|
#81
|
||||
|
||||
Citat:
|
#82
|
|||
|
|||
Citat:
Perfect, hunii produceau bijuterii frumoase. La fel faceau si gotii. Asta nu inseamna ca nu erau net inferiori ca civilizatie fata de romani. Construirea unei civilizatii este ceva infinit mai complex decat stapanirea unei tehnici de prelucrare a unor metale. |
#83
|
||||
|
||||
Citat:
|
#84
|
|||
|
|||
Citat:
"Apusul care apus de mult de la dreapta credință se izbește în mintea lui de zidurile înțelepciunii acestei lumi și nemaiputând trece dincolo s-a oprit ca înțelegere a Tainei doar la milostenia socială, la faptele de caritate (șoșoni, galoși, tricouri și hrană pentru trup). Au uitat cu desăvârșire ce zice mântuitorul: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă” (Matei 6,33). Punându-l pe Papă în locul Mântuitorului putem zice „la așa cap, așa căciulă” sau „la așa cap, așa gândire”. Cât despre roadele duhovnicești, aceste se văd dacă ai ochi duhovnicești și vrei să le vezi. Că zice Sfântul Apostol Petru: „Pe preoții cei dintre voi îi rog ca unul ce sunt împreună-preot și martor al patimilor lui Hristos și părtaș al slavei celei ce va să se descopere; Păstoriți turma lui Dumnezeu, dată în paza voastră, cercetând-o, nu cu silnicie, ci din dragoste; nu ca și când ați fi stăpâni peste Biserici, ci pilede făcându-vă turmei...” |
#85
|
|||
|
|||
Citat:
Cine anume stie mai multe despre acele tablite? Cine nu da voie sa fie cercetate si ce dovezi ai ca astfel de cercetari sunt interzise? |
#86
|
||||
|
||||
Citat:
Mersi pentru link-uri. Citat:
__________________
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, pentru Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. |
#87
|
||||
|
||||
Citat:
Ce e asa de greu a admite macar posibilitatea ca si dacii au fost elevati ca societate, cultura, etc.
__________________
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, pentru Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. |
#88
|
|||
|
|||
CIVILIZÁȚIE s.f. Nivel de dezvoltare la care se găsește viața socială, materială și spirituală a unei formații sociale sau a unui grup social; stare a vieții sociale, economice și culturale a unui popor, a unei epoci etc. ♦ Grad dezvoltat de cultură materială a unui popor, a unei societăți etc. [Gen. -iei, var. civilizațiune s.f. / cf. fr. civilisation].
Cultura in Dacia.
|
#89
|
|||
|
|||
Ca element de originalitate, se poate mentiona cifra 6 pe care o foloseau dacii in calculul calendarului si pe care o intalnim si in alte ocazii. Spre exemplu: - pe basorelieful de la Ostia sub forma numaraului de altare ce se afla deasupra pesterii; - pe basorelieful de la Sarmizegetus, unde 6 altare inconjoara capul lui Mithras; - pe sculptura de la Alba Iulia, asemanatoare basoreliefului precedent; - numarul de martori folositi in dreptul consuetudinar vechi românesc in toate tinuturile locuite de români, chiar si in Polonia; - confederatia etrusca (2x6=12) si numaratoarea sumeriana sexazecimala), explicabile prin plecarea sumerienilor si etruscilor din zona muntilor apuseni (Paul Lazar Tonciulescu - De la Tartaria la Tara Luanei); - duzina, in general, ca numar; - folosirea cifrei 6 in sens de atentionare. Pe plan educational, influentele romane au fost net negative. De la un popor educat in cultul cotropirii si jafului, dacii n-aveau ce invata si nici nu au preluat nimic. Poporul român a ramas caracterizat de acelasi spirit pasnic, ospitalier si bland ca si stramosii lui traco-daci. Ei si-au continuat traditiile lor spirituale, mult mai bogate decat se credea, situatie pe care arheologicii nostri au demonstrat-o convingator si in repetate randuri dupa cel de-al doilea razboi mondial. Poate ca tocmai in aceasta rezida si unele cauze care i-au favorizat pe romani: productia redusa de arme si, in general, lipsa spiritului de agresivitate si a dorintei de a se infrupta din bunurile materiale ale vecinilor, transmisa de-a lungul secolelor pana in timpurile noastre. Exista inca astazi autori la care problema incursiunilor dacilor in zonele ocupate de romani este trata confuz. Paul Mackendrick, de exemplu, pe de o parte insista permanent asupra bogatiilor fabuloase ale dacilor, releva spiritul lor pacifist pentru ca exact o pagina mai departe sa afirme ca "Dacii ... au intreprins incursiuni in teritoriul roman, de unde isi procurau mijloacele de cumparare". Acel incursiuni aveau rol militar de informare si distrugere a lucrarilor de pregatirea ale romanilor impotriva Daciei din perioada celor 200 de ani anteriori lui Traian, iar dupa aceea pentru eliberarea teritoriului ocupat de romani. Dacii erau pacifisti dar nu lasi. Educatia lor ii facea nemuritori, asa cum de altfel au ramas in istorie! |
#90
|
|||
|
|||
Femeile dace
Poporul dac nu a fost constituit numai din acei barbati viteji care au uimit antichitatea cu credinta si curajul lor, ci si din cealalta jumatate, cea feminina pe a caror rabdare si putere de munca si-au bazat cei plecati in nesfirsite razboaie, succesele.
