Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Dogmatica
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 25.08.2012, 00:03:06
Mihnea Dragomir's Avatar
Mihnea Dragomir Mihnea Dragomir is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.02.2010
Locație: Ținuturile Loirei, Franța
Religia: Catolic
Mesaje: 7.751
Implicit Ganduri despre dogmatica in general

"Fericit bărbatul care (...) ci în legea Domnului e voia lui și la legea Lui va cugeta ziua și noaptea" (Psalmul 1).

Aceste cuvinte, așezate chiar la începutul Psaltirii, ne arată importanța eminentă a dogmaticii între științele sacre.
Trei sunt virtuțile teologale: credința, speranța și iubirea. În această ordine. Baza este credința: în ce anume să speri dacă nu crezi ? Și, mai ales, cum ai putea să iubești pe Cineva despre care nu știi nimic ?

Și totuși, vedem limpede cum azi, mai mult decât în oricare epocă anterioară, importanța fundamentală a dogmaticii este subminată. Nimeni nu știe mai bine decât dușmanul lui Dumnezeu și al oamenilor că nu se poate speranță, nici iubire autentică, fără credință și fără fundamentul dogmatic al ei. Or, constatăm că mulți oameni, chiar dintre cei care își spun creștini și nu mai pot de dragoste de Dumnezeu și de aproapele, îi subminează importanța, făcându-se agenții lui inconștienți. Despre deriva iubiristă am mai scris cu alt prilej. Aici vreau să mai adaug doar observația că în majoritatea, chiar în covârșitoarea majoritate a cazurilor, eu aud cuvântul "dogmă" și flexiunile lui în conotație negativă. În cadrul luptei pe toate planurile pe care modernismul o duce contra regulei de orice fel, nimic nu întrece aversiunea față de dogmă, cu care dorește să inoculeze mințile oamenilor. Astfel, dogma ajunge, din adevăr de credință pe care îl cunoaștem de la Dumnezeu, ceva care încorsetează libertatea oamenilor. Dogmaticul este un cap pătrat. Un om cu gândire rectangulară, dacă nu chiar obtuză. Este un cineva lipsit de inimă și incapabil de emoție. Hotărât lucru: dogma este o nenorocire, iar dogmaticul un monstru.

Care sunt primele consecințe ale unui asemenea tip de mentalitate antidogmatică ? În mod clar, primele consecințe sunt de ordin moral. Adevăr de credință și adevăr moral sunt ca obiectul și imaginea lui în oglindă. Fracturează-l pe primul și îl vei vedea încă și mai fracturat pe al doilea. Nu există teologie morală fără teologie dogmatică. Conceptului pe care îl numim "morală naturală" îi corespunde, de fapt, o "dogmatică naturală" dacă se poate spune astfel. Unei dogmatici mișcătoare îi va corespunde o morală mișcătoare. Dacă adevărurile noastre de azi sunt altele decât adevărurile în care au crezut cei cu 100 de ani în urmă, atunci nu e cel mai firesc lucru ca morala de azi să fie alta decât morala de acum un secol ?
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc !

www.catehism.com
http://regnabit.wordpress.com
Reply With Quote
  #2  
Vechi 25.08.2012, 00:29:37
Tartaruga Tartaruga is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Mesaje: 709
Implicit

Spunea cineva:
"Cum poti afirma ca il iubesti pe Dumnezeu pe care nu il vezi, daca pe omul de langa tine pe care il vezi nu il iubesti?"

Ca atare Ap. Pavel are dreptate cand spune ca toata porunca este cuprinsa in aceea de a-l iubi pe aproapele.

In alta ordine de idei, cine se poate lauda ca il cunoaste pe aproapele ca pe propriile buzunare? Daca deci nici pe aproapele care este o fiinta creata si limitata nu este posibil a-l cunoaste ca pe propriile buzunare, cum atunci se poate lauda cineva ca L-ar cunoaste atat de bine pe Dumnezeu care este infinit? Nimeni nu se poate lauda ca ar cunoaste la perfectie nici macar propria persoana dar se lauda ca l-ar cunoaste la perfectie pe Dumnezeu, gandirea Sa si planurile Sale.

