|
#221
|
|||
|
|||
Citat:
* Îmi bate gândul în altă direcție... Ne arăta profesorul G. Ionescu o deosebire majoră între psihologia franceză și cea americană, cu aplicație la nivelul psihopatologiei: pe cât de conservatoare, sobră, elegantă și vagă/speculativă (în chip fericit, cum șade bine științelor spiritului) e psihologia franceză (clasică), pe atât de grăbită, comportamentalistă, îngustă și vulgară, dar rapid eficace este psihologia americană. Două stiluri de a fi, cugeta și simți a două lumi atât de diferite ar fi explicația pentru aparenta decadență a Franței și momentana gomflare musculoasă și zgomotoasă a Americii. Altfel spus, lumea californizată de astăzi, lumea cisburgărului și a lui Coca-Cola, nu mai are vreme să gesteze oameni de înaltă cultură, între frontiere ori aiurea. Ce cultură să îți mai trebuiască atunci când ai banu, nene, sticla de Cola și friptanu rapid făptuibil? Or, îmi pare, Franța însăși a fost treptat atrasă în mrejele californiene... Simultan cu ea au luat drumul râgâitului și al pârțului spontan și alte țări care, printre mode și zgomotoase iamgini pompoase au uitat cine sunt, cine au fost și cine ar fi putut deveni. În concluzie, modelele de ieri made in France astăzi nu mai sunt nici viabile nici vandabile. Franța ar putea redeveni capitala culturii europene doar dacă lumea reușește să se scuture de minciuna facilă a bisnismenilor americani. Dar nu sunt semne că oamenii de azi doresc întoarcerea la cultură ci, mai degrabă, cufundarea tot mai amplă în labirintul pompos al ornamentațiilor unei civilizații sterile. Când stomacul și coinacul au fost bine aranjate, cui îi mai arde de-un panseu, de o meditație, de-o poruncă... America ne-a învățat că morții și proștii pot fi fascinanți și puternici. America delirează de zeci de ani, dar mai grav e că toate popoarele lumii au prins a o îngâna și iată, azi, tot pământul se zvârcolește, spasmodic, într-un delir sistematizat pe tema putere, glorie, sex. Cine va reinventa, oare, haloperidolul?.... Să nu fie între ditamai zgârie-norii ăia nici un creier a cărui idee să străpungă tavanul și să intre în cer?..... Apoi să se scoboare și să ne spuie și nouă. Amin! |
#222
|
||||
|
||||
Doamne ajută!
Citat:
Citat:
Anyway, chiar crezi că ar fi de folos revenirea la un asemenea drog? :) eu zic mai bine să ne lăsăm de pastile, dacă putem. |
#223
|
||||
|
||||
Citat:
Unde ai disparut tu, Patrocle, Sarpedon, dar si ceilalti, Hector, Priam, Paris ? Unde va sunt femeile frumoase pentru care v-ati razboit atunci ? Dar cei de mai tarziu, neasemutii teologi ai Elladei, fauritorii primelor sapte concilii ecumenice ? Unde este Gura de Aur ? Dar Confesorul, cel care mai degraba primeste sa-i fie taiata limba decat sa primeasca invatatura eretica a patriarhului schismatic ? Unde este marele Vasile, unde sunt eremitii la care veneau si imparati sa ceara sfat, precum Stalpnicul ? Frumoasa Ellada, leagan al civilizatiei Europei si lumii ! Jumatate din tine zace inlantuita in haremul lui Erdogan, unde pana si amintirea ti-a fost uitata. Jumatatea cealalta se zbate in nevoi si nici nu poate, nici nu vrea sa iasa din robia imprumutului, in care te-au adancit conducatori democrati si de regi alungatori! In Evul Mediu, un poet francez, fost vagabond, canta, avant la lettre, despre Incalzirea Globala cu nemuritoarele cuvinte: "ou sont les neiges d'antan ?" Unde-ti sunt, Evropa, zapezile de mai an ?
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com Last edited by Mihnea Dragomir; 17.12.2015 at 00:13:58. Motiv: stilistica |
#224
|
|||
|
|||
Inspirate, vesele postările voastre.... Ziceam și eu cum mi-a venit și îmi place cum ați dat replica...:)
Mulțam și Doamne ajută! |
#225
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire |
#226
|
|||
|
|||
Despre Conflictul din Siria: https://www.youtube.com/watch?v=x9SS3XK2oMA
|
#227
|
|||
|
|||
Pe scurt, razboi mondial. Al 3-lea.
|
#228
|
||||
|
||||
incet, incet, se apropie si al 3-lea razboi mondial
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire |
#229
|
|||
|
|||
Citat:
Numai că acele zăpezi pot sugera și ceva din ...mecanismul uitării sau al trecerii în tăcuta memorie a lui Dumnezeu. Nu este acolo, cred din postura cititorului, doar un regret pentru vremuri și valori apuse, pentru caractere nobile, pentru oameni întregi, ci și un frumos procedeu pentru a sugera, cu adevărat poetic, universul tainei. Zăpada care se așază peste lume ca o mare mănușă, troienind câmpuri, sate, orașe, munți întregi - îmi pare o manifestare colosală, și totdată de o delicatețe extremă, a Mâinii lui Dumnezeu. Și totodată un răspuns discret, în mica făptură omenească, a mecanismului uitării, prin iertare! Iertarea, curățirea sufletului omenesc, descătușarea lui din muncile ordinare ale grijilor și resentimentelor, îmi pare prin versul poetului a fi un gigantic, colosal mecanism care operează saltul de la o condiție la alta, de la o viața la alta. Căci o lume fără zăpadă și aceeași lume înmănușată în troiene - sunt lumi cu totul diferite. Cred că Villon, sugerează printre altele, că a uita cu adevărat, prin iertare, e un fenomen grandios, de renaștere, care nu întâplător va putea, în curăție de astă dată, să facă minunea unui nou răsărit: al ghiocelului, al firului de iarbă nouă, a unui zâmbet nou. Al speranței. Villon se plânge, cred, că lumea lui a picat în mediocritate. Că nici o mișcare cu adevărat colosală, prin fireasca și mărunta ei acumulare, nu pare a mai via în lumea decăzută. Villlon cheamă, din adâncul inimii, la iertare, la pocăință. El suferă cumplit că oamenii au pierdut gestul simplu și urieșesc al ierării. Al reînnoirii prin lacrimile curățitoare. Prin zăpezile uitării și reînvierii. Mulțumesc, Mihnea, că mi-ai prilejuit acest minut de cugetare în zarea poeziei franceze. Să fiu iertat pentru că am dat cu vorba și cu simțământul pe aproape...:) Sau, poate, cu mult prea departe! |
#230
|
|||
|
|||
E si normal, dupa 3 vine 3. Ca doar nu o sa inceapa direct 4.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
|