|
#71
|
||||
|
||||
Citat:
Citat:
Dau copy/paste la varianta condensata din introducerea la Biblia Bartolomeu: "Cu omul adamic Creatorul vorbea într-un singur limbaj; omul cazut n-a mai inteles graiul ingerilor, si intr-un tarziu s-a pomenit Moise ca tocmai pe el, balbaitul, il trimite Dumnezeu sa le graiasca oamenilor cuvintele Sale. – Cum o voi face, Doamne, de vreme ce sunt gangav? – Tu, intr-adevar, esti, dar Aaron, fratele tau, nu e. Eu iti voi spune tie, tu ii vei spune lui, el le va spune oamenilor, si astfel tu vei fi pentru el ceea ce sunt Eu pentru tine. Cuvantul devenise cuvinte, Teologia se facuse filologie. A mai trecut o vreme, Moise a mai primit o porunca: – Apuca-te si scrie totul intr-o carte! Si el a scris totul într-o carte. De aici, lunga si dramatica istorie a textului biblic, cu autori sacri sau profani, cu limbi originale sau derivate, cu graiuri uitate sau stalcite, cu traduceri mai bune sau mai putin bune, cu copisti atenti sau osteniti, cu tomuri, codici si colectii vrafuite, cu studii si cercetari savante, cu evaluari semantice si editii critice..., totul, în ultima instanta, menit sa-i redea filologiei transparenta teologica prin care cuvintele redevin Cuvant. Asa sta Biblia în fata cititorului: ca o prescura care poate sa ramana paine dospita, poate deveni anafura sau se poate transfigura in Trup euharistic. Trepte de patrundere, trepte de cunoastere; trepte de cunoastere, trepte de initiere; trepte de initiere, trepte de sfintenie: "chiar daca L-am cunoscut pe Hristos dupa trup, acum nu-L mai cunoastem astfel". Prin urmare, cititorule, daca vei deschide Cartea din simpla curiozitate sau deprindere, spre a-ti implini nevoia de a sti, si daca ai strabatut-o ca pe un simplu act de cultura, fii sigur ca n-o vei uita. Daca ai zabovit asupra-i cu un oarecare interes lingvistic, vei fi aflat ca in ebraica si greaca veche sunt semanate cuvinte, fraze si denumiri eterogene, imprumutate din culturile cu care autorii biblici s-au învecinat sau din altele pe care nici ei si nici parintii lor nu le-au stiut. Daca ai citit-o numai ca pe o opera literara, iata ca ai gustat intr-insa belsug de genuri si specii, poezie lirica si epica, istoriografie, legislatie, imnuri sacre si sapientiale, pagini profetice si apocaliptice, proze scurte si nuclee de roman, scenarii dramatice si eseuri filosofice, sentinte aforistice si incantatii prozodice... Daca ai cercetat-o cu un ochi critic necrutator, vei fi descoperit si ceea ce, in fapt, cautai: naivitati, inadvertente, lacune, suprapuneri, distorsiuni, interpolari, paralelisme si multe alte metehne care te vor sminti în masura în care te vei opri aici. Daca, pentru nevoia de a intelege, o vei cerceta a doua si a treia oara, mai cu de-amanuntul, cu`ncetineli si reveniri, daca-ti vei pune gandul pe textul din fata si pe cele paralele, insemnate alaturi, atunci cugetul tau va fi în stare sã pipaie intelesurile din spatele cuvintelor, sa patrunda in luminisurile alegorice ale intamplarilor, sa desluseasca de ce jertfa lui Avraam, de pilda, s-a petrecut ca fapt istoric la vremea ei dar "si-n prefigurare" pentru vremile din urma. Dar daca, pentru nevoia de a cunoaste, te vei deprinde s-o citesti nu atat pe dinafara, cat mai ales pe dinlauntru, daca sufletul ti se va aprinde in vapaia celor ce se întraripeaza cu dumnezeiescul dor, atunci dorul acesta iti va descoperi ca, de vreme ce toate cartile acestei Carti au fost scrise de dragul unui singur personaj, Iisus Hristos, prevestindu-L si vestindu-L, si de vreme ce Iisus Hristos a venit în lume de dragul unei singure fapturi, omul, inseamna ca toata Cartea se indreapta spre o singura fiinta, care esti tu, cititorule. Daca o ocoleai, ar fi fost sa treci pe-alaturi de propria ta viata; dar fiindca ti-ai asumat-o, a fost sa te descoperi pe tine sieti. Acum, ajutat de Sfintii Parinti ai Bisericii si, la nevoie, de insemnarile din josul paginii, vei patrunde în adevarurile de credinta si în sensurile adanci ale Scripturii, adica in lumina lecturii ei duhovnicesti, singura care te ridica deasupra lui a sti si deasupra lui a intelege, anume in vazduhul lui a cunoaste, acolo unde cuvintele redevin Cuvant si eternitatea te imbie la Viata" . Asadar, cum incercam sa-ti zic in postarea anterioara, ca sa intelegem Scriptura si cum anume Cuvantul s-a facut cuvinte, noi avem de facut drumul invers: de la cuvintele scrise -- sa ajungem sa ne unim cu Cuvantul cel cu trup de om. La inceput a fost Cuvantul si Cuvantul S-a facut cuvinte iar apoi Cuvantul s-a facut trup si ni s-a dat noua spre mancare. |
#72
|
||||
|
||||
Citat:
Problemele exegetice legate de subiectul invartosarii inimii lui Faraon suscita in continuare dezbateri intre cercetatorii textelor Scripturii. In studiul din linkul de mai jos, al unui cercetator de la Universitatea din Chicago, vei vedea ca acest subiect ridica foarte multe probleme, pe care autorul incearca sa le abordeze pe 3 nivele diferite: lexical, gramatical si contextual, pornind de la observatia ca pe parcursul capitolelor 7 -10 din Exod, forma de baza Qal in care apare verbul in cauza, interfereaza cu formele Hiphil si Piel, ceea ce face ca abordarea acestui subiect al invartosarii sa fie foarte interesanta, intrucat textul ebraic contine 3 radacini diferite si complementare pt. intelegerea termenului in discutie. Una din radacinile verbului indica taria, puterea, rezistenta, curajul inimii Faraonului, alta indica incapatanarea, iar cea de-a treia, duritatea, insensibilitatea, inflexibilitatea, ceea ce in mentalitatea egipteana era considerat o calitate de lider. Unii cercetatori ai "inimii de fier" a lui Faraon au facut chiar aluzii la practicile post-mortem ale egiptenilor. Ei credeau ca dupa moarte, zeul Anubis, cel cu cap de sacal, punea inima celui mort pe un taler al balantei iar pe celalalt, statuia zeitei Maat, fiica zeului Ra sau pana ei. Daca inima celui mort inclina balanta, Osiris il primea in lumea de dincolo. Asadar, in mentalitatea egipteana, a avea inima dura era inteles diferit fata de mentalitatea iudaica, aspect de care trebuie sa se tina cont in decodarea sensurilor folosite in naratiunea ebraica. Studiul isi propune sa analizeze cele 3 radacini si modul in care conotatiile date de formele Qual, Hiphil si Piel interfereaza, adica mai mult chiar decat m-ai intrebat, si chiar si ce n-ai intrebat. Lectura placuta! https://www.ibr-bbr.org/files/bbr/bbr20c02.pdf Last edited by delia31; 25.08.2015 at 19:30:04. |
#73
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire |
|