Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Sarbatori > Diverse Sarbatori
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #91  
Vechi 03.07.2014, 20:16:48
alina.elena alina.elena is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 03.07.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 5
Implicit

19 iunie/2 iulie - Pomenirea Sfântului Ierarh Ioan (Maximovici) de Shanghai, Europa Occidentală și San Francisco


Sfântul Ioan Maximovici (1896-1966) este considerat de creștinii ortodocși de pretutindeni ca fiind cel mai mare sfânt al secolului XX. Manifestând diferite forme de sfințenie, el a fost în același timp un mare teolog inspirat de Dumnezeu și "nebun întru Hristos", un zelos ierarh misionar și un apărător al săracilor, un ascet desăvârșit și un părinte iubitor pentru orfani. Asemenea lui Moise, el și-a scos turma din robie, conducând-o din China în lumea liberă. Urmaș al primilor apostoli, el a dobândit de la Dumnezeu puterea de a tămădui sufletele și trupurile suferinde. Străbătând prin vălul timpului și al spațiului, el cunoștea și răspundea gândurilor oamenilor înainte că aceștia să și le exprime. Fericitul Ioan răspândea o putere ce-i atrăgea pe oameni mai mult chiar decât nenumăratele sale minuni. Această era puterea iubirii lui Hristos-marea taină inaccesibilă înțelegerii lumești.

Acum în Ceruri el continuă să se roage și să-i viziteze pe cei ce-l cheamă în ajutor, după cum mărturisesc minunile și tămăduirile înregistrate peste tot în lume. La 2 iulie 1994, în America a avut loc proslăvirea arhiepiscopului Ioan de San Francisco, ierarh al Bisericii Ruse din diaspora.
Attached Images
File Type: jpg 07-02-sf_ioan_maximovici.jpg (31,1 KB, 1 views)
Reply With Quote
  #92  
Vechi 07.08.2014, 22:18:17
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Nevoințele Cuvioasei Teodora din Munții Neamțului

Editat . . . .
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #93  
Vechi 07.08.2014, 22:18:54
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Nevoințele Cuvioasei Teodora din Munții Neamțului





După aproape zece ani de aspre nevoințe la Mănăstirea Vărzărești, Cuvioasa Teodora s-a îndreptat spre Munții Neamțului, spre locurile minunate ale copilăriei. De acum înainte, începe o nouă perioadă în viața Cuvioasei Teodora, de rugăciune neîncetată și de trăire cu adevărat pustnicească. Hrana i-o oferea numai pădurea (bureți, urzici, mure, afine) sau cele ce-i dădeau călugării de la Sihăstria ori puținii credincioși care se abăteau prin acele locuri retrase. Uneori o vizita ieroschimonahul Pavel din aceeași obște monahală, care venea să cerceteze pe sihaștri și să-i împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului, în felul acesta, viața ei înainta mereu pe scara virtuților, de care scria Sfântul Ioan Sinaitul sau Scărarul.
Spune tot tradiția că năvălind oști turcești în Moldova și ajungând până în ținuturile Neamțului, multe călugărițe s-au refugiat în munți. Unele din ele au ajuns până la chilia Cuvioasei Teodora, pe care au aflat-o în rugăciune. Ascultându-le necazurile, le-a oferit chilia ei, iar ea s-a retras într-o peșteră, unde era și mai greu de ajuns, din pricina sălbăticiei locurilor. Este cunoscută până azi sub numele de „Peștera Sfintei Teodora”, arătând tot ca acum trei veacuri: o încăpere boltită, înlăuntrul unei stânci uriașe, iar alături era o stâncă lată și puțin ridicată care îi slujea ca vatră și ca masă. Se spune că Teodora ar fi trăit aici vreme de 20 de ani, poate chiar mai mult.



