daca nu,de ce te lauzi cu intelepciune straina?

Eu mă uit la ce zic alții mai încercați în viețuirea asta, tu dacă citezi din vreun Sfânt te lauzi cu înțelepciune străină ?
Așa n-ar mai trebui să cităm nicio învățătură, cam tot ce enunțăm noi s-a scris și gândit deja într-o formă de către alții și în teologie și în alte domenii.
Când vine vorba de niște principii într-un domeniu eu mă uit la practicanții experimentați.
E și logic că toate omiliile și învățăturile lor teologice sunt făcute să fie transmise.

[Ni_kos]

Fostul fotbalist a renunțat la haina monahală deoarece vârsta fragedă nu este compatibila cu viata monahala, azi. O intrare în monahism la o vârstă fragedă si fără un duhovnic în adevărat sens al cuvântului (adică îndumnezeit) reprezintă o eroare mare. Mănăstirile, ușor, ușor, s-au îndepărtat de scopul pentru care s-au constituit. Scopul, modul de existență treimic. Poate că omul în speță a realizat că mănăstirea, modul de viață de acolo, nu exprimă modul de existență descris de vestea cea buna (evanghelia), și anume existența în dragoste (comuniune) spre cunoaștere. Poate că mănăstirea, azi, reprezintă doar o instituție juridică, urmând modului omenesc (juridic) de existență, cu reguli stricte, naturale, instinctuale, reguli care omoară duhul (fără roade duhovnicești). În mănăstiri azi se pune accent pe viața morală (nu duhovnicească), iar călugării au impresia că o viață morală strictă (nu bei, nu furi, nu desfrânezi, etc) reprezintă o garanție a unei vieți veșnice mult așteptate. Așa nu înțelegem de ce nu au rămas în lume, lume în care poti să ai o viață morală aproape impecabilă. Poate că astăzi nu este bine să îndemnăm pe nimeni să intre în monahism la o vârstă fragedă, ci să amâne până realizează faptul că manăstirea azi este departe de scopul pentru care s-a constituit, familia creștină.

[catehumen]

În prealabil postat de Iorest

Eduard Bandi, un călugăr fost fotbalist în liga 1, intrat în monahism la 20 de ani la Mânăstirea Gura Motrului (Mehedinți) și tuns cu numele „Pahomie” s-a lăsat de mânăstire după 15 ani de viețuire monastică, a revenit în lume și s-a căsătorit.
Acesta a mai trecut și la Mânăstirea Putna, unde a fost om de încredere al starețului și se stabilise pe Athos de câțiva ani, iar caracterizarea lui era a unui om liniștit, solemn și serios, așadar un fel de a fi potrivit cu călugăria.

S-a mai dovedit încă odată dacă era cazul că în vremurile noastre e cu anevoie de rezistat, dacă pică și oameni cu 15 ani de experiență monahală dobândită în mânăstiri cu tradiție și cu o așezare sufletească de bun simț.

stirea pe subiect

E un semnal de alarmă pentru toți cei care se văd în viața monahală, dar nu realizează ce înseamnă o viețuire de acest fel pentru un interval între 30 și 60 de ani de la vârsta alegerii.

Nu ajunge să fii evlavios, liniștit, împăciuitor, de încredere și de caracter sau să renunți la mulți bani pentru a reuși în monahism, chiar dacă la prima vedere o mare parte din oameni (printre care și îndrumători duhovnicești) ar vedea în aceste trăsături, potențial, nu vă jucați cu monahismul !

Cu ocazia asta a căzut și mitul vehiculat de unele persoane cu interes pentru subiectele de credință cum că „dacă reziști în monahism 10 ani, e o garanție/ „un test de foc” că vei rezista până la finalul vieții.”

În realitate habar n-avem câți din cei tunși vor fi scriși în ceata monahilor când se va trage linie.

"Conferentiare",tu chiar nu realizezi cat de penibil esti ? Pai tu ce faci aici te erijezi in traitorul monahismului romanesc ,sau ce ? Dai tu sfaturi cum sa faca calugarii ,etc.
"Pana nu le dai oamenilor puterea ,nu le cunosti caracterul " Asta a spus-o unul mai destept ca noi doi ,"conferentiare"...