|
#171
|
|||
|
|||
Citat:
|
#172
|
|||
|
|||
Citat:
Last edited by simpllu; 02.11.2018 at 22:39:24. |
#173
|
|||
|
|||
Citat:
|
#174
|
|||
|
|||
Citat:
Last edited by simpllu; 02.11.2018 at 23:01:03. |
#175
|
||||
|
||||
Adevarul adevarat e ca nu mai poti sa crezi.E o mare diferenta intre nu pot sa cred si nu mai pot sa cred ...Ai crezut, dar n-ai facut ce trebuia,cand trebuia...Sf. Siluan Athonitul explica clar:cand cazi in mandrie(si ca o consecinta in celelalte pacate) din nestiinta sau naivitate si apoi iti pare rau ,Dumnezeu te primeste repede,dar cand cazi in mandrie cu buna stiinta si premeditat si apoi iti pare rau...tre sa-ti para rau ani de zile ca sa te mai primeasca Dumnezeu...si asta nu o face din rautate ...
popii se mai uita si la cel cu care vorbesc ,daca-l vede ratacit il iau cu usurelul ,sa nu sara in prapastie, daca e ancorat in credinta ii incarca sarcina bine si poate ii mai dau cateva "scatoalce" duhovnicesti...
__________________
https://youtu.be/mvZARLkQmLk |
#176
|
|||
|
|||
Ali, dar de asta ce zici:
Patriahul Ecumenic a acceptat anatemizarea lui Filaret, în anul 1997 http://acvila30.ro/cand-patriarhul-e...-in-anul-1997/ |
#177
|
|||
|
|||
Patriarhia Ecumenică repune în canonicitate schismaticii ucraineni
Între 9 și 11 octombrie, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice (Fanar) s-a întrunit într-o ședință de lucru în urma căreia a luat câteva decizii importante în dosarul ucrainean: a reiterat decizia de a acorda autocefalie „Bisericii Ucrainei“; a reînființat Stavropighia (mănăstire aflată în altă eparhie, dar care depinde canonic de patriarhul întemeietor) Patriarhului Ecumenic la Kiev; a repus în canonicitate principalii lideri ai facțiunilor schismatice ucrainene, „Patriarhul“ Filaret și „Mitropolitul“ Macarie (formula exactă este „restabiliți canonic în rangul lor ierarhic sau preoțesc“) și a revocat Scrisorea Sinodală din 1686 prin care Constantinopolul i-a acordat Patriarhului Moscovei dreptul să hirotonească pe Mitropolitul Kievului. Așadar, autocefalia a fost asumată și reiterată ca decizie, însă ea nu a fost acordată efectiv. De altfel, încă nu există nicio structură eclezială adecvată în Ucraina care să primească autocefalia. De departe, decizia cea mai importantă a Sinodului a fost restabilirea canonică a celor doi lideri religioși, Filaret Denisenko și Macarie Maletici, care conduc organizații diferite, în rangurile lor ierarhice. Există încă unele neclarități, nelămurite până în prezent de către Patriarhia Ecumenică. Cea mai importantă: la ce rang au fost restabiliți cei doi? Filaret Denisenko, în prezent auto-intitulat „patriarh“, a fost depus din treaptă și anatemizat de ruși în anii ‘90 din postura de mitropolit al Kievului. În schimb, Macarie a fost preot al Bisericii Rusiei, din care a ieșit încă din anii ’80, devenind episcop în cadrul structurii necanonice pe care o conduce în prezent. Așadar, în cazul lui Macarie, în mod normal, restabilirea canonică ar însemna că este (doar) preot în prezent. Cel puțin în cazul lui Filaret lucrurile au fost clarificate de Arhiepiscopul Iov al Patriarhiei Ecumenice, care a afirmat, recent, că Fanarul îl consideră pe acesta drept „fostul mitropolit de Kiev“. La fel de ambiguă este formula „dimpreună cu ei“ folosită de Sinodul Constantinopolitan în privința celor doi. Acceptă Sinodul hirotonirile celor doi ierarhi făcute din rangurile de patriarh, respectiv mitropolit, pe care nu e clar dacă le mai au din punct de vedere canonic? Potrivit Arhiepiscopului Daniel, unul din cei doi exarhi ai Patriarhiei Ecumenice în Ucraina, tainele săvârșite de „schismatici” sunt considerate valide de Fanar, ceea ce, prin implicație, semnifică și o recunoaștere a canonicității clericilor și ierarhilor „Patriarhiei Kievului“ și „Bisericii Autocefale a Ucrainei“. Mai departe, cum anume vor reacționa bisericile autocefale la această decizie a Patriarhiei Ecumenice? Vor intra în relații canonice cu Filaret Denisenko și Macarie Maletici? Și dacă da, din ce postură? În ceea ce-l privește, Filaret s-a exprimat tranșant în ceea ce privește statutul pe care ar trebui să-l aibă viitorul conducător al ipoteticei, încă, Biserici autocefale a Ucrainei. „Ucraina e vrednică să aibă propriul patriarh“, a afirmat acesta pe 14 octombrie, în fața catedralei Sfânta Sofia din Kiev, respingând, astfel, ideea ca viitorul primat de la Kiev să aibă doar rang de mitropolit. Cu același prilej, Filaret a afirmat că scopul este crearea unei unice Biserici independente a Ucrainei, care să unifice cele trei facțiuni majore din țară, anume „Patriarhia“ Kievului (PK), „Biserica Autocefală a Ucrainei“ (condusă de Macarie – BAU) și Biserica Ortodoxă a Ucrainei (dependentă de Moscova – BOU-PM). Lucrul nu va fi ușor, de vreme ce Filaret este puternic antipatizat în structura dependentă de Moscova, inclusiv de acele figuri arhierești care privesc cu simpatie o mai mare autonomie locală față de centrul rus. https://romanialibera.ro/actualitate...ciproce-757082 |
#178
|
|||
|
|||
Răspunsul rușilor: chiar și mirenii se vor separa de Patriarhia Constantinopolului
Răspunsul rușilor a venit în cadrul Sinodului ținut la Minsk pe 15 octombrie. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a decis că e „imposibilă aflarea în continuare în comuniune euharistică cu Patriarhia Constantinopolului“. Ierarhii ruși au adus aminte că Patriarhul Bartolomeu a sprijinit în ’92 și ’97 caterisirea și, respectiv, anatemizarea lui Filaret Denisenko, acuzând că în spatele deciziei de restabilire canonică a acestuia din urmă s-ar afla „motivații politice“. Adevărata noutate a deciziei luate de ruși nu este, însă, întreruperea comuniunii ca atare, ci gradul la care a fost dusă aceasta: Sinodul a afirmat explicit că întreruperea comuniunii euharistice se aplică ierarhiei, clerului, dar și mirenilor. [...] Or, decizia rușilor este fără precedent pentru că merge până acolo încât frecventarea reciprocă a bisericilor, indiferent de circumstanțe și la nivel de simplu mirean, este oprită și sancționabilă canonic. Or acest lucru ridică o serie de dificultăți și neclarități pentru Moscova. În primul rând, Muntele Athos, aflat sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice, devine nefrecventabil pentru pelerinii ruși, deși acolo există inclusiv o mănăstire rusească (Mănăstirea Pantelimon). Într-adevăr, reprezentanții Patriarhiei Moscovei au arătat că pelerinii ruși se pot închina la mănăstirile athonite, dar nu se pot spovedi și împărtăși. Este greu de înțeles cum va fi respectată o astfel de decizie în mod concret. Anual, aproximativ 50.000 de ruși vizitează Muntele Athos. În plus, situația pare cu atât mai complicată cu cât relațiile dintre Biserica Rusiei și Sfântul Munte Athos au fost foarte bune până în prezent. De asemenea, există unele teritorii canonice unde singura biserică ortodoxă disponibilă pentru mireni aflați, jurisdicțional, în curtea uneia dintre patriarhii, este fie cea a Moscovei, fie cea a Constantinopolului. De pildă, Biserica Finlandei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice, și-a declarat deja speranța că decizia luată de Sinodul Rus nu va duce la întreruperea legăturilor sale cu Biserica Rusiei. În Finlanda numeroși credincioși ruși nu au acces teritorial decât la biserici aflate sub jurisdicția Constantinopolului. |
#179
|
|||
|
|||
Schisma este oficială. https://youtu.be/-6h4-lFap08
Întrebarea este : care e Biserica adevărată? Unde se află adevărul? La Moscova sau la Constantinopol? |
#180
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
|