(Pr. prof. Mircea Păcurariu, Sfinți Daco-Români și Români, Editura Trinitas, Iași, 1994, p. 54)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #94  
Vechi 07.08.2014, 22:41:35
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit



În legătură cu sfârșitul ei, se spune că egumenul schitului Sihăstria ar fi observat, mai multe zile în șir, câteva păsărele care intrau pe fereastră în trapeză, de unde luau fărămituri de pâine și poame, apoi zburau la munte, înspre Sihla.
În legătură cu sfârșitul ei, se spune că egumenul schitului Sihăstria ar fi observat, mai multe zile în șir, câteva păsărele care intrau pe fereastră în trapeză, de unde luau fărămituri de pâine și poame, apoi zburau la munte, înspre Sihla. Doi ucenici, rânduiți de egumen, au pornit pe calea arătată de păsări, ajungând până către vârful muntelui. Acolo, un frate s-a urcat într-un brad, de unde a izbutit să o zărească pe Cuvioasa Teodora. I-a chemat la ea și le-a spus că se roagă de 40 de zile ca Dumnezeu să-i trimită un duhovnic căruia să-i mărturisească păcatele și să o împărtășească înainte de a muri. I-a rugat să-i spună egumenului ultima ei dorință, aceea de a-i trimite pe ieromonahul Antonie și pe ierodiaconul Lavrentie cu Sfânta Împărtășanie.

Cei doi ucenici s-au întors în mănăstirea lor, vestind egumenului cele ce au descoperit în peștera Sihlei, cât și dorința Cuvioasei de a-i trimite pe cei doi monahi pe care ea însăși îi numise. A doua zi, potrivit dorinței sale, ieromonahul Antonie, ierodiaconul Lavrentie și cei doi ucenici s-au îndreptat spre peșteră, în fața duhovnicului Antonie, Teodora și-a mărturisit toate păcatele vieții, primind cuvenita dezlegare, fiind împărtășită cu Trupul și Sângele Domnului. După acestea, împăcată cu Dumnezeu și cu semenii, privind la cer a rostit cuvintele: „Slavă Ție, Doamne, pentru toate” și a adormit întru nădejdea învierii și a vieții celei veșnice. La vremea potrivită, i s-a făcut slujba înmormântării, chiar în peșteră, fiind de față și alți viețuitori din obștea schitului Sihăstria, impresionați cu toții de cele întâmplate.

Vestea despre viața ei evlavioasă și nevoințele sale duhovnicești s-a răspândit curând în mănăstirile și satele Moldovei, încât mulți călugări și credincioși veneau la mormântul ei și în locul nevoințelor sale de ani îndelungați. Se spune că și fostul ei soț, acum ieroschimonahul Elefterie, care trăia la schitul Poiana Mărului, ar fi venit aici ca să se încredințeze dacă este vorba de fosta lui soție. Convingându-se de acest lucru, s-a hotărât să rămână pentru restul vieții la schitul Sihăstria, în apropiere de Sihla, unde a mai trăit vreo zece ani.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #95  
Vechi 11.08.2014, 15:11:33
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

http://discerne.wordpress.com/2014/0...ihai-viteazul/
Reply With Quote
  #96  
Vechi 11.08.2014, 15:17:04
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

http://www.crestinortodox.ro/calenda...ui-120750.html
Reply With Quote
  #97  
Vechi 22.09.2014, 17:42:35
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei



Biserica Ortodoxă sărbătorește la 22 septembrie în fiecare an pe Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei.

Sfântul Ierarh Teodosie s-a născut în ținutul Vrancei, în prima jumătate a veacului al XVII-lea și, iubind din tinerețe viața călugărească, s-a lepădat de lume și a primit sfântul chip îngeresc la Schitul Brazi. Cugetând ziua și noaptea la Legea lui Dumnezeu și deprinzând de la dascălii încercați din mănăstirile Țării de Jos a Moldovei învățăturile cele folositoare, a fost ales egumen al Mănăstirii Bogdana din ținutul Bacăului, reconstruind în vremea stăreției sale acest sfânt locaș.

