Holocaustul

[Radianta]

Consider nedemocratica o lege care sa pedepseasca negarea holocaustului.

În prealabil postat de umilul

Din cate am vazut persoana care a deschis topicul a plecat dupa ce a hulit sau se afla pe forum sub alt nume (cel mai probabil).

Persoana la care te referi, este un om foarte invatat, autor de carti. Nu am stiut nici eu acest lucru; l-au stiut insa unii, care au fost extrem de politicosi cu acesta. Acum stiu si de ce. I-am vazut o carte in librarii si acum regret ca nu am cumparat-o.

Dar, revenind la toic, as vrea sa va spun ca am citit un articol, care m-a facut sa-mi bata mai tare inima din pieptu-mi de roman. Este un articol despre un om, care a salvat multime de evrei in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial. Este vorba de Printul Constantin Caradgea.
Nascut in Olanda, in ilustra familie nobiliara de origine greco-bizantina Karadja, acesta dobandeste cetatenia romana dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial. Educatia temeinica si calitatile sale i-au permis sa intre in diplomatie si a fost un numar de ani consul la Budapesta, Stockholm si Berlin.

Primele avertismente ale abuzurilor germane

In functia sa de Consul General al Romaniei in aceasta tara a adus deseori la cunostinta de politicile antisemite aprobate de cel de-Al Treilea Reich si de necesitatea protejarii evreilor cu nationalitate romana din acest stat.

A mers atat de departe incat a avertizat ca, daca nu se vor lua masuri urgente, foarte multi vor fi inchisi in lagare de concentrare si intuia inca de pe atunci ca urmau sa fie ucisi. Aceasta se intampla cu aproape doi ani inainte de inceperea constructiei lagarului de la Auschwitz.

Un siretlic insala vigilenta persecutorilor

In 1941, diplomatul roman primeste instructiuni de la Ministerul Roman de Externe ca pe toate pasapoartele evreilor romani stabiliti in statul nazist sa se treaca etnia lor, punand si mai multe obstacole in calea repatrierii lor in siguranta.

A refuzat sa faca acest lucru, dar pentru a nu ii antagoniza pe germani, ofera ca alternativa trecerea unei inscriptii particulare in acele pasapoarte, alternativa pe care ministerul a acceptat-o.

Partea germana a fost anuntata de efectuarea acelei modificari, dar nu s-a specificat in ceea ce consta ea de fapt. A fost lasata sa creada ca mentiunea de "evreu" va aparea in pasapoartele cu pricina, iar acest truc a pacalit pentru o vreme autoritatile naziste.

Incomod la Berlin

Atunci cand s-a aflat de ajutorul acordat evreimii romanesti, care s-a rasfrant in unele cazuri si asupra celei germane, este declarat "persona non grata". Ajuns inapoi la Bucuresti, este investit in functia de director al departamentului consular al Ministerului de Externe.

Prin intermediul acestei functii, cere tuturor diplomatilor romani de peste hotare sa protejeze evreii cu radacini romanesti impotriva oricaror tipuri de abuzuri. In ultima instanta, se puteau emite certificate oficiale prin care era garantata siguranta lor in cazul reintoarcerii in tara, germanii neputand a se atinge de posesorii acestor acte.

Reuseste in a face din Romania un refugiu al evreilor de pe intreg continentul, convingand autoritatile sa le ofere adapost, pana cand acestia pot aranja sa emigreze in alte tari si condamna in repetate randuri, in termeni duri, nedreptatile la care erau supusi unii evrei de catre germani, desi erau cetateni romani.

Trenurile cu refugiati din Franta

Spre sfarsitul razboiului, masinaria de exterminare germana devenise din ce in ce mai eficienta si deportarile au inceput din toate colturile europene. Regimul de la Vichy anuntase guvernul roman ca evreii cu origini romanesti vor fi si ei trimisi in lagare.

Constantin Karadja nu a precupetit niciun efort si a facut astfel incat toti cei in cauza sa fie repatriati. Cele cateva trenuri care au plecat din Franta urmau sa transporte cateva sute de evrei, dar este foarte posibil ca numarul lor sa fie in randul miilor.

Exodul din Ungaria

In anul urmator a inceput o campanie sistematica de masacrare a evreilor in Ungaria. Cateva sute de mii de evrei au fost deportati la Auschwitz si omorati. In interiorul tarii au inceput persecutarile, executiile fiind la ordinea zilei. Echipe ale mortii intrau in ghetouri si lasau in urma lor numai cadavre.

In acest context, Constantin Karadja si-a folosit influenta ca peste 51.000 de evrei sa se poata adaposti in Romania, astfel scapand de moarte, celor cu origini romanesti alaturandu-se si un numar impresionant de evrei unguri.

Sfarsitul razboiului l-a surprins lucrand tot in cadrul Ministerului de Externe, dar a fost dat afara de autoritatile comuniste, sub pretextul originii sale nesanatoase. Se stinge din viata in 1950, in anonimat.

O recunoastere tarzie

Locul sau binemeritat in istorie l-a castigat abia dupa 55 de ani de la moartea sa, cand i-au fost recunoscute faptele extraordinare de catre Yad Vashem, principala autoritate israeliana ce se ocupa cu studiul Holocaustului, fiind numit "Drept intre popoare".

Desi crimele romanesti impotriva evreilor sunt bine documentate si trebuie sa le recunoastem ca o realitate de necontestat, felul in care decurge acest proces ridica totusi multe semne de intrebare.

Pentru aceste fapte abominabile suntem in asa masura invinovatiti, incat, comisia Elie Wiesel declara ca in afara de Germania nazista, noi purtam cea mai mare responsabilitate pentru cele mai multe morti ale Holocaustului.