Daca pentru acei barbati viteji istoriografia antica a fost zgircita apoi pentru femeile dacilor aceiasi istoriografie a fost vitrega de-a dreptul neraminindu-ne decit arareori vre-un nume. Astfel este cazul unei monede descoperite in Transilvania pe care este inscriptionat numele ZINA (Doamna?), nume ce se pare ca a apartinut unei regine probabil, tinind cont de datarea monedei, aceasta regina ar putea fi sotia lui BUREBISTA. Cu toate acestea in societatea geto-daca, rolul femeii trebuie sa fi fost cu totul deosebit dupa cum se vede si din chipurile de femei dace sculptate pe Columna inaltata de romani dupa razboaiele dacice. Ani in sir Traian a sarbatorit marea sa victorie prin serbari si lucrari edilitare ori prin ridicarea unor monumente de arta si desigur sculptorii, artisti fiind nu au fost impresionati doar de calitatile barbatilor ci si de trasaturile femeilor dace. Columna ne infatiseaza femeia daca in mai multe ipostaze, ipostaze in care acestea apar zvelte dar cu expresii aspre si mindre, cu o finete incontestabila a trasaturilor,cu fata ovala, frunte inalta, ochi expresivi, nas drept, buze frumos conturate, par lung pieptanat cu carare pe mijloc, acoperind timplele si lasind libere urechile, par strins legat intr-un coc bogat la ceafa si acoperit cu o naframa. Daca dupa doua milenii gratia si eleganta lor s-a pastrat in piatra nu e greu sa ne imaginam cit de frumoase erau modelele (si prin extensie toate femeile dacilor!) din care s-au inspirat artistii antici. Imbracamintea era compusa din camasi incretite la git, asemanatoare iilor de azi, cu mineci lungi si largi sau cu mineci scurte si cu fusta pina la pamint, peste care, uneori poarta o manta amplu drapata. In picioare poarta opinci de piele vara si de blana iarna. Obiectele de podoaba sint variate si denota gust si eleganta. Coliere torsionate din argint sau bronz sau lanturi impletite cu deosebita maiestrie le impodobesc frumoasele grumazuri. Miinile au bratari din fire groase de argint rasucite sau lanturi impletite, avind extremitatile in forma cap de sarpe stilizat, iar degetele sint pline de inele spiralate sau de simple verigi. Agrafele au forme diverse, tipice fiind cele cu nodozitati pe arc in forma de lingurita sau scut. Cerceii gasiti sint in forma de veriga subtire, avind atasat la partea inferioara un pandativ fin.Toate aceste podoabe sint atestate de arheologie si impreuna cu un numar mare de margele de sticla, viu colorate , arata gradul de cochetarie al femeilor dace. Viata acestor femei poate fi descifrata in parte, judecind dupa scenele de pe columna si din reprezentarile de pe monumentul de la Adamclisi, unde femeia daca este infatisata fie ducind in brate un sugar si de mina copii mai mari, fie purtind copilul intr-o copaie pe cap. In toate ipostazele insa ele sint mame duioase pline de afectiune pentru copii lor. Ocupatiile zilnice,rolul lor in economia societatii geto-dacice pot fi reconstituite. Fara indoiala ca lor le reveneau o mare parte din muncile agricole sau din munca de crestere a animalelor domestice. Pe linga acestea lor le sint rezervate mestesugurile casnice - tors,tesut,croit,cusut --,si intr-o oarecare masura olaritul. Obiectele de ceramica reprezinta cele mai numeroase vestigii. Fara indoiala ca se practica si olaritul la roata, dar marea majoritate a vaselor sint lucrate cu mina de catre femei, in forme traditionale specifice, pentru uzul casnic. Inclinatia femeilor spre frumos face ca si acestea sa fie bogat ornamentate cu briuri alveolare, cu linii oncizate si crestaturi ori cu butoni aplicati. Deosebita lor grija pentru copii le face sa plamadeasca din lut, odata cu vasele necesare gospodariei si vase miniaturale cit si unele papusi pentru joaca. Coroborind descoperirile arheologice cu cercetarile lingvistice si etnografice,cu studiile antropologice, se reliefeaza rolul femeii in familia daca, rol clar conturat. Ea e stapina casei,pe care o conduce cu abnegatie si fermitate adesea in lipsa barbatului. Morala e pazita cu strasnicie, tot femeile ocupindu-se cu educatia copiilor. Femeile dace erau gospodine desavirsite. Se pricepeau sa gateasca fierturi din zarzavaturi si radacini aromate si hranitoare, ca si din carnea de vinat si din peste. Faceau turte de mei si griu macinat. Puneau chiar muraturi. Traco-getii sint inventatorii multor alimente fermentate, brinzeturile si borsul le apartin si mai nou s-a descoperit ca si braga, considerata orientala, este de fapt o bautura tracica. Berea si vinul erau preparate in gospodariile dacilor cu mult inainte ca Europa sa le poata savura. Inventarul gospodariilor din Dacia este foarte complex demonstrind imaginatia constructiva a dacilor, totusi, stiindu-se ca civilizatia dacica este o civilizatie a lemnului si deci cele mai multe dovezi ale acesteia s-au pierdut, ne putem face o imagine a unui astfel de inventar ! Bucataria geto-daca era pe cit de simpla si de sobra pe atit de bine armonizata nutritiv. Femeile dacilor nu prajeau grasimi, nu foloseau carnea in mod exagerat si nici sarea in mod excesiv. Preferau sa fiarba alimentele sau sa le serveasca la masa in stare cruda. Sint descrise ospete, in literatuta antica, din care se poate afla ca baza alimentatiei o constituie zarzavaturile, radacinoasele, fructele, lactatele. Pastrarea peste iarna a vegetalelor in stare proaspata nu era un secret pentru femeile dace si nici stuparitul, albinele autohtone fiind o specie foarte bine adaptata la clima temperata si in consecinta foarte productiva . Toate acestea arata rolul femeii in viata de zi cu zi . Cadrul in care isi desfasoara femeia activitatea este familia,caminul. Locuintele au o forma patrulatera, ovala, rotunda sau poligonala. Unele au fundament de piatra, fie din piatra fasonata fie din piatra de riu sau bucati de stinca. Peretii sint de barne de lemn acoperiti cu lipitura de lut si spoiti in diverse culori, sau din pari batuti in pamint uniti printr-o impletitura de nuiele lipita cu lut si tencuita. La intrare, pragul si usa de lemn,batuta deseori, cu tinte de fier, avind floarea frumos ornamentata cu motive geometrice sau cu motive vegetale stilizate. Casele, dintre care unele cu etaj, aveau una sau mai multe incaperi si un pridvor. Acoperisurile, in doua ape, erau de tigla, sindrila sau paie. In jurul locuintelor erau gropi pentru pastrarea proviziilor, cu pereti arsi, si exista certitudinea ca aveau si hambare de lemn la suprafata. Proviziile le pastrau in chiupuri mari de lut ingropate in pamint. Acesta este universul casnic al femeilor dace si este neindoielnic faptul ca ele ajutau la construirea lui, uneori in mod decisiv dar intotdeauna individualizindu-l. |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Istoria Romanilor!!!:) | AndruscaCIM | Generalitati | 2 | 15.05.2012 23:18:38 |
Sa nu uitam istoria! | Adriana Cluj | Stiri, actualitati, anunturi | 1 | 02.07.2011 20:41:54 |
de ce se falsifica istoria? | camidece | Generalitati | 6 | 29.09.2009 22:45:37 |
Istoria altfel | camidece | Generalitati | 3 | 29.09.2009 22:06:08 |
100 de ani de istoria religiilor | odin | Generalitati | 0 | 09.03.2007 18:47:32 |
|