Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Secte si culte
Subiect închis
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 06.09.2010, 13:22:44
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 250. Pucioșii sunt puși în fața unui sever test de onestitate

250. Pucioșii sunt puși în fața unui sever test de onestitate (III)

Desigur că liderii pucioși ar putea să se agațe din disperare de un impediment, și anume de “Templul” de la Glodeni, zidit ulterior pe pământurile lui Iliuță, pretinzând că acesta le aparține. Având însă în vedere că liderii pucioși l-au abandonat de mult, o renunțare definitivă la această clădire, în favoarea lui Iliuță, nu le-ar aduce lor nici o pagubă. Oricum, mitul mincinos că “numai în acest Templu sfânt are loc coborârea Cuvântului Pucios” a fost spulberat de mult: între timp liderii pucioși “primesc Cuvântul” (a se citi: îl fabrică) ba la “Legănuț”, ba în “Biserica pe Roți” (a se citi “Microbuzul Peugeot al Pucioșilor”), ba pe coclaurile din împrejurimile Târgoviștei (a se citi “dealurile Gorgotei”). Așadar, “Cuvântul” Pucios nu mai e condiționat strict de “Templul de la Glodeni”, deci pucioșii se pot dispensa fără grijă de acest “Templu”. De altfel, un principiu arhicunoscut de drept civil spune că “terenul ține (sau robește) casa”, așa că “Templul” îi aparține de drept tot lui Iliuță. În plus, liderii pucioși ar putea lua în calcul că gestul lor de a renunța la “Templu”, poate fi considerat și ca o recompensă pentru Iliuță, pentru anii îndelungați în care ei l-au avut în continuare în folosință pe pământul proprietarului, după ce conflictul lor cu proprietarul Iliuță fusese deja declanșat. Desigur că, după i se vor retroceda pământurile, Iliuță Bunea poate face ce vrea cu Biserica-Templu de la Glodeni: fie să slujească singur în ea (așa cum oricum ajunsese el să facă, în ultimii ani de zile, de când liderii pucioși o abandonaseră), fie să o doneze Bisericii Ortodoxe Române, ca un gest de bunăvoință și de împăcare cu autoritățile ecleziastice locale, pentru a intra în administrarea Bisericii strămoșești, fie pur și simplu s-o conserve pentru viitorime, ca pe un monument arhitectonic ieșit din comun (muzeu cu plată).

Dacă au însă nostalgii insurmontabile și nu au de gând să se împiedice în chichițe advocățești, liderii pucioși mai au o soluție la îndemână: să demonteze “Templul” bucată cu bucată și să-i restituie lui Iliuță terenul gol, așa cum și l-au însușit de la el în 1991; apoi ar putea eventual să-și reconstruiască “Templul” pe pământurile lor, în “Grădina Întâlnirii”, păstrând fiecare “cărămidă sfântă”, ca să nu facă risipă de materiale. S-a mai procedat așa atunci când a fost reconstruită casa Verginicăi, după alunecările de pământ de la Maluri. Asta deoarece singura soluție alternativă ar fi o operație de translatare, care însă ar fi mult prea costisitoare, chiar dacă asemenea translatări de biserici s-au mai făcut, deci teoretic și practic și această operație ar fi posibilă.


Mult mai simplă pare a fi situația Zidarilor, dar asta numai în aparență. Aceștia n-au avut terenuri, așa că singura lor investiție vizibilă a fost cea a Meșterului Manole: un complex artistic (subsol, parter și un etaj cu mansardă), clădit cu mare și sfântă jertfă pe terenul lui nea’Didi (Halău Gheorghe) de la Valea Voievozilor de lângă Târgoviște și denumit cu emfază protocronistă “Ro-Emaus”. Aici au sperat ei ani de zile ca să poată să se desfășoare pe toate planurile ca artiști plastici, numai că Mihaela a avut grijă mereu să le pună bețe în roate, fie prin deturnarea sistematică a unor fonduri, fie prin amânări și promisiuni mincinoase. Ani de zile “complexul artistic”al Zidarilor de la Ro-Emaus a rămas în paragină. Ghinionul Zidarilor a fost că, spre deosebire de Iliuță, clădirea lor a fost construită cu bani proprii, dar pe teren străin. Acum, după ce și Zidarii au dezertat cu arme și bagaje din “raiul pucios”, șansele lor de a mai recupera ceva din munca lor de vreo 20 de ani încoace sunt minime. De investiția lor spirituală s-a ales praful, majoritatea lucrărilor lor sunt risipite pe la răspântii și prin colecții particulare, iar unele dintre ele au fost distruse sau arse în mod deliberat de către acoliții liderilor pucioși, pe vremea “Marelui Conflict”, când Zidarii au fost aruncați în stradă de decizia despotică și spartană a Mihaelei și nevoiți să se reîntoarcă la atelierul lor de la București.

Un gest de recunoștință pentru toate sacrificiile materiale, financiare și umane făcute de Zidari pentru edificarea sectei eretice pucioșești ar fi ca, totuși, nea’Didi să renunțe la imobilul de la “Ro-Emaus” în favoarea Zidarilor, având în vedere că a fost clădit din banii lor și cu o jertfă aidoma cu cea a Anei lui Manole. Dar cum nea’Didi e soldat credincios și nu mișcă-n front în fața Tovarășei General Mihaela Tărcuță, care taie și spânzură în tot regimentul pucioșesc, ar însemna să-i cerem lui nea’ Didi prea mult, mult peste puterile sale de "Piticot".

Oricum, este greu de crezut că liderii hrăpăreți de la Pucioasa vor fi capabili de asemenea gesturi de generozitate și de moralitate, îndată ce pentru ei “sărăcia de bună voie” este un concept perimat, o vorbă-n vânt spusă la beție. E de presupus că, pe ce au pus ei mâna, nu vor renunța așa de ușor, preferând însă să-i aburească pe pretendenți cu zicătoarea “Mortul de la groapă nu se mai întoarce!” Mai degrabă își vor închide ochii și își vor astupa urechile, ca să nu audă nici în somn duhurile de noapte care ar fi să-i tulbure cu șoapte incomode: “Săriți, hoții!”

Dar, vom vedea. Bine ar fi să ne înșelăm, că doar nu suntem noi Mafalda. Moralitatea, decența și votul sărăciei de bunăvoie, propovăduite cu mult talent de către liderii pucioși în compozițiile lor apocrife cu pretenții de jaloane monahicești și creștinești, sunt acum puse la grea încercare. Vor fi acestea un examen reușit, sau o nouă corigență usturătoare pentru pucioși?
  #12  
Vechi 08.09.2010, 00:44:53
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 251. Comentariu la ultima predică a liderilor pucioși de la Noul Ierusalim

251. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim ocazionată de praznicul Adormirii Maicii Domnului (I)

Ca de obicei, liderii pucioși își intoxică adepții cu noi “Cuvinte din cer”, în realitate acestea fiind aceleași predici răsuflate pline de prostii, ticluite de Mihaela în lungile ei nopți de insomnie.
Predica ocazionată de praznicul Adormirii Maicii Domnului (pe stil vechi) s-a dovedit a fi aceeași anostă însăilare de amenințări, neadevăruri și erezii, în care de mult nu mai crede nimeni (nici chiar unii dintre adepții pucioși care, atunci când nu adorm de-a binelea la recitirea “Cuvântului” de către Nicușor, se prefac cu dibăcie că o ascultă în continuare cu mult interes). Pucioșii aderenți, dar mai ales cei care au dezertat spectaculos în ultima vreme, sunt din nou amenințați că nu vor avea iertare de păcate dacă nu vor face pace cu “Dumnezeul” lor:

“O, vă povățuiesc să lucrați pace între Mine și voi. Ea este voia Mea cu voi spre lucrare, și altceva nu înseamnă pacea dintre Mine și voi, și nu este iertare de păcate dacă nu este mai întâi pacea între Mine și voi, căci scris este: "Fericiți sunt cei cărora s-au iertat păcatele lor".(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)


Opțiunea care se cere acum a fi exprimată vocal de către toți creștinii de pretutindeni este deosebit de netă, deoarece toți cei care aud predica intitulată “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” sunt somați să creadă cu tărie că este vorba chiar de Hristos, care este venit a doua oară pe pământ la Pucioasa, însoțit de mama Sa, Fecioara Maria (evident că, în caz contrar, nu le mai rămâne ca variantă decât să concluzioneze că sunt de-a dreptul în fața unei lucrări a lui Antihrist):

Sunt Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui Savaot și al Fecioarei mama Mea, și ce ușor Îmi este să stau cu cei credincioși, să vin la ei și să le dau din gura Mea hrană pentru suflet! Am vestit la porți sărbătoarea cu care vin în ziua aceasta, și iată, intrăm în carte cuvânt, Eu și mama Mea Fecioara, Eu și sărbătoarea ei cea de acum două mii de ani când am coborât după ea ca s-o iau lângă Mine.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Simpatizanții chemați la praznic sunt înduioșați prin formulări iscusite să se alăture cu toată inima lor adepților și să îmbrățișeze fără iscodire devoțiunea lor. Glodenii-Vale ai Pucioasei devin printr-o scamatorie verbală, din văioagă, “vârf de pământ”; curiozitatea noilor veniți este satisfăcută prin “vindecarea de alean”; amatorismul și spiritul aventurier al pelerinilor este cotat ca “neliniștită iubire” în ei, care le dă putere să se facă “fii ai lui Dumnezeu între oameni”, plini de știință ca să știe ei ce și cum:

“O, Îmi desfac brațele ca să-i cuprind pe cei adunați la izvor. Mă dau lor cu îmbrățișarea și îi cuprind în cuvânt. De la margini la margini nu-i pe pământ loc mai frumos și mai slăvit ca acest munte de taină, vârf de pământ, pe care stă cuvântul gurii Mele împărțind mângâiere celor ce-l află și-l iau pe el vindecare de alean. O, odihnească-se pașii voștri pe acest petecuț de pământ în ziua aceasta de sărbătoare pentru mama Mea Fecioara! Fiți binecuvântați de Dumnezeu pentru neliniștita iubire din voi, care vă dă putere să vă faceți fii ai lui Dumnezeu între oameni, și știință vă dau ca să știți voi apoi cum vă vrea Dumnezeu să fiți și să trăiți pe calea voastră cu El!” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Lansați în sofisme teologice, liderii pucioși se poticnesc în grave erezii hristologice. Ei pretind că Fiul, ca și Duhul Sfânt de altfel, purcede de la Tatăl. Vorbind din dreptul Fecioarei Maria (sau reproducând spusele unui duh teologic care se dă drept Maica Domnului), liderii pucioși afirmă că mai întâi Maica Domnului și Fiul ei s-au așezat cu ființa lor în Ființa Tatălui, apoi Fiul a purces de la Tatăl, în timp ce Maica Sa a rămas (în Tatăl???):

— O, scump copil al ascultării de cuvântul Tatălui și al meu întru toate! O, scump copil al pântecelui meu fecioresc și al iubitoarei mele inimi, care Te-a avut în ea până să fiu eu Ție sălaș ca să vii pe pământ om! O, cât am suferit în tăcere și în taină mare după ce Tu Te-ai dus de pe pământ și Te-ai așezat în Tatăl, de unde ai purces, iar eu am rămas! ” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Pucioșii inventează o nouă sărbătoare, care se suprapune oarecum cu “Adormirea Maicii Domnului”. Este vorba de “Pogorârea Maicii Domnului” (din cer, la Pucioși!). Ea este “adusă” pe pământ la “fiii pucioși” de către Fiul ei, odată cu “Cuvântul”, căci “Cuvântul” este Fiul ei:

“Îi spun poporului adunat la izvorul Tău de cuvânt că atunci ai venit și m-ai luat de pe pământ la cer, iar acum mă iei din cer și mă aduci cu Tine pe pământ, și cu atâta dor doresc eu aceasta, să vin cu Tine la acești fii, care-Ți poartă iubirea Ta cea de azi și venirea, Doamne.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Liderii pucioși fac teoria “tainei dorului”, dar apare în text o distincție netă între dorul lor de Dumnezeu, aleanul lui Dumnezeu cel nemângâiat, dorul Duhului celui obosit de așteptare, și dorulCuvântului”:

“... Tu Te lași descoperit celor ce nu Te ispitesc și le ieși în cale pe aripi de cuvânt și pui masă de cuvânt pentru ei apoi și îi înveți pe ei dorul de Dumnezeu, [...] că mulți dau să Te iubească pentru ei, nu pentru Tine, și nu-Ți mângâie ei cu nimic aleanul Tău. O, mi-e tare milă de Tine și-Ți doresc să ai popor frumos și tot mai frumos, cu care Tu să Te mângâi în toată zdrobirea Duhului Tău obosit de așteptare și plin de dor după biruința Tatălui prin Tine [...] Ți-a pus masă ca să pui pe ea cuvânt plin de dor pentru cei adunați la slava acestei zile lângă cei ce-Ți poartă cuvântul peste pământ, Mieluțule Doamne.[...] Învățați taina dorului și puterea Lui din voi și fiți duioși, fiilor...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Cei chemați în Grădina Întâlnirii de la Pucioasa sunt avertizați că aici vor găsi o nouă Scriptură și o nouă Evanghelie: Scriptura nașterii din nou a lumii”, naștere care nu se mai face prin naștere de prunci, ca până acum, ci prin naștere de sus (în jos), căci pruncii născuți acum “cad mâncare diavolului”:

“ Cei ce dați să vă nașteți acum din cuvântul Său cel de azi, nu vă clătinați de nici o încercare când vă lucrați ridicarea, căci a venit Scriptura nașterii din nou a lumii și se vestește venind peste toată făptura. O, nu e vremea să mai nașteți prunci, ci e vremea să vă nașteți voi, de sus, căci pruncii născuți acum sunt luați de valul lumii și cad mâncare diavolului și cresc în întunericul cel din afară.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Stăpânii pucioși le propovăduiesc adepților lor iubirea unii către alții, dar în același timp se tem ca afinitățile dintre ei să nu conducă la coalizări împotriva stăpânilor. Această temere este însăși dovada că există motive întemeiate de nemulțumire și de răzvrătire în rândul adepților. Liderii le impun adepților să abordeze între ei o prietenie falsă, de suprafață, ca ei să se teamă să apeleze unii la alții la greu, de frică să nu fie “turnați” la stăpânii lor. De aceea, liderii pucioși le propun adepților o formulă machiavelică și absurdă: pe cât de mult se apropie unii de alții, tot așa de mult să se și distanțeze:

“ Aveți grijă, când stați unii cu alții împreună, să știți pe cât sunteți de uniți, să fiți tot atât de despărțiți, ca nu cumva ceva sau careva de aproape sau de departe să vă despartă de Dumnezeu...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)
  #13  
Vechi 08.09.2010, 00:56:25
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 251. Comentariu la ultuma predică a liderilor pucioși de la Noul Ierusalim

251. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim ocazionată de praznicul Adormirii Maicii Domnului (II)

Pucioșii anunță un exclusivism xenofob: de acum încolo nu se vor mai numi creștini credincioșii de alt neam, decât numai cei din neamul român; chiar și dintre aceștia, vor fi numiți creștini numai cei care îmbrățișează pucioșismul de la Noul Ierusalim. Toate neamurile vor vedea că Pământul Român este Buricul Lumii și vor privi cu uimire la această taină “slujită de îngeri” și se vor pleca în fața poporului ales, poporul pucios:

“ Dă-le lor să știe taina Ta cu pământul român în zilele acestea, că mare va fi între neamuri numele de român când Tu Te vei slăvi în curând cu neamul Tău creștin, din neamul român cules și pus la însămânțat. Toată taina Ta cu acest pământ ales va fi văzută și cunoscută în lung și în lat, și îngerii o vor sluji pe ea înaintea neamurilor.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Două fraze ale discursului pucioșesc se contrazic flagrant, deși au pretenții de sentințe filosofice adânci. Una pretinde că deja nu mai este lumină pe pământ; alta, că lumina va dispărea într-un viitor neprecizat:

“O, nu uitați că nimic nu mai înseamnă lumină. Lumina este numai Fiul meu, iar cel ce umblă cu El și crede în El, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Când nu va mai fi pe pământ lumină și casă de luminat lumea și calea, când toți oamenii vor da să uite numele Tău și numele de creștin...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Singura variantă posibilă ar fi ca, dacă admitem că prima afirmație este adevărată (deci Hristos este acum singura Lumină), aceasta (deci, Acesta) să dispară într-un viitor apropiat când nu va mai fi pe pământ lumină, deoarece pucioșii proorocesc că Lumina va dispărea de pe pământ iar oamenii Îl vor respinge și-L vor uita definitiv pe Hristos, ceea ce este inacceptabil din perspectiva mesajului biblic tradițional.
Când nu va mai fi Lumină pe pământ, Hristos va merge ascuns, în mare taină, va merge în întuneric proteguitor, și așa va fi el biruitor, cu numele cel nou al celor care Îl vor urma, adică numele de “Pucios”. De asemenea, între numele de “român” și cel de “fiu al lui Dumnezeu” se va crea o echivalență absolută și exclusivă:

Când nu va mai fi pe pământ lumină și casă de luminat lumea și calea, când toți oamenii vor da să uite numele Tău și numele de creștin, atunci Tu în mare taină vei merge pe același drum al iubirii de Dumnezeu dintre oameni și vei fi biruitor cu numele cel nou al celor ce Te vor urma fără de abatere de pe cale, și va fi numele fiilor lui Dumnezeu numele de român...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Pucioșii propun o inovație interesantă: persoana numită “diavolul cel rău”. Spre deosebire de diavolul cel bun (??), care probabil vrea numai binele poporului pucios, “diavolul cel rău” vrea să-i șteargă numele de ”creștin” de pe fața pământului:

“...căci diavolul cel rău va să șteargă de pe pământ numele de creștin. Și Te rog, Fiule Doamne, să nu mai plecăm de aici, noi, cei din cer, că e de vegheat și de apărat acest pământ și acest neam și această nouă începătură și semănătură.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Fiind vremuri de criză, liderii pucioși mai inventează o scamatorie, asemănătoare cu indulgențele de la catolici. Creștinii care se vor uni câte patruzeci odată într-o asociație familială sau SRL de rugăciune și de post, ca să nu mai postească răzleț și îndelung, li se va considera o zi de post cât patruzeci, deci vor avea un bonus de 39 de zile de post fiecare (în aceste condiții, postul Paștelui la Pucioși s-ar reduce semnificativ, doar la o zi și jumătate):

“Să-i învățăm rugăciunea cea cu jertfă și să le spunem lor că dacă patruzeci de inimi se vor uni să ceară cu o zi de rugăciune cu post lângă ea o biruință mare cu Tine peste pământ și peste răul care bate de peste tot, li se va da lor, și, mai mult, li se va scrie la fiecare din ei patruzeci de zile de post stăruitor lângă rugăciunea cea spre Tine. Și iată, una este să postească răzleț cei ce postesc pentru o împlinire de la Tine, și alta este să se unească toți într-un duh și într-o cerere și într-o putere uniți întru unul, și așa vom da piedicile în lături și vom putea, Doamne al celor credincioși.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Hristosul Pucios este demascat apoi că nu este Cel Atotputernic, căci El nu poate, dar așteaptă să poată prin alții, și prin pucioșii care Îl poartă așteaptă El să poată. Pot pucioșii, căci ei sunt Atotputernici, și prin ei poate și Dumnezeul lor, care așteaptă să poată, ca într-o sală de așteptare:

“— O, mamă, nu Mă despart de poporul acestei taine [...] Eu, mamă, aștept să pot prin cei ce Mă poartă să aduc împlinirea Scripturilor celor de apoi: cerul cel nou și pământul cel nou, mamă...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Nou-veniții sunt invitați să-și deschidă inimile și să-și spună păsurile Mihaelei, iar ea le va da răspunsuri și învățături la toate, căci ea este acum “Învățătorul”, împărțitor-gospodar al “Cuvântului de la Dumnezeu”:

“Voi, cei ce veniți să creșteți cu viața cea de sus, cereți și vi se va da, căci am împărțitori gospodari pentru cele ce voiți să învățați și să purtați și să înțelegeți și să puteți apoi spre împlinire. E mult cuvânt din Mine pe masa poporului Meu. Spuneți-vă cererea și veți afla răspunsul și învățătura pentru toate. Amin.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Să fi uitat Mihaela preceptele biblice care spun că doar Unul este Învățătorul creștinilor, Domnul Iisus Hristos? Căci iată ce avertizează Biblia:

“Voi însă să nu vă numiți rabi, că unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar voi toți sunteți frați [...] Nici învățători să nu vă numiți, că Învățătorul vostru este unul: Hristos.” (Matei,23: 8-10)

Dar Biblia mai avertizează ceva: că toți învățătorii care vin cu alte învățături decât cea dăruită oamenilor de Hristos sunt învățători mincinoși:

“Dar au fost în popor și prooroci mincinoși, după cum și între voi vor fi învățători mincinoși, care vor strecura eresuri pierzătoare și, tăgăduind chiar pe Stăpânul Care i-a răscumpărat, își vor aduce lor grabnică pieire” (Petru 2,1)

Biblia mai spune că acest fenomen va fi de nestăvilit, căci toți cei rătăciți de la credință își vor alege învățători mincinoși după poftele lor, care le vor desfăta auzul cu minciunile și basmele lor:

“Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învățătura sănătoasă, ci – dornici să-și desfăteze auzul – își vor grămădi învățători după poftele lor. Și își vor întoarce auzul de la adevăr și se vor abate către basme.” (2Tim. 4,3-4)

Last edited by mariamargareta; 08.09.2010 at 01:43:36.
  #14  
Vechi 08.09.2010, 01:13:02
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 251. Comentariu la ultima predică a liderilor pucioși de la Noul Ierusalim

251. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim ocazionată de praznicul Adormirii Maicii Domnului (III)

Cei care le contestă virtuțile de “prooroci” ale liderilor pucioși (ale acestor epigoni moderni ai proorocilor mesianici ai Vechiului Testament), sunt cotați ca lipsiți de “darul credinței” și de vederea celor nevăzute ale lui Dumnezeu și tocmai de aceea îi consideră (cică, pe nedrept) pe liderii de la Pucioasa ca fiind aiuritori, nebuni, bolnavi, semeți, și mai ales, mincinoși:

“O, de ce M-au vestit proorocii cei de demult că Eu sunt Fiul Tatălui, că Eu sunt, și că voi sosi pe pământ Mântuitor și că voi primi moarte și apoi ridicare și înviere, și Mă numeau ei Fiul Omului? O, aceia M-au văzut, căci în ei darul credinței le-a dăruit ochi pentru cele nevăzute ale lui Dumnezeu și vedeau, și erau pe pământ împărțite oamenilor vedeniile lor, și aveau oamenii cârmuire din cer prin cei ce vedeau pe cele ce sunt și vor fi. O, s-au deșteptat oamenii, așa zic ei, și zic că aiurește omul care vede ceva din nevăzutele lui Dumnezeu, și zic despre acela că e nebun sau bolnav sau semeț sau, și mai mult de atât, mincinos. N-au oamenii credință pentru cele nevăzute, și care lucrează și împlinesc tainic și se împlinesc, ca apoi să se arate.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Cei care aspiră să ajungă Dumnezei au o soluție simplă: să intre la învățat învățătură nouă, școlari la “Școala Harului de la Pucioasa” și să se angajeze plenar la “lucrarea” cea nouă a “Cuvântului” de la Noul Ierusalim. Puțini însă consimt să-și piardă timpul cu aiureli și să se lase păcăliți de liderii pucioși, ca să ajungă simultan și “sfinți”, și “îndumnezeiți”, și “plini de har”, și “făcuți” oameni cerești pe pământ:

“Dacă ar fi să vrei să fii Dumnezeu, atunci ar fi să intri la învățat ca să știi cum să fii și cum poți să fii Dumnezeu, căci Eu în toată lucrarea Mea, numai de la Tatăl iau ca să știu și ca să fac [...] O, n-are omul timp pentru Mine și pentru cuvântul Meu împlinit în el, și de aceea nu poate el să se îndumnezeiască, să fie plin de harul Meu cel făcător de om ceresc pe pământ.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

“Grădina Întâlnirii” de la Pucioasa este cotată a fi cel mai frumos loc de pe pământ și totodată singura grădină în care paște turma cea credincioasă în Dumnezeul Pucios, Cel ce grăiește cu multul oilor Sale care își hrănesc inimioarele cu nevăzutele, neauzitele și nesimțitele Lui:

“O, unde să mai fie un loc mai frumos, un pământ mai frumos și mai slăvit de cer și mai împodobit cu cele nevăzute ale lui Dumnezeu, ca și aici aceste grădini pe care Eu, Domnul, Îmi pasc turma cea credincioasă, aici, unde Eu, Domnul, cobor cu norii și grăiesc cu multul cuvântul Meu deasupra celor cu darul credinței în ei? O, popor al grădinilor Mele de azi, hrănește-ți, tată, credința și inimioara cu nevăzutele lui Dumnezeu...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Parodiind mitul lui Prometeu care ar fi furat focul sacru de la zeii Olimpului, liderii pucioși pretind că știința de pe pământ este furată de om de la Dumnezeul Pucioasei. Telefonia, telegrafia, radiofonia, televiziunea, informatica, toate sunt furate de om de la Dumnezeul Pucioasei, delapidându-i Acestuia drepturile de Autor:

“O, iată cum a furat omul de la Dumnezeu, din nevăzutele lui Dumnezeu și le-a așezat pe pământ apoi ca să se fălească el cu ele! Așa cum a furat Adam știința cu care a spus apoi că femeia este carne din carnea lui și os din oasele lui, și apoi a știut pe mai departe să aducă la vedere urmași, dar ca omul a știut și nu ca Dumnezeu, tot așa fură omul până la capătul timpului din nevăzutele lui Dumnezeu ca să facă el ce știe, ce-i vine în cap să facă pe pământ din cele ce sunt și nu se văd, și așa se face omul hoț de cele ce nu sunt ale lui, ci ale lui Dumnezeu sunt, și, iată câte scoate el ca să le arate a fi ale lui, ale minții lui pe pământ, și le face lor trup și le numește cu nume puse de el și le zice: telegrafie, telefonie, radiofonie, televiziune, informatică, și cum vrea el să le mai spună la cele ce aduce omului în mână: telefon, radio, televizor, calculator, și multe nume stâlcite pe toate câte le dă omului în mână ca pe niște jucării cu suflet în ele, și omul se încântă, și cerul de sfinți și de îngeri se uită pe pământ cât de mult a furat omul din nevăzutele lui Dumnezeu, din înțelepciunea lor, pe care Domnul o folosește între El și om, iar omul a furat din ele după ce a fost zidit de mâna lui Dumnezeu pe pământ și se fălește cu ele, și zadarnic se fălește cu cele ce nu sunt ale lui, căci din ale Mele a furat și s-a semețit, și apoi s-a ascuns de Dumnezeu.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Liderii pucioși dau pe față blestemăția secolului: “copiii de azi se fac diavoli îmbrăcați în piele de om și scule vătămătoare” pentru sufletele oamenilor:

“Se bucură omul că naște prunci din plăceri păcătoase, dar iată cui dă el rod! Lui satan îi aduce avut, căci copiii de azi se fac diavoli îmbrăcați în piele de om și se fac slujitori potrivnicului lui Dumnezeu, furului, și se fac scule vătămătoare de suflet printre oameni pe pământ” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Pucioșii răstălmăcesc din nou Scripturile, pretinzând că diavolul n-a existat înainte de căderea omului, ci omul l-a zidit pe diavol, după căderea lui în ispită:

“ O, ești de plâns mai mult decât diavolul, căci tu ești cel văzut, ești trup, iar El este nevăzut, căci este duh. Întoarce-te, dar, ca să vezi ca Dumnezeu și nu ca diavolul, căci omul a fost de Dumnezeu zidit, iar diavolul a fost zidit de om.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Or, Biblia spune cu totul altceva, și anume că diavolul l-a ispitit de la început pe om, luând chip de șarpe:

“Șarpele însă era cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământ, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Și a zis șarpele către femeie: "Dumnezeu a zis El, oare, să nu mâncați roade din orice pom din rai?"” (Facerea, 3.1)

Liderii pucioși pretind că Dumnezeul lor nu are nevoie de născocirile tehnicii și ale științei omului de pe pământ, “unelte” de propagare a “Cuvântului” Lui în lume (telefon, internet, mașină, calculator, tipografie, etc), căci el îi vorbește Mihaelei direct la ureche, iar Mihaela ia pana de gâscă, o moaie în călimara de cerneală și începe să scrie:

“O, poporul Meu, M-am scris în carte cu judecata cea pentru fur și cu ieșirea Mea în calea lui ca să-l izbăvesc pe el dacă se întoarce ca să-L creadă pe Dumnezeu în acest cuvânt. Îi dau omului credință prin venirea Mea cuvânt pe pământ, căci Eu nu de altceva vin în calea lui ca să-i grăiesc, și Mie nu-Mi trebuie uneltele lui ca să ajung la urechea purtătorilor de Dumnezeu și ca să ajung în cartea Mea cea de azi cu cuvântul Meu, ci Îmi trebuie om cu credință, și căruia să Mă arăt descoperit, și care să aibă hârtie și pană de scris, și Eu să-i grăiesc, iar el să Mă așeze în carte.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Din dorința de a se lepăda până și de cele mai elementare “scule” ale ingeniozității omului, textul de mai sus refuză o realitate banală și benignă, aceea că scrierile de la Pucioasa sunt așternute pe hârtie cu pixul. Se pretinde că liderii pucioși folosesc pana de scris, un obiect arhaic care nu presupune nicio contribuție artificială a omului. Or, Mihaela n-a scris niciodată cu pana compozițiile sale intitulate “Cuvântul lui Dumnezeu”. Este cunoscută drept clasică expresia “însemnările cu pixul roșu ale Mihaelei”, care desemna intervențiile ei “venite de la Domnul” pe caietele de confesiuni ale adepților de la Pucioasa. Această gogoriță cu “pana de scris” sau "pana de gâscă" sau "pana pentru scris" a pucioșilor se aseamănă cu binecunoscuta butadă: “Cum este corect: pană de vulpe la pălărie” ori “pană de vulpe pe pălărie??”.

Last edited by mariamargareta; 08.09.2010 at 01:16:59.
  #15  
Vechi 08.09.2010, 01:24:55
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 251. Comentariu la ultima predică a liderilor pucioși de la Noul Ierusalim

251. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim ocazionată de praznicul Adormirii Maicii Domnului (IV)

De la exagerare la minciună nu mai este decât un pas, pe care liderii pucioși îl fac cu hotărâre. Ei pretind că “Dumnezeul” lor n-are nevoie de minunile tehnicii făurite de om ca să grăiască de la un capăt la celălalt capăt al pământului, căci El are (zice că are) “toată înțelepciunea” și “toată puterea de a merge și a grăi”. Deocamdată însă, consemnăm realitatea: “toată puterea de a merge și de a grăi peste tot pământul” o are prin internet și prin cărțile și ziarele tipărite în tipografii, deci tot cu “sculele și făcăturile omului”:

“Eu sunt Cel de la Care omul a furat și s-a făcut fur ca să-și facă unelte și să vorbească unul cu altul, de la un capăt și până la celălalt al pământului auzindu-se om pe om prin uneltele făcute de el. Eu sunt Cel Care am toată puterea de a merge și de a grăi, și nu cu scule făcute, ci cu puterea Mea. Omul însă își face scule cu înțelepciunea furată din cer ca să poată și să meargă și să grăiască cu celălalt capăt al pământului, și îi trebuie să fure din nevăzutele Mele și să-și lucreze scule și să le dea suflet pe pământ și să le numească apoi pe ele îngerii lui. O, altfel sunt îngerii, și sunt duhuri îngerii, nu sunt trupuri, nu sunt table și fiare, nu sunt făcături omenești.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Până și înregistrarea “Cuvântului” se face tot cu ajutorul acestor “făcături omenești”: reportofoane cu casete, apoi iPod-uri, Mp3, boxe, calculatoare, modemuri, softuri specializate de prelucrare a sunetului și de mixare, căști, telefoane mobile, aparate foto, etc, etc. Tot table și fiare, tot făcături omenești.
Dar confortul personal al liderilor pucioși ( mașini, microbuz, aspirator, uscător de păr pentru câini și pisici, purificator de aer, Bioptron, încălzire centrală în pardoseală, interfon, blender, storcător de fructe, aparat de gătit la aburi, scule electrice pentru casă și pentru tâmplărie, motocositoare, etc., etc.) nu face și el parte din “sculele făcute de om” care “au furat înțelepciunea din cer?
Dacă omul a furat știința din cer de la Dumnezeu, deci omul este un hoț, de ce oare pucioșii se folosesc de lucruri furate? Oare nu sunt ei părtași la hoția omului care L-a furat pe Dumnezeu? De ce nu renunță la telefoane, la internet, la curentul electric, la mașini, la confortul tehnic, întorcându-se spășiți la carul cu boi și la plug? De ce nu se tem ei de propriile lor “proorocii” și nu împlinesc ei întâi ceea ce le cere chiar acest “Cuvânt” pe care ei îl promovează astăzi:

“... vor plânge toți oamenii cărora nu le-au plăcut cu sapa și cu grapa și cu plugul, de s-au dus să scape de greu și de muncă, dar ei s-au dus, săracii, să se facă scule ale țesăturii celei dese ale lui satana, potrivnicul lui Dumnezeu și al omului...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

De ce pucioșii sunt farisei, căci una spun, și alta fac? Ce Dumnezeu este “Dumnezeul” lor, care le tolerează și chiar îi îndeamnă la minciună?
  #16  
Vechi 08.09.2010, 01:35:42
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 251. Comentariu la ultima predică a liderilor pucioși de la Noul Ierusalim

251. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim ocazionată de praznicul Adormirii Maicii Domnului (V)

Liderii pucioși anunță din nou că vor vesti prin internet “Cuvântul” de la Pucioasa, peste tot pământul, de la margini la margini:

“Am grăit acum, după ce sărbătoarea s-a ridicat de pe masă, și am dat omului putere de înțelepciune pentru cuvântul Meu, care este râul vieții, râul proorocit de evanghelistul Ioan, ucenicul cel iubit, și care în vedenie a văzut acum două mii de ani lucrarea pe care Eu azi vin și o revărs peste oameni, râul Meu de cuvânt, cu care curând, curând voi inunda pământul în lung și în lat de la margini la margini și-și vor spăla mulți fața în el și vor vedea apoi ca Dumnezeu și vor vedea pe Dumnezeu, așa cum orbul vindecat de Mine s-a dus trimis de Mine să se spele și apoi să vadă pe Dumnezeu și apoi să se ducă să se arate preoților, ca să vadă și ei că omul vede de la Dumnezeu, că omul vede dacă Dumnezeu voiește să vadă el.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Or, această promisiune se anunța a fi împlinită în dreptul “Dumnezeului” lor încă de acum 7 ani, atunci când se lansa pe internet site-ul oficial al pucioșilor de la Noul Ierusalim:

“Scrieți pe pământ, fiilor care îmi sunteți porți, scrieți pe pământ, iar îngerii Mei să scrie în cer ziua de pomenire a proorocului Meu Ilie, ziua în care Eu, Domnul, Fiul Tatălui Savaot, trâmbițez de la margini la margini venirea Mea, venirea Fiului Omului, căci precum fulgerul iese de la răsărit și se arată până la apus, așa va fi și venirea Fiului Omului. Amin. [...] Trâmbițez de la margini la margini venirea Mea, venirea Fiului Omului, căci am zis acum două mii de ani: "Precum fulgerul iese de la răsărit și se arată până la apus, așa va fi venirea Fiului Omului", și astăzi s-a împlinit această Scriptură” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 2 august 2003)

Dacă s-a împlinit “astăzi”, adică la 2 august 2003, trâmbițarea “Cuvântului” de la margini la margini, de ce ar mai fi nevoie ca să se relanseze aceeași lozincă, 7 ani mai târziu, adică la 28 august 2010???
Poporul român este îndemnat să se scoale din toropeală și să nu mai bea vin otrăvit și să nu se mai îmbete cu apă, ci cu “Cuvântul” de la Pucioasa, căci el a gustat din vin și s-a îmbătat cu apă:

“O, trezește-te, neam român, scoală-te, tată, e târziu! O, ce bine ar fi să Mă auzi și să Mă asculți! Te-aș scăpa din toate gropile în care ai căzut din pricina dorințelor tale și a neastâmpărării, căci ai gustat din vinul cel otrăvit și ți s-a părut bun, dar el este cupa fărădelegii a tot pământul, și a venit la tine din țări străine și te-a furat din duhul străbunilor tăi. Ei însă strigă la Mine pentru tine, și strig și Eu la tine ca să te trezești. O, ajunge cu toropeala. Nu căuta să te îmbeți cu apă, tată. Ia și bea din gura Mea cuvânt de trezire și de facere și fugi spre Dumnezeu, Care te scapă de cădere, de căderea în care stai acum! Amin.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

În încheierea discursului, Dumnezeul de la Pucioasa se adresează patetic și neputincios noilor veniți la serbarea Noului Ierusalim, ca să-L ajute, făcând propagandă din aproape în aproape, ca să aprindă în oameni interesul pentru secta de la Pucioasa și să promoveze forțat poporul român la rang ceresc, adică mai mare peste toate celelalte popoare:

“Voi, cei care veniți și vă adăpați din izvorul Meu de cuvânt, dați-Mă oamenilor! Faceți-vă peste fiii neamului român vestitori ai venirii Mele și spuneți-le și lor că am venit să-i vindec de necredință și de înstrăinare de Dumnezeu! Luați foc din foc și aprindeți cu el inimile multora din aproape în aproape, și veți lua plată, fiilor credincioși! Cereți la Mine să vă fac puternici în faptă și în cuvânt, și dați cerului ajutor de pe pământ ca să ridicăm neamul român la rang ceresc între neamurile pământului...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

“Dumnezeul” Noului Ierusalim se tânguie apoi către maica Sa, recunoscându-Și neputința și dezvăluindu-i cererea de ajutor pe care tocmai a făcut-o omului chemat la sărbătoarea de la Pucioasa:
“O, mamă a Mea, Mă rog de om pe pământ, mamă. Ne rugăm omului să Ne ajute, mamă.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Descoperindu-și o intransigență, o lipsă de răbdare și o asprime nemiloasă, însușiri similare cu cele ale Fiului său, “Maica” de la Pucioasa îi sugerează acestuia că omului păcătos nu-i trebuie milostenie, nici mângâiere, ci o bătaie bună, probabil pe baza proverbului care zice că “bătaia e ruptă din rai”:

“— O, Fiule frumos ca și Tatăl [...] Iată și azi rabzi, și grăiești cu multă răbdare cuvântul Tău cel de azi pentru învierea omului păcătos, și pe care ar trebui să-l bați, nu să-l mângâi...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Și cu toate acestea, deși e îndemnat să sară la bătaie, “Fiul Pucios” este cotat ca un exponent al răbdării sfinte, prin care însuși Satana va fi chinuit până își va da duhul:

“... dar Tu rabzi, o, Fiule al răbdării sfinte. Te mângâi cu durere și cu iubire și Îți întăresc răbdarea, și cu mânuța Îți șterg lăcrimioarele, căci Tu prin răbdarea Ta îl slăbești pe satana, și prin lacrima Ta îl arzi, iar prin blândețea și prin umilința Ta îl faci să-și dea duhul, și curând, curând el va sfârși. Amin.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 28 august 2010)

Problema care se pune însă e cam încurcată: dacă Satana își va da duhul, cu ce va mai rămâne? Căci însuși Satana este duh. Sau, pucioșii cred că Satana nu este duh, ci este trup și suflet? Deci, dându-și duhul, Satana va rămâne doar cu trupul mort, așa cum merită de altfel?
Dar cine a mai pomenit drac mort vreodată?
  #17  
Vechi 15.09.2010, 02:12:02
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit

252. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim ocazionată de sărbătoarea tăierii capului sfântului Ioan Botezătorul (11-09-2010)

Reluând o teorie mai veche a lor, prin care se străduiesc să interpreteze în mod original “iubirea de aproapele”, liderii pucioși formulează o teoremă șocantă: aproapele nostru nu mai este un om oarecare, fără neam nobil și spiță aleasă, (așa cum ne învață Scriptura despre samarineanul milostiv, deci, în esență, că aproapele nostru este orice om), ci numai și numai aleșii și “trimișii lui Dumnezeu”. Adică (dacă ne referim la timpurile noastre) înșiși liderii pucioși sunt “aproapele” nostru, căci numai ei pretind că sunt mesagerii-unicat ai “Cuvântului lui Dumnezeu” de la Pucioasa. Ba mai mult, ei ajung rapid la aberanta concluzie că (cităm) “Omul nu poate fi aproapele omului, ci doar vrăjmaș mântuirii lui”, pentru a scoate astfel și mai bine în evidență că numai liderii pucioși mai pot fi considerați astăzi aproapele și prietenul mântuirii omului:

“O, n-ai să vezi, omule tată, n-ai să vezi înțelepciune în om care să priceapă și să înțeleagă această poruncă pentru iubirea de Dumnezeu a omului. Omul îl numește aproape al său pe orice om. O, nu, că iată, se omoară om pe om prin pofta cea păcătoasă, care se face iad în om, iar porunca iubirii de Dumnezeu dă să-l facă Dumnezeu pe om. Omul nu poate fi aproapele omului, ci doar vrăjmaș mântuirii lui. Numai trimisul lui Dumnezeu spre om, numai acela este aproapele omului, numai omul îndumnezeit prin har, și din care Dumnezeu Se revarsă cu sfințenia Sa cea de sus, cu cele de sus, nu cu cele de jos înaintea omului.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 11 septembrie 2010)

Deși liderii pucioși au făcut în mai multe rânduri o “proorocie” (și încă mai speră aceasta, cu toate că împlinirea ei întârzie) care lansează teza triumfalistă că poporul român este “poporul ales”, noul “Israel”, și din acest motiv el va fi întâiul între popoare, pentru ca toate celelalte popoare să i se plece și să i se închine și să le aducă daruri românilor, iată că acum au ajuns să constate cu amărăciune că neamul român este gata-gata să-și dea duhul:

“Și acum, miluiește neamul român și fă cu el după făgăduințele Tale, Doamne, și pregătește-i lui scăpare din întuneric și din fărădelege și din păcat și din înstrăinare de Tine și nu lăsa să fie biruit acest neam! Ajută-i mintea, ajută-l în vreme de necredință, căci păcatul s-a înmulțit și l-a înstrăinat de Tine și mult l-a înstrăinat! O, pierde, Doamne, din mijlocul lui pe vrăjmașii mântuirii lui cea de la Tine, pe cei dinăuntru și pe cei din afară, și arată-Te Dumnezeu adevărat peste el, ca să vadă neamurile pământului și să se plece, Doamne! O, e aproape să-și dea duhul acest neam, nu-l lăsa să piară, că n-are păstor, ci Tu ești Păstorul lui! [...]Eu vin mereu cuvânt la el ca să-l fac întâiul între popoare când nimeni nu se așteaptă să fie așa, și să fie așa Domnul cu oamenii pe pământ.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 11 septembrie 2010)

“Dumnezeul” Pucioasei dialoghează apoi cu duhul care se pretinde a fi “Ioan Botezătorul”, mărturisindu-i acestuia că nu știe ce să Se mai facă și cum să mai procedeze cu românii, căci aceștia se încăpățânează să fie nerecunoscători asupra “alegerii” lor divine. Ei preferă să-și astupe urechile, să nu creadă și să nu se alăture doctrinei Noului Ierusalim de la Pucioasa:

“— O, proorocule mare și botezătorule al Meu și al multora care s-au adus spre credința lor în Mine! O, ce să le fac dacă nu Mă aud, dacă nu deschid glasului Meu cel mult peste ei? Își atrag ceea ce-și lucrează și așa Îl văd pe Dumnezeu, Care strigă la ei ca să-L audă și să-L asculte pe El.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 11 septembrie 2010)

De aceea, preoții bisericii majoritare (BOR) sunt chemați să se alăture ei înșiși doctrinei pucioșiste și să se scoale la mărturisirea ei, pentru a se face astfel model viu pentru ceilalți români și a salva în acest mod neamul român de la pieire:

“Sculați-vă, voi, cei ce stați pe scaun de păstori peste sufletul neamului român și deschideți glasului Meu de peste voi! Nu vă amăgiți cu cele trecătoare, căci este Dumnezeu, și trebuie să-L dovediți pe El dacă stați sub nume de slujitori pentru El pe pământ! O, deschideți-Mi! Nu vin să vă fac rău, ci vin Mântuitor! Nimic nu vă cer decât iubire și primire și credință ca să vă dau mântuirea, ca să salvăm acest neam.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 11 septembrie 2010)

“Poporul” pucios, în schimb (adică totalitatea adepților și simpatizanților doctrinei pucioșiste), este cotat ca “înaintemergător” al “Dumnezeului” de la Pucioasa, pe modelul lui Ioan Botezătorul:

“Eu sunt în mijlocul neamului român cuvânt cu lumină în el peste om, și stau în mijlocul lui cu tine și lucrez cu tine minunat, poporul Meu, ca să știe acest neam că între el și Mine te am pe tine înaintemergător spre el și că că Eu vin mereu cuvânt la el ca să-l fac întâiul între popoare când nimeni nu se așteaptă să fie așa, și să fie așa Domnul cu oamenii pe pământ. Amin.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 11 septembrie 2010)

Rămâne de văzut acum dacă preoții bisericii (BOR) vor lua poziția de drepți și se vor scula la propovăduirea pucioșească, dacă “înaintemergătorii” de la Pucioasa vor fi eficienți în mersul lor avangardist și dacă neamul român își va da duhul până la urmă sau va interveni o resuscitare miraculoasă de ultim moment care-l va salva și-l va face, în sfârșit, “întâiul între popoare”.

  #18  
Vechi 04.10.2010, 17:47:07
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 253. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim din 21-09-2010

253. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim din 21-09-2010 (I)

Răstălmăcind încă odată Scriptura, liderii pucioși încearcă să-i aburească pe simpatizanții lor cu scamatoria care pretinde cum că la Pucioasa ar fi avut loc (și chiar se repetă, din când în când) “A Doua Venire a Domnului”:

Vin pe pământ cuvânt de facere a omului, că este scris iarăși să vin. Sunt Domnul Iisus Hristos și iarăși vin, și grăiesc Eu Însumi cu omul și stau nevăzut, căci sunt înconjurat de cetele îngerești cele fără de trup, așa precum M-am înălțat la Tatăl când M-am despărțit de ucenicii Mei, căci un nor de îngeri M-a ascuns de la fața lor și li s-a spus lor prin glas de înger: "Acest Iisus tot așa va și veni, precum L-ați văzut că S-a înălțat la Tatăl". (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Întrucât pe “Iisus de la Pucioasa” nimeni nu L-a văzut, mistificatorii pucioși încearcă să-i convingă aici pe adepții lor că Biblia ar fi proorocit despre o revenire tainică a Domnului, venire care va fi nevăzută de ochiul omenesc. Adică, exact așa cum zic ei că are loc astăzi venirea “Domnului” la Pucioasa. Ei sugerează că, fiind înconjurat de îngerii cei fără de trup și nevăzuți, împletiți într-un nor des și întunecos, în mod automat și “Domnul” lor a devenit nevăzut de ochii omenești. Ei mai pretind că și la Înălțare norul de îngeri L-ar fi ascuns pe Iisus privirii ucenicilor Lui, deci fenomenul se repetă oarecum, dar în sens invers: de sus în jos.
În realitate, această a doua venire a Domnului fusese proorocită în cartea Faptelor Apostolilor astfel:

“Și acestea zicând, pe când ei priveau, S-a înălțat și un nor L-a luat de la ochii lor.
Și privind ei, pe când El mergea la cer, iată doi bărbați au stat lângă ei, îmbrăcați în haine albe,
Care au și zis: Bărbați galileieni, de ce stați privind la cer? Acest Iisus care S-a înălțat de la voi la cer, astfel va și veni, precum L-ați văzut mergând la cer.” (Fapte, 1: 9-11)

Așadar, Biblia vorbește clar despre un Iisus văzut care Se înalță la cer, și nu despre unul nevăzut. Ucenicii Îl priveau cum Se înalță la cer și L-au văzut pe Domnul (cităm din Biblie): “...pe când ei priveau...precum L-ați văzut...”. Abia după ce El a ajuns sus de tot, dincolo de puterea lor firească de scrutare a văzduhului, abia atunci nu L-au mai văzut. În schimb, ucenicii liderilor Pucioși nu L-au văzut pe “Domnul” lor, dar li se sugerează că nici nu era cazul, pe motiv că nici ucenicii lui Iisus nu L-au văzut pe Iisus la Înălțare. Aceasta este însă o mistificare evidentă. Biblia spune că norul “...L-a luat de la ochii lor”, adică L-a transportat spre înălțimi până ce nu a mai putut fi văzut. Biblia nu spune că norul L-a învăluit pe Iisus ca să-L facă nevăzut. Aceasta este o scamatorie pucioșească, inventată anume ca să sugereze că, tot așa, pe Domnul nu-L va vedea nimeni nici la reîntoarcerea pe pământ.
Dimpotrivă, Biblia spune că la a doua venire a Domnului “tot ochiul Îl va vedea”:

“Iată, El vine cu norii și orice ochi Îl va vedea și-L vor vedea și cei ce L-au împuns și se vor jeli, din pricina Lui, toate semințiile pământului. Așa. Amin.” (Apoc. 1,7)

Dar, dacă El va veni “nevăzut”, așa cum mint pucioșii, cum Îl va mai vedea tot ochiul de pe Pământ?

O nouă răstălmăcire a Scripturii apare atunci când se citează următorul verset din Evanghelia după Luca:

"Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu" (Luca, 4,4)

Liderii pucioși reproduc acest verset aproape exact, operând însă o subtilă modificare prin omisiune: Cuvântul Domnului nu mai “iese din gura lui Dumnezeu” ci “iese de la Dumnezeu”:

“O, poporul Meu, stau în mijlocul tău cuvânt și praznic de cuvânt, pentru că mama Mea Fecioara este sărbătorită de cetele de sfinți și de îngeri și de neamuri în cer și pe pământ, iar Eu o îmbrățișez pe mama Mea și Mă fac cuvânt pentru ea, iar ea pentru Mine, că e praznic sfânt, și cuvântul Meu este hrană îngerească, hrana sfinților și a îngerilor, o, fiilor, și tot așa și a omului trebuie să fie, o, tot așa, că scris este: "Nu numai cu pâine trebuie să se hrănească omul, ci cu orice cuvânt care iese de la Dumnezeu". O, de-ar căuta omul așa, ar înțelege el atunci venirea Mea cea de azi în cuvânt.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Aici este dezvăluit pe față și scopul modificării: ca cel ce citește să înțeleagă “venirea cea de azi în cuvânt” a ”Dumnezeului” de la Pucioasa exact așa cum doresc liderii pucioși: nevăzut, necunoscut. Motivația ascunsă este însă următoarea: ca nu cumva se ivească niscaiva cusurgii, care să reclame că “vorbirea Domnului” care a venit timp de 25 de ani prin gura Verginicăi, apoi alți ani buni prin gura Mariei, apoi prin gura Mihaelei ( cea care întocmește astăzi predicile intitulate “Cuvinte” și le prezintă ca “ieșite de la Dumnezeu”) nu venea “prin gura lui Dumnezeu”, așa cum promite în mod explicit Scriptura.
Pentru a atenua răstălmăcirea, liderii pucioși revin apoi și precizează că într-adevăr Cuvântul iese din gura lui Dumnezeu, dar ajunge la om prin intermediari, căci prin liderii pucioși (prin mamița Verginica, prin lelica Maria și prin lelița Mihaela) “ vine de la Dumnezeu” Cuvântul:

“...omul se hrănește numai cu pâine, sărăcuțul de el, și nu știe de hrana cea îngerească, de cuvântul care iese din gura Mea, de tot cuvântul care vine de la Dumnezeu...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

De altfel, liderii pucioși sunt nemulțumiți că în canonul Scripturilor nu sunt incluse și “Cuvintele” lor. De aceea, ignorând vizibil locul și rolul Sfintei Tradiții, care completează Scripturile, emit pretenția ca Scripturile să fie completate și cu alte Scripturi:

“Omul s-a obișnuit să numească Scriptură numai cartea pe care este scris acest nume, dar Scripturile sunt mari, mamă, mari și până la Mine, și după Mine, și în acele Scripturi ești și tu cu nașterea ta, cu copilăria ta, cu sfințenia ta, cu iubirea ta, cu credința ta, cu viața ta la templu de rugăciune, mamă, cu nașterea Mea din tine, o, mama Mea Fecioară și pururea Fecioară, și de la tine și până azi s-au scris Scripturi multe, mamă, și s-au binecuvântat locuri și oameni și multe lucrări cerești peste oameni și mulți sfinți pentru cer s-au ridicat dintre oameni și au înmulțit ei numărul bisericii Mele și s-a scris în Scripturile vremii viața lor...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Liderii pucioși pretind că Scriptura (aici referindu-se la Biblia clasică) proorocește că mulți vor cerceta cu de-amănuntul actualul “Cuvânt” de la Pucioasa:

“Numai cei înțelepți cred și pricep cuvântul Meu, iar cei ce lucrează fărădelegea nu pricep, mamă, nu pricep nimic, și se îndeletnicesc pe mai departe cu hrana lor, cu fărădelegea, mamă, și este scris în Scripturi că mulți vor cerceta cartea aceasta a Mea de azi și cu deamănuntul vor căuta în ea...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

În realitate, Scriptura se referă la ea însăși când face această profeție și nu la balivernele pucioșilor:

“Iar tu, Daniele, ține ascunse cuvintele și pecetluiește cartea până la sfârșitul vremii. Mulți vor cerceta-o cu de-amănuntul și va crește știința.” (Dan. 12,4)
  #19  
Vechi 04.10.2010, 17:55:44
mariamargareta mariamargareta is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.12.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.366
Implicit 253. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim din 21-09-2010

253. Comentariu la predica liderilor pucioși de la Noul Ierusalim din 21-09-2010 (II)



Sunt apoi căinați toți acei adepți care au evadat în ultima vreme din “raiul” pucios, pe motiv că au ieșit în lume, nemulțumiți că între hotarele pucioșilor n-au găsit nici liniște, nici pace, nici dreptate, nici odihnă, ci numai “greul venirii Domnului” și “frica” paralizantă indusă de liderii pucioși și “marea ascultare” necondiționată de “sfinții de sus” și de “sfinții de jos” (liderii pucioși) și de “îngeri” (duhurile de la Pucioasa):

“O, ce va face cel ce a fost în această taină învăluit și așezat și s-a plictisit de ea și a căutat în afară apoi, Fiule Doamne? O, ce-o fi căutat? Liniștea sau pacea? Dreptatea sau odihna? O, vai celor ce nu le-au fost bine cu greul venirii Tale, cu taina aceasta mare și purtată cu frică și cu mare ascultare de sfinți și de îngeri...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)


Evident că, cei care au plecat, au plecat ca să caute în altă parte ceea ce au sperat să găsească la Pucioasa, dar n-au găsit: liniște, pace, dreptate și odihnă sufletească.


Liderii pucioși pretind că ei o aud pe Maica Domnului spunându-le că Fiul lui Dumnezeu a coborât pe pământ la Pucioasa, unde stă nevăzut și învăluit de cetele îngerești în mijlocul “poporului” pucios:

“O, popor născut din cuvântul Fiului meu Iisus Hristos, vezi cum stai, cercetează-ți mereu statul față în față cu taina aceasta mare, care te-a născut ca să fii tu cortul lui Dumnezeu pe pământ în zilele acestea. Mereu, mereu să iei și să mănânci hrana îngerilor și a sfinților, că s-a unit cerul cu pământul în vremea ta cu Domnul pe pământ și stă Fiul meu nevăzut și învăluit de cetele îngerești în mijlocul tău grăind peste pământ și te-a făcut Domnul trimisul Său spre oameni și vin oamenii la tine ca să ia de pe masa ta cu Domnul...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Până și pretenția că “vin oamenii la Pucioasa ca să stea cu pucioșii la masa lor și să ia învățătură de la liderii pucioși” este exagerată. E drept că a existat prin anii ’90 o curiozitate exagerată față de “fenomenul de la Pucioasa”, cazul fiind mediatizat pe vremea aceea și cu oarecare interes mercantil; dar lucrurile s-au limpezit între timp și prea puțini sunt acuma cei care mai vin la Pucioasa ca “să-L caute pe Dumnezeu”.

Românii trebuie să fie de acum tare mândri: liderii pucioși anunță cu surle și trâmbițe apocaliptice înființarea pe teritoriul românesc a unui regat de nebiruit, condus de cei doi moguli Mihaela și Nicușor și numit Noul Israel, cu capitala la Noul Ierusalim. Înghesuiala la vârf a ajuns la cote nebănuite: la concurență neloială cu președintele Traian I și concomitent cu regele Mihai I, cu regele Cioabă I și cu împăratul Iulian I, rromii și rromânii se pot mândri acum că sunt mânați spre pășuni grase de către mogulii Nicolae I și Mihaela I, care fericesc norodul cu ideile lor istețe de oi crețe, adunate în volumul de panseuri pseudo-creștine intitulate fraudulos “Cuvântul lui Dumnezeu”:

“O, [...], o, Fiule al meu, [...] dar Tu ai lucrare tainică și Te desăvârșești prin ea peste pământ și-Ți naști și-Ți crești un nou popor, un nou Israel, un regat de nebiruit, împărăția cerurilor cu oamenii, neamul creștinesc cel plin de duhul și de trupul sfințeniei, Doamne, neam nou-născut din cuvântul Tău cel nou, și căruia Tu îi pui pe creștet numele Tău cel nou: Cuvântul lui Dumnezeu,[...]” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)


“Poporul cel sfânt” al pucioșilor, condus pe noi culmi de progres și civilizație de către acești doi moguli, va renunța în scurt timp la pâine, la cartofi și la fasole și la orice grijă privind procurarea și pregătirea mâncării. Ei se vor hrăni ca îngerii, doar cu Cuvântul lui Dumnezeu:

Cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul Tău cel de azi, care naște un popor și pe care va fi să-l hrănești cu hrana îngerilor[...]” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Neisprăviților li se atrage serios atenția ca nu cumva să propovăduiască și ei, de capul lor, învățătura de la Pucioasa. Pentru că nici “Cuvântul” de la Pucioasa nu grăiește cu oricine, nu oricine este îndreptățit să anunțe lumii întregi acest “Cuvânt” de la Pucioasa, ci numai cei doi lideri, solii “Celui Nevăzut, Necunoscut, și Învăluit în cetele îngerești”:

“[...]și nu oricine trebuie să vestească măreața Ta lucrare a cuvântului Tău, căci nu cu oricine grăiește acest cuvânt ca să fie el împărțit la oameni, ci numai cu cei pe care Tu îi chemi și îi înveți și îi trimiți apoi să se facă pildă de împărăție a Ta între oameni, că altfel Tu nu poți lua naștere în oameni. O, să nu se apuce omul neisprăvit să ia cuvântul Tău spre vestire,...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Ignorând faptul că pensionarii primesc pensie ca un drept ce li se cuvine, în urma unor ani îndelungați de cotizare la stat, mogulii pucioși îi critică sever pe cei care vor astăzi pensii mai mari de la guvern, amintindu-le că pe vremuri nu existau pensii, iar toată nădejdea bătrânilor era numai și numai la Dumnezeu:

“ [...] azi nu mai știe omul să nădăjduiască în Dumnezeu, și numai în om nădăjduiește omul și nu se pregătește pentru Mine, ci numai pentru bătrânețe se pregătește, bietul de el, și nădăjduiește în pensie pentru bătrânețe, și nu în Dumnezeu, și nu în sărăcia cea pentru mântuirea lui. O, nici un sfânt n-a avut pe pământ pensie, ci a avut pe Dumnezeu și n-a așteptat de la om, ci numai de la Dumnezeu.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

S-ar putea crede însă și că cei doi moguli pucioși, Nicolae și Mihaela Pucioșescu, sunt mai degrabă invidioși pe cei care au pensii, întrucât amândoi nu au astăzi nici o pensie, îndată ce n-au muncit mai nimic toată viața, ci au preferat să-i întrețină alții, ca pe niște stăpâni de sclavi. Ei, care vorbesc pompos despre “sărăcie pentru mântuire”, sunt doi farisei fanatici care trăiesc pe picior mare: au case și terenuri, mașini scumpe, bani primiți prin donații, confort modern, aparatură electronică și slugi care le fac zilnic mâncare și curat în cameră. Până și pravila zilnică nu și-o fac singuri, ci își cheamă supușii ca “să-i ajute” la citit, dându-le fiecăruia câte o felie bună din Psaltire ca s-o parcurgă pentru ei, ca și când te-ai putea ruga la Dumnezeu și prin interpuși. Ei răstălmăcesc duhul prevederii pe care-l dovedesc creștinii care își pregătesc din timp o pensie pentru bătrânețe, ca să nu cadă pacoste și grijă peste semenii lor, și-l transformă în mod cinic și sarcastic în “nădejde păcătoasă și neputincioasă” și în nădăjduirea că vor apuca “zile grele și nevoi”:

“Spun așa că Mă doare de la nădejdea cea păcătoasă și neputincioasă a omului care-și pregătește bătrânețea cu mintea lui căzută, nădăjduind în zile grele și în nevoi pentru viața lui.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Mogulii pucioși “proorocesc” apoi că bieții pensionari nu vor mai primi nici măcar puținul primit până acum: curând, curând, ei nu vor mai primi nimic, nimic!!! :

“O, de-ai ști tu, omule, ce zile vin, nu le-ai mai dori să vină, ci ai sta numai cu ziua Mea, numai cu vremea Mea, numai cu venirea Mea, că nu-ți va mai da nimeni nimic, nimic, curând, curând.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 21 septembrie 2010)

Bieții bătrâni! Vor trăi și vor vedea... cum e cu proorociile astea apocaliptice pucioșești.
  #20  
Vechi 04.10.2010, 18:55:52
faniii faniii is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 23.09.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 6
Implicit @mariamargareta

cu siguranta , " ai un dinte " impotriva "puciosilor " , cum le spui tu . Consumi energie , nu gluma ! Am ramas surprins de cat de apriga esti si sunt convins ca doar dintr-o problema personala se poate aprinde omul asa , altfel iti risti sanatatea ...

Doamne , ajuta-ne !
Subiect închis

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Cetatea Noul Ierusalim idealist Calugarul 12 18.01.2013 12:13:01
Mesaj,propunere TEOLOGUL Generalitati 45 08.01.2011 13:16:34
Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa mihailt Secte si culte 2319 31.07.2010 00:36:37
un mesaj frumos The_Fallen Generalitati 1 14.07.2010 23:22:29