In aceasta retorica este minimalizat rolul politicii statului roman care a refuzat deportarea in lagarele de exterminare germane si cazurile nenumarate in care romanii au salvat evrei de la moarte.

Drepti intre popoare

Viorica Agarici, mama cunoscutului aviator Horia Agarici, a oprit un "tren al mortii" pentru o zi intreaga, timp in care a oferit mancare si apa sutelor de persoane inghesuite in vagoane, in ciuda obiectiilor aratate de oficialitatile locale si a soldatilor pusi sa vegheze trenul.

Regina Mama Elena s-a opus deportarii evreilor din Cernauti in Transnistria, salvand alte cateva mii, iar apoi in 1943 si 1944 a depus eforturi ca cei ramasi in acea provincie sa se intoarca in siguranta.

Traian Popovici, primarul orasului Cernauti, a salvat de la deportare inca 20.000 de evrei, punandu-i pe o lista cu persoane considerate indispensabile economiei regiunii, in conditiile in care lista initiala trebuia sa cuprinda doar 200 de nume.

Ofiterul Theodor Criveanu a fost insarcinat cu intocmirea de liste cu evreii ce puteau presta munca obligatorie in functie de anumite criterii stricte. El a trecut mii de persoane care nu le indeplineau, riscand in felul acesta si propria lui viata, putand fi executat pentru nerespectarea ordinelor primite.

Anghel Anutoiu, folosindu-se de functia sa de secretar al Comandamentului Corpului 5 Armata afla de momentele in care urmau sa se faca arestari sau razii si instiinteaza comunitatile de evrei vizate. Yad Vashem il acrediteaza si pe acesta cu salvarea a catorva mii de oameni.

http://www.ziare.com/cultura/documen...-evrei-1129590

În prealabil postat de Miha-anca

Persoana la care te referi, este un om foarte invatat, autor de carti. Nu am stiut nici eu acest lucru; l-au stiut insa unii, care au fost extrem de politicosi cu acesta. Acum stiu si de ce. I-am vazut o carte in librarii si acum regret ca nu am cumparat-o.

Pornind de la numele de Moshe, am gasit pe Wikipedia despre cine este vorba. Am constat cu aceasta ocazie, ca am avut onoarea de a avea printre noi, chiar daca doar in virtual, o mare personalitate:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moshe_Idel

[Nicador]

În prealabil postat de Miha-anca

Pornind de la numele de Moshe, am gasit pe Wikipedia despre cine este vorba. Am constat cu aceasta ocazie, ca am avut onoarea de a avea printre noi, chiar daca doar in virtual, o mare personalitate:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moshe_Idel

Post ironic si rautacios. Imi pare rau. L-am sters.

În prealabil postat de Nicador

Post ironic si rautacios. Imi pare rau. L-am sters.

Ma bucur ca a invins dragostea lui Iisus Hristos!

[heaven]

"Irena Sendler a fost o femeie de origine germană. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost angajata pentru a se ocupa de instalatia hidraulica din lagărele de concentrare, dar acest serviciu insemna mult mai mult pentru ea. Ea știa planurile terifiante ale naziștilor... Avea o dubita in care punea bagajele ei voluminoase. La sfârșitul fiecarei zile, Irena punea in
spatele dubitei genti pline cu copii, langa care statea câinele ei, instruit sa latre la toți soldații care, deranjati de câine nu mai controlau partea din spate a dubitei... In acest mod Irena a salvat mai mult de 2.500 de copii ! Când a fost descoperita i-au fost rupte mainile si picioarele, dar ea nu a renuntat la misiunea sa. In grădina casei ea a îngropat un borcan in care pusese o listă cu toate numele acelor copii. Ea si-a petrecut viata mergand in cautarea parintilor si rudelor acestora."

Aşa se explică de ce zâmbetul ei exprimă atâta fericire. Sufletul ei pare pe deplin răsplătit pentru faptele de iubire de care s-a învrednicit.

În prealabil postat de heaven

"Irena Sendler a fost o femeie de origine germană. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost angajata pentru a se ocupa de instalatia hidraulica din lagărele de concentrare, dar acest serviciu insemna mult mai mult pentru ea. Ea știa planurile terifiante ale naziștilor... Avea o dubita in care punea bagajele ei voluminoase. La sfârșitul fiecarei zile, Irena punea in
spatele dubitei genti pline cu copii, langa care statea câinele ei, instruit sa latre la toți soldații care, deranjati de câine nu mai controlau partea din spate a dubitei... In acest mod Irena a salvat mai mult de 2.500 de copii ! Când a fost descoperita i-au fost rupte mainile si picioarele, dar ea nu a renuntat la misiunea sa. In grădina casei ea a îngropat un borcan in care pusese o listă cu toate numele acelor copii. Ea si-a petrecut viata mergand in cautarea parintilor si rudelor acestora."

In Wikipedia scrie ca a scos 2500 copii de evrei din getto-ul din Warsovia, nu din lagarele de concentrare. Era dealtfel poloneza si romano-catolica.
Cinste ei!

[Dumitru73]

În prealabil postat de N.Priceputu

Aşa se explică de ce zâmbetul ei exprimă atâta fericire. Sufletul ei pare pe deplin răsplătit pentru faptele de iubire de care s-a învrednicit.

zâmbetul, întreg chipul ce radiaza de fericire, dar mai ales ochii ne spun că avem in faţă un om minunat.
unui astfel de om ar trebui să i se ridice statui.

Am găsit şi un film care o are ca protagonistă: The Courageous Heart of Irena Sendler