Daca de aceasta cunoastere depinde intr-adevar a iubi, atunci rezulta ca nimeni nu iubeste cu adevarat pe acest pamant, nici pe Dumnezeu si nici pe ceilalti, pentru ca nu numai ca este imposibil sa ii cunoasca la perfectie, dar nici macar pe sine insusi nu se poate cunoaste la perfectie. Cine insa accepta sa iubeasca si sa cunoasca putin cate putin iubind, si astfel sa cunoasca tot mai mult pe masura ce iubeste, acela este omul care intr-adevar il cunoaste pe Dumnezeu pentru ca Dumnezeu este iubire dupa cum a venit El insusi sa marturiseasca... Si iubind va ajunge sa accepte ca nu-i musai sa si cunoasca totul, care oricum ii este imposibil omului. Si astfel acest corset va disparea iar Adevarul iubirii il va elibera... Si aceasta iubire il va ajuta sa nu faca rau aproapelui, si astfel implineste poruncile lui Dumnezeu care nici nu cere altceva de la om, ci toate poruncile Sale sunt date tocmai in acest scop: ca oamenii sa nu isi faca rau nici lor insisi nici altora. Nu exista profesor mai bun pentru a invata acestea decat Iubirea, deci decat Dumnezeu. Caci Dumnezeu este iubire, credinta este una in iubire, speranta vine din iubire, si tot ce este bun izvoraste din iubire iar in afara iubirii nu este decat intunericul, deznadejdea, necredinta etc. Pentru ca iubirea este Dumnezeu, izvorul a toate virtutile si aceasta iubire este de fapt izvorul vietii vesnice care se da oamenilor din iubire si este intretinut viu in oameni tot prin iubire. Fara iubire tot restul moare, nu mai suntem nimic, dupa cum l-a afirmat si apostolul...

Last edited by Tartaruga; 25.08.2012 at 00:58:08.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 25.08.2012, 00:30:53
Tartaruga Tartaruga is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Mesaje: 709
Implicit

Scuze, mesaj aparut de doua ori.

Last edited by Tartaruga; 25.08.2012 at 00:35:29.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 25.08.2012, 13:42:13
iustin10 iustin10 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.01.2010
Mesaje: 2.305
Implicit

Adriana
Nu o sa o repet de fiecare data ,dar e clar ca gandim la fel,si ca sunt de acord cu tine. Si pentru mine e la fel de importnata iubirea,atat ca motor al cunoasterii,cat si ca tinta a cunoasterii .Poate esti tu anglicana sau ce esti ,nu ma intereseaza ,important pt mine este cum gandesti ,si mai ales ca nu uiti partea esentiala a credintei ,care este iubirea.
Pe oricine ar gandi ca tine as placea ,fara a ma interesa religia lui,pentru ca stiu ca adevarul este unul singur ,si anume iubirea , cea din vorbe,cea din fapte ,sau cea din credinta. De fapt eu plac adevarul,nu persoana,si nici diferentele dogmatice nu constituie o piedica,cand fondul este bun.

Mihnea
Ca o continuare a ce am spus adrianei,dogma nu poate fi rupta de iubire. Pentru ca dogma la aceasta se refera ,la calea de a ajunge sa indeplinim porunca lui Hristos ,care este iubirea. Nu exista o alta porunca,lege ,dogma mai mare decat iubirea.Aceasta este dogma suprema. De 2 ..3 ori fiind intrebat Hristos,asa a raspuns,ca aceasta e cea mai mare porunca a legii:iubirea fata de Dumnezeu si de oameni" Chiar si in VT ,cea mai mare porunca era iubirea fata de Dumnezeu.E devarat ca nu inflorise inca iubirea fata de oameni,care abia prin NT se desavarseste ca si dogma.
Normal ca dogma nu se poate reduce la iubire,ca are multe capitole : despre Dumnezeu,despre mantuirea realizata de Fiul,despre desavarsirea in Biserica realizata prin Duhul,har si libertate,Tainele , cultul, virtuti,pacate,legi.
Toate acestea fac parte din dogma,si sunt de folos pentru orice crestin.
Dar dupa cum se vede,intreaga dgoma merge crescendo catre scopul final ,care este practicarea virtutilor ,adica iubirea. Mai mult,si calea ortodoxa a sfintilor tot acest drum ascendent il are ,iubirea fiind ultima dintre dogme,care nu mai este o simpla cunoastere,ci o transfigurare cu totul,a celui care ajunge la ea.
Respingerea fata de dgome despre care vorbesti,nu este atit o respingere a continutului dogmelor ,o antipatie fata de acestea. Este respingerea celor care inverseaza prioritatile,si rup dogma din mediul ei firesc,care este iubirea. Cei care fac un scop in sine din dogma, dar vorbesc urat ,nu au mila,sunt indiferenti fata de aproapele. Pe acestia dogma i-a zapacit ,caci le-a aratat un alt zeu decat cel firesc:adica cunoasterea in locul iubirii.Este un pericol f mare acesta. Atata vreme cata dogma se pastreaza in iubire ,ambele mina in mina ,nu pot duce decat la sporirea celui ce nu le desparte : si in cunoastere,si in rugaciuni ,si in inspiratia de a vorbi celorlalti ,si in intelegerea sufletului propriu.
Dogma este f importanta pentru noi,caci cei ce nu au cunoastere sunt supusi ignorantei si superstitiilor si nu pot vedea armonia care este in toate . Dar cel putin la fel de important este modul in care ne comportam ,nu peste 10 ani,cand vom ajunge nu stiu ce maestrii ai dogmei ,nu in viitor,ci chiar acum,azi,cu primul om care ne iese in cale.
Daca nu se vor mai face compromisuri pe acest plan,atunci cel care va transmite ambele lucruri ,si cunoasterea si blandetea,va fi placut de toti ,cum au fost cativa useri chiar si pe acest forum,cum sunt si anumiti preoti in Biserica.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 25.08.2012, 14:23:06
Mihnea Dragomir's Avatar
Mihnea Dragomir Mihnea Dragomir is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.02.2010
Locație: Ținuturile Loirei, Franța
Religia: Catolic
Mesaje: 7.751
Implicit