Pentru vrednicia sa și pentru bunele sale obiceiuri, a fost hirotonit episcop de Rădăuți în anul 1670, iar peste un an a fost trimis să păstorească Episcopia Romanului. Iubind cu adevărat sfintele lui Dumnezeu locașuri, a cercetat și a ajutat cu multă râvnă schiturile și mânăstirile din eparhia sa, sprijinind totodată și pe binecredincioșii creștini aflați în felurite necazuri sau cuprinși de sărăcie.

În anul 1674, Sfântul și preaînvățatul mitropolit Dosoftei, silit de vitregia vremurilor, s-a retras în Polonia, împreună cu domnitorul Ștefan Petriceicu, iar Moldova a fost asuprită de cetele de turci și de tătari, care au adus la cârma țării pe Dumitrașcu, din neamul Cantacuzinilor. Acesta, văzând că moldovenii au fost lipsiți de păstorul lor, a cerut arhiereilor să-și pună mitropolit. Ierarhul Teodosie, deși nu voia, mai mult fiind silit, a luat conducerea Mitropoliei Moldovei în acele vremuri greu de îndurat, când turcii și tătarii intraseră ca lupii înfometați în smerita lui turmă. De aceea, bunul păstor nu a răbdat mult a vedea în toate zilele cum sunt nedreptățiți creștinii, ci, punându-și sufletul pentru oile sale, a mers la domnitor și i-a cerut să pună capăt asupririi poporului și să alunge dincolo de hotare pe păgâni. Mâniat, Dumirașcu Vodă nu a voit să audă mustrările cele drepte ale mitropolitului, ci, fără judecată, l-a silit să-și părăsească scaunul, pe care nu stătuse decât vreme de un an, și să fie pus sub pază în Mănăstirea „Sfântul Sava”, din Iași. Răbdând cu mult curaj nedreapta prigonire, ierarhul mărturisitor al dreptății a stat închis acolo până la revenirea în țară a blândului mitropolit Dosoftei, care l-a scos pe ierarhul Teodosie din surghiunul său.

Acesta s-a retras în părțile Țării de Jos, viețuind când la Focșani, când la Bogdana. În acest răstimp s-a îngrijit îndeosebi de reconstruirea Schitului Brazi, unde a ridicat o nouă biserică și chilii, așezând acolo monahi și punându-i sub ascultarea egumenului Zaharia, care viețuise o vreme în Sfântul Munte Athos.

În anul 1688, pe când se afla la Focșani, a fost răpit și dus în Țara Românească, unde a îndurat, vreme de 10 săptămâni, închisoare și chinuri din partea rudeniilor lui Dumitrașcu Vodă, fostul domnitor al Moldovei. Scăpând cu viață și din această dureroasă încercare, ierarhul Teodosie a continuat să se ocupe de sfintele locașuri din ținutul Vrancei, pregătind toate cele necesare pentru ridicarea a încă trei schituri.

În toamna anului 1694, tătarii au năvălit din nou în Moldova, jefuind pe creștini și distrugând bisericile. Cunoscându-și mai înainte sfârșitul, mitropolitul Teodosie s-a pregătit duhovnicește. Curând, la Schitul Brazi a venit o ceată de tătari, care l-au schingiuit pe bătrânul arhiereu, cerându-i să le predea agoniseala mănăstirii și odoarele sfântului locaș. Acesta a refuzat, preferând mai degrabă să fie chinuit, decât să dea în mâinile păgânilor puținele bunuri ale mânăstirii și sfintele vase. În cele din urmă, tătarii i-au Tăiat capul. Noaptea a fost îngropat în grabă de câțiva credincioși. Așa a luat cununa muceniciei mult-pătimitorul ierarh, primindu-și prin sabie sfârșitul și suferind pentru dragostea de Dumnezeu și de Biserică.

Prin minune, în anul 1842, s-au aflat cinstitele sale moaște, de față fiind și Sfântul Antipa de la Calapodești. Astăzi, moaștele Sfântului se află tot la Mănăstirea Brazi, lângă orașul Panciu din Vrancea, fiind izvor de vindecări și de alinare sufletească pentru toți cei ce vin să-l cinstească.

Viața Sfințitului Mucenic Teodosie, râvna lui pentru ridicarea de sfinte locașuri și pentru cinstirea celor sfinte, smerenia sa adâncă, dragostea pentru buna rânduială și chivernisire a obștilor monahale, grija părintească față de păstoriții săi, răbdarea tuturor suferințelor și prigonirilor nedrepte la care a fost supus, precum și lucrarea lui, încununată de jertfa martirică, au făcut ca să fie întotdeauna cinstit cu evlavie de dreptslăvitorii creștini, fiind canonizat de către Biserica Ortodoxă Română în anul 2003, cu data de prăznuire în 22 septembrie.

Lucrarea poate fi achiziționată, după cum ne informează Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, de la Librăria Cărților Bisericești (Intr. Miron Cristea nr. 6, accesul se face din strada 11 Iunie), Librăria „Ortodoxia” (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Krețulescu), prin comandă pe internet la adresa magazin@editurapatriarhiei.ro, precum și de la pangarele bisericilor și mânăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)

Last edited by cristiboss56; 22.09.2014 at 17:44:52.
Reply With Quote
  #98  
Vechi 27.09.2014, 15:26:12
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul


Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, originar din Iviria, pe numele de botez Andrei, este luat de tânăr rob de turci și adus la Constantinopol. Aici este răscumpărat de Patriarhia ecumenică, unde și învață sculptura în lemn, pictura și broderia, precum și limbile greacă, turcă și arabă. În jurul anilor 1960, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu îl aduce în Țara Românească, unde devine ucenic tipograf la fostul Episcop Mitrofan al Hușilor. Intră în cinul monahal și este hirotonit preot, între anii 1691 și 1694 preluând și conducerea tipografiei din București. După 1696 este egumen la Mănăstirea Snagov, unde, până în 1701, tipărește alte 15 cărți, dintre care cinci în românește, iar una bilingvă, 'Liturghierul greco-arab' (1701), prima ediție în limba arabă, pentru credincioșii din Antiohia.Revine apoi în București, vreme de 4 ani, continuând să tipărească alte 15 cărți, în special de cult. Potrivit recomandării testamentare a mitropolitului Teodosie († 27 ianuarie 1708), care păstorise credincioșii din Țara Românească timp de 40 de ani, la 22 februarie 1708, episcopul Antim este înscăunat mitropolit, de față fiind și patriarhii Alexandriei și Ierusalimului. Înflăcărat patriot și luptător împotriva asupririi turcești, ca și voievodul și susținătorul său, Sfântul Constantin Brâncoveanu, mitropolitul Antim este arestat în primăvara anului 1716; forțat să-și dea demisia și refuzând-o, mitropolitul Antim este caterisit, pe nedrept, de Patriarhia Ecumenică, urmând să fie închis pe viață în Mănăstirea 'Sfânta Ecaterina' din Muntele Sinai. Pe drum însă, ostașii turci l-au omorât, aruncându-i trupul în apele râului Tungisa, lângă Adrianopol (Turcia de astăzi). Abia după 250 de ani (1966), Patriarhia Ecumenică a anulat nedreapta sentință de caterisire dată asupra marelui Ierarh și Mucenic Antim.



A fost trecut în rândul Sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în luna iunie a anului 1992, cu data de prăznuire pe 27 septembrie.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Mari romani pe care masonii nu doresc sa-i cunoastem UNNOOM Generalitati 80 22.03.2013 03:01:16
Sa ne cunoastem...!!! geo.nektarios Stiri, actualitati, anunturi 112 29.10.2010 01:54:12
Sa ne cunoastem credinta de diacon Gheorghe Babut vidoveczandrei Resurse ortodoxe on-line 5 03.07.2010 18:04:09
De ce Dumnezeu nu ingaduie sa ne cunoastem momentul mortii? RusuDenisaFelicia Intrebari utilizatori 4 15.05.2010 22:56:46
Haideti sa ne cunoastem reciproc. Bine v-am gasit. Remus-Emilian Stiri, actualitati, anunturi 3 20.01.2007 00:22:02