|
#361
|
|||
|
|||
Cel putin pentru mine, nu are nici o relevanta religia familiei Bodnariu! Puteau la fel de bine sa fi fost de orice alta religie sau chiar atei, si as fi avut acceiasi atitudine fata de abuzurile comise de statul norvegian!
Consider (si nu numai in cazul familiei Bodnariu, ci si in alte cazuri) ca autoritatile norvegiene au comis un abuz si o nedreptate, din urmatoarele motive 1. Orice familie are dreptul a-si educa copii si a le impartasi valorile religioase, filozofice, politice, etc, din aceea familie. Nici un om intreg la minte si bine intentionat, nu poate considera ca fiind asa-zis fanatism religios faptul ca parintii le spun si isi educa copii in sensul normelor morale si a religiei pe care o au. Doar in cazul in care parintii si-ar forma copii in sensul unui fanatism religios, care sa incite la actiuni violente, antisociale, sau de crime ori vatamari corporale asupra unor persoane de alte religii , doar atunci parintii ar putea fi acuzati de fanatism religios si de incitare la crime, distrugeri sau actiuni violente. Ori nici un parinte caruia i s-au luat copii de autoritatile norvegiene, nu s-a spus si nu s-a demonstrat ca ar fi comis ori si-ar fi indemnat copii sa comita astfel de actiuni. Sau de exemplul martorii lui Iehova li se pot reprosa atitudini antisociale, prin refuzul efectuarii stagiului militar obligatoriu (când era din fericire si in Romania armata obligatorie) si prin refuzul transfuziilor de sange. 2. Acuzatia de vatamare corporala sau de rele tratamente aplicate copiilor nu se sustine in cazul familiei Bodnariu. Autoritatile norvegiene nu au putut demonstra sau proba ca familia Bodnariu si-ar fi maltratat copii (prin maltratare sau rele tratamente aplicate copiilor inteleg batai grave, care sa fi dus la vatamare corporala grava, ori leziuni fizice de natura sa afecteze dezvoltarea normala a organismului sau care sa necesite tratament medical, ori sa provoace infirmitati ). Ca asa daca au dat o palma la fund copiilor sau i-au certat ori pedepsit, nu cred ca este ceva grav- doar si parintii nostri mai certau copii sau le mai dadeau o palma la fund, si nimeni nu a patit nimic din asta! Uneori când copilul este foarte obraznic, trebuie si certat, ca sa inteleaga ca trebuie sa asculte de parinti. Asa daca mergem pe ideea sa lasam copilul sa faca ce vrea, va deveni un adult iresponsabil, incapabil sa se integreze in societate si sa-si formeze la rândul sau o familie. |
#362
|
|||
|
|||
Citat:
Gandirea este deja formata. Am vazut si eu care sunt sentimentele reale de "fratietate" din unele medii neoprotestante. Ti se deschide usa, esti imbratisat, frate in sus, frate in jos, pe la spate invidie, barfa iar in cele din urma, banul vorbeste. Ai bani, zeciuesti bine? Primesti si pozitie, nu ai bani, mai la coada.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#363
|
|||
|
|||
Citat:
Foarte simpatica tactica, problema este ca...e o cu totul alta problema. Una radical diferita. Acei copii vin din familii a caror parinti au ales ei insisi sa-si distruga familiile. In plus, pana in 18 ani sau mai mult probabil daca urmeaza si alte studii, Statul le-ar oferi cazare/mancare dar ei nu considera asta o optiune prea fericita, probabil ca tin totusi la o libertate care are si consecinte. Ceea ce discutam aici, este un atfel de caz, cazul in care Statul a ales sa distruga familii. Vezi tu, in primul caz, este o chestiune de alegere. Stiu, ideea de alegere si libertate de alegere probabil nu este prea compatibila cu teologia impartasita de tine. Caz in care, de altfel, nu ar trebui sa le plangi de mila - probabil ca acei copii au fost damnati de la inceputarile lumii, nu? Sau care dintre ei se vor mantui, suferinta nu le va fi degeaba, iarasi nu exista motiv sa misti vreun deget. Dar cazurile care fac subiectul acestui topic - e cu totul altceva, este o situatie care frizeaza absurdul. Copii cu parinti decenti, sunt distrusi, familii sunt distruse, pentru ca Statul, care ar trebui sa reprezinte vointa colectiva a societatii, decide din motive cvasi-arbitrar, in unele cazuri, ca nu esti un parinte suficient de bun si alege sa "repare" un rau mai mic, poate chiar insignifiant sau non-existet cu un rau imens.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 01.03.2016 at 13:06:07. |
#364
|
|||
|
|||
Citat:
Deci oamenii trebuie mobilizati, impinsi de la spate. Si asa este greu. Si chiar in conditiile astea, se ivesc cozi de topor care sa puna bete in toate. Ca mobilizarea publica sperie. Vorba aia, prosti, indelung prostiti, dar multi. Somnul ratiunii/compasiunii e dulce pentru conducatori, trezirea maselor, care incep sa umble in afara programului fixat, este cosmarul lor. Asa ca trimit cozile, pardon, formatorii de opinie. Ca de ce faceti asta? Ca mai bine faceti aialalta. Ca o faceti de frica. Pentru ca va simtiti vinovati. Ca etc. Orice, dar sa nu faceti. Ca faceti degeaba, ca nu sunteti suficient de buni pentru asta, ca etc. Ok, problema voastra, cine mai are un dram de minte insa, chiar asa lipsit de compasiune universala si actiune sociala si etc., nu tace. Citat:
Atunci cand ne intalnim pe taramurile teologiei, dl. Penticostal ramane tot sectar. Iar persecutia alora, in prostia lor, nu face diferenta. Tot ce aduce a crestinism, chiar si in cele mai vagi forme este si va fi persecutat. Asadar, daca e vorba de persecutie, si eu in prostia mea, nu fac diferenta. Un eretic persecutat, nu va intra niciodata ca sfant in Calendar, este regula si e dreapta si buna. Insa un eretic de buna credinta, persecutat pentru numele lui Hristos, eu trag nadejde si ma rog ca va gasi ingaduinta in fata lui Hristos. Mai mult decat unul botezat ortodox si cazut cu buna si deplina vointa in rele faptuiri. Amin.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. Last edited by AlinB; 01.03.2016 at 13:40:16. |
#365
|
|||
|
|||
Citat:
Am auzit de cazul Bodnariu de la inceput. Mi-am zis: "daca ramaneati voi in Romania nu vi se lua niciun copil". Apoi am aflat ca mama e de acolo, din Norvegia. M-am uitat mai atent pe poze, am mai citit ceva despre ei pe blogurile crestine (presa si politicienii habar n-aveau ca exista un nume, Bodnariu), si incet, incet au inceput sa ma apuce toate pandaliile: "frate astia au gresit, traiau in Norvegia, trebuiau sa respecte legea de acolo. Dar sa li se ia toti copiii? TOTI? Care e ideea mah tata, ca astia nu par precum penticostala din Brasov care si-a macelarit bebelusu'?" Si uite asa, m-am enervat. In timpul asta, un pastor din America (nu Ionescu, ca, fara niciun motiv, cu el nu reusesc sa rezonez), Petrica Lascau a inceput sa scrie pe blogu' lui: "ma baieti, e bine ca va rugati, dar voi cei din Bucuresti iesiti cativa si in fata Ambasadei Norvegiei si spuneti ceva. Orice. Dar aratati si in felul asta ca va pasa de familia aia!" Lascau mi-a placut dintotdeauna. Cu toate bubele lui. Si mi s-a parut ca e corect ce zice si acum. Si m-as fi bucurat sa faca o miscare de strada penticostalii din Bucuresti, dar, sincer nu-i credeam in stare. M-as bucura daca oamenii care gandesc cu capetele lor ar intelege un adevar elementar: BISERICA PENTICOSTALA NU ARE CULTURA PROTESTULUI. Habar n-am avut ce-s alea proteste pana la cazul Bodnariu. Ceva palid, pro-familie, acum cativa ani in urma. Mai nimic. In aceasta circumstanta, cand nimeni nu avea initiativa si curaj sa porneasca o miscare de strada, Presedintele Comunitatii Penticostale Bucuresti, da un comunicat pe net si declara ca "lui ii este rusine sa iasa pe strazi la manifestatii, pentru asta ar arata lipsa de credinta in Dumnezeu." Punct. Mai tarziu si-a cerut scuze. Tot publice. Tardiv si impardonabil. Insa pentru ca Bodnariu a avut marea bafta sa aiba un frate pastor intr-o biserica mare din Bucuresti, asta a zis ca el totusi va merge sa obtina o autorizatie pentru un miting in fata Ambasadei. A si primit autorizatie sa organizeze un protest de maximum 80 de persoane pentru ca spatiul din fata Ambasadei Norvegiei este foarte stramt. In Constanta, eu am cerut bisericii noastre sa se roage pentru cazul Bodnariu. "Frate, ne rugam, mi-a zis cineva, dar sunteti gata sa facem si altceva?". " - Sunt gata sa merg pana-n panzele albe, i-am zis. Pentru cazul asta voi face tot ce pot." "Veti incuraja chiar si un protest?". "Orice." La o intalnire a mai multor slujitori din judetul Constanta s-a ridicat si cazul Bodnariu. Presedintele Comunitatii de Constanta a avut aproape aceeasi pozitie ca si cel de la Bucuresti. "Domnilor, nu putem sa iesim in strada. Pentru un motiv simplu: sunt doua parti implicate iar noi nu avem decat pozitia uneia dintre ele. Daca se va dovedi ca acuzatiile sunt fundamentate? Daca dupa ce iesim in spatiul public, vor fi scoase pe masa certificate medico-legale care sa ateste ca leziuni grave au fost produse de parinti batausi? Daca se va dovedi ca acesti copii au fost agresati sexual? Da, parintii par sinceri si pozeaza frumos. dar, scuze, cati criminali nu aratau bine? Daca noi ne trezim ca manifestam public in favoarea violentelor grave si abuzurilor sexuale? Cum iesim din toata povestea asta? TREBUIE sa asteptam sa fie exprimat si celalalt punct de vedere." Eu am luat foc: "Nu putem sa asteptam nimic. Acele personaje nu vor comunica cu noi. Vor lua toti copiii si ii vor da in alte familii sau institutii. Si gata. Hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Cand ne vom trezi si noi, va fi PREA TARZIU. Acum trebuie sa iesim si sa punem presiune asupra lor. Acum oamenii aia trebuie sa stie ca sunt priviti si tot ce fac ei se monitorizeaza. Nu putem face prea multe dar macar sa transmitem mesajul: "noi privim la ce faceti voi in ascuns!". Si tot va fi de ajutor pentru fratii nostri. In ce ma priveste pe mine, le-am spus, prefer de zece mii de ori sa gresesc pentru ca am facut ceva in acest caz, decat sa regret si sa plang ca am fost las si mi-a fost frica sa fac ceva. Daca se va dovedi ca am gresit, ne vom cere iertare si vom spune: Am gresit! Dar am fost sinceri si am actionat pe baza informatiilor pe care le-am primit. Ca mai multe date n-am avut de unde sa obtinem!". Era prima data in douazeci de ani cand il confruntam public pe presedinte. Insa majoritatea celor prezenti au zis: "dom'le asa e, are dreptate!". Presedintele, a zis: "fratilor, eu nu ma implic aici dar nici nu vreau sa va opresc. Luati initiativa si faceti protestul. Mie cugetul nu imi da voie sa merg mai departe". " Ia initiativa, mi-a zis el. Cum vrei sa faci?" Am raspuns: eu cred ca ar trebui sa inchiriem cinci -sase autocare, sa facem o mobilizare exemplara si sa ducem oamenii la Bucuresti". "Nu stii ce vorbesti, mi-au replicat ceilalti. Stii cat costa un autocar pentru o zi la Bucuresti? Doua - trei mii de lei. Sase autocare? Cum le platim? Si de unde strangem atatia oameni? Iar la Bucuresti nici nu avem loc. E o autorizatie pentru cateva zeci de oameni" Dupa multa vorba, s-a hotarat sa iesim in Constanta, in fata Prefecturii, cu cati oameni or veni. Am sperat sa fie acolo 200 de oameni. Au venit mai mult decat dublu. In aceeasi zi, in Bucuresti, au iesit la fel de multi oameni ca si la Constanta. Au fost mai multi la Timisoara si Cluj. Organizati tot asa, de oameni din esalonul doi sau trei. Sau de te miri cine. Mai tarziu au iesit cu miile. In 16 Aprilie vor fi zeci sau sute de mii de oameni din peste 150 de orase din toata lumea. Cazul Bodnariu are sustinere? DA. S-au trezit si politicienii si televiziunile si ziarele. Dar daca nu erau proteste pornite de oameni simpli in diferite orase din Romania, NICIUN politician nu stia ca exista un om cu numele Bodnariu. Exista cazuri mai grave pentru care se merita sa protestam? DA, fara indoiala. Asa cum spuneai si tu, sunt copii in canale care o duc ingrozitor. Sunt in lumea noastra alte nenorociri mult mai mari: copiii mor nevinovati in razboi in Siria si in Irak. Mor de foame in Africa. Cu zecile de mii. Sau de milioane? E corect ca eu sa ma implic in cazul Bodnariu, DOAR DUPA ce vor fi fost rezolvate toate problemele omenirii? NU. Sunt un om simplu care a fost miscat emotional de drama unei familii. Si incerc sa o ajut. Atat pot spune deocamdata. Dupa ce se va rezolva cazul Bodnariu, ne vom implica in alte cauze vrednice de ajutor grabnic? NU STIU. Asa de mult mi-as dori ca raspunsul meu sa fie pozitiv. Imi doresc. Sper. Stiu ca nu vom mai fi aceeiasi oameni ca mai inainte. Cazul Bodnariu mi-a schimbat perceptia asupra responsabilitatii crestinului de a se implica si in comunitate nu doar in Biserica. Dar stiu totusi ceva: nu penticostalii sunt chemati sa transforme tara asta. Sarcina de a fi sarea pamantului si a transforma comunitatea, o au toti crestinii. La sfarsitul lunii va avea loc o sedinta de lucru pentru organizarea mitingului din 16 Aprilie. Zilele astea voi merge la Arhiepiscopia Tomisului cu o hartie oficiala prin care vom cere sa trimita doi reprezentanti. Vom merge si la catolici si la protestantii germani si la toate bisericile cunoscute de noi. "Crezi tu ca vor veni cei de la Arhiepiscopie? Niciodata nu am facut ceva in comun cu ei.". Da asa cred. Si daca nu vor veni, sa fie sanatosi. Noi ii invitam. Cu drag. In rest, Dumnezeu cu mila. La protestul de la Constanta nu vreau sa ne concentram atentia doar pe Bodnariu si Barnevernet. Voi astepta opinii din partea colegilor. Idei bune pentru a face ceva. Nu pentru a stopa protestele si implicarea. De asta nici nu vreau sa mai aud. Last edited by Penticostalul Traditional; 01.03.2016 at 14:37:48. |
#366
|
|||
|
|||
Superb!
Citat:
|
#367
|
|||
|
|||
Citat:
Am avut acest tip de sentimente ortodoxe in trecut, speram sa le recapat cu ajutorul vostru. in biserica ma simt bine , la ortodocsi, din cauza slujbei , mai mult, speram sa gasesc si in preoti un ajutor si de ce nu, si aici. |
#368
|
|||
|
|||
Am inteles ca aici se propun urmatoarele doua solutii pentru rezolvarea problemelor lumii: iesitul in strada (la momentul potrivit, desigur) si centrarea fiecaruia pe neajunsurile lui (in oglinda, mai intai si apoi in fapte).
Bun. Suna bine, ca la carte. E si logic, nu? Ca doar de aici vin toate bubele societatii - din nedesavarsirile proprii si din indiferenta autoritatilor care isi fac de cap pana le permite lumea... Asa sa fie oare? Asta sa fie totul? Ma tem (ca ortodox vorbesc, daca tot s-a pus problema confesiunilor) ca mai lipseste ceva. De fapt lipsesc mai multe, dar n-o sa ma apuc sa le enumar. Pentru ca mi s-a reprosat ca mila si furia mea nu fac doi bani si ca sunt un bun samarinean prefacut (asadar pentru ca mi s-a trantit in fata ca parerea mea oricum nu conteaza), citesc mai departe topicul si las pe demagogii experimentati sa toarne mai departe. Toate cele bune! |
#369
|
|||
|
|||
Citat:
Cate nereguli sunt in aceste locuri, nu mi-ar ajunge sa scriu pana dimineata. Tocmai de aceea ma revolta si enerveaza la culme ipocrizia romanilor si rautatea aceasta. Majoritatea se inflameaza doar la subiecte de presa,vezi cazul Bodnariu desi se bat cu caramida in piept ca ei nu sunt spalati pe creier de facebook, televiziuni. Dar daca e sa faca ceva concret, sa iasa in strada pentru cauze pentru care merita iesit, sa fie voluntari, sa doneze, mai greu, la teorie suntem buni. |
#370
|
|||
|
|||
Citat:
Cele care vor sa faca avorturi, trebuiesc convinse in prima faza, din spital , sa nu faca avort, si apoi sustinute cu bani si ajutoare. In Arad exista biserici care fac asta si crestini implicati, nu stiu in alte parti, dar daca ar face toata lumea ceva s-ar realiza ceva, putin cate putin. Si copiii strazii pot fi ajutati cu bani, mancare, ajutoare etc. |
|