Citat:
În prealabil postat de iustin10 Vezi mesajul
Mihnea
Ca o continuare a ce am spus adrianei,dogma nu poate fi rupta de iubire.
Am spus eu că dogma ar trebui sau ar putea fi ruptă de iubire ? A spus altcineva pe aici asta ? Dacă nu, atunci limitează-te la tezele existente, nu inventa teze care nu există. Sunt sătul de iubiriștii care inventează teze care nu există, pentru a-și crea până la urmă adversari imaginari, în care să împroaște cu veninul lor parfumat.

Citat:
E devarat ca nu inflorise inca iubirea fata de oameni,care abia prin NT se desavarseste ca si dogma.
Asta de unde e ? Că nu e din Biblie.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc !

www.catehism.com
http://regnabit.wordpress.com
Reply With Quote
  #6  
Vechi 25.08.2012, 18:11:09
iustin10 iustin10 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.01.2010
Mesaje: 2.305
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir Vezi mesajul
Am spus eu că dogma ar trebui sau ar putea fi ruptă de iubire ? A spus altcineva pe aici asta ? Dacă nu, atunci limitează-te la tezele existente, nu inventa teze care nu există. Sunt sătul de iubiriștii care inventează teze care nu există, pentru a-și crea până la urmă adversari imaginari, în care să împroaște cu veninul lor parfumat.
Pai nu ai spus tu asta .De fapt acum am citit mai atent ,si vad ca tu de fapt condamni atitudinea crestinilor care nu acorda importanta dogmei:
Citat:
Or, constatăm că mulți oameni, chiar dintre cei care își spun creștini și nu mai pot de dragoste de Dumnezeu și de aproapele, îi subminează importanța, făcându-se agenții lui inconștienți.
Apoi o atribui modernismului ,care si el ar lupta impotriva regulilor.
Deci vizezi 2 categorii : crestinii ignoranti (sa zicem unii de pe la sate) ,si lumea moderna care din comoditate ignora tot ce e greu,cautind placerea imediata in orice teorie.
Ma scuzi ca in raspunsul meu vedeam si o a 3 a categorie ,o parte din crestinii practicanti ,care si ei pe undeva desi inteleg in mare parte dogmele li se par greoaie ,si uneori ca provoca rigiditate in comportament,celor care le aplica tot timpul. Raspunsul meu mai mult aici s-a concentrat ,pe impresia unor crestini practicanti ca ceea ce ne cere Dumnezeu in fond e simplu,adresat direct inimii,si limbajul inalt al dogmelor atenueaza mesajul acela simplu
Cat despre iubiristi :) ,amuzant termen, acestia ar fi o a 4 a categorie,care desi cunosc dogmele si nu le neaga importanta,se pun in veritabila contradictie cu cu cei care ar tinde sa innabuse trairea prin dogma,sau,in extenso privind,cu insasi ideea de disciplina si de regula.
Citat:
Nimeni nu știe mai bine decât dușmanul lui Dumnezeu și al oamenilor că nu se poate speranță, nici iubire autentică, fără credință și fără fundamentul dogmatic al ei. Or, constatăm că mulți oameni, chiar dintre cei care își spun creștini și nu mai pot de dragoste de Dumnezeu și de aproapele, îi subminează importanța, făcându-se agenții lui inconștienți.
Ba se poate iubire ,dar nu desavarsita,nu completa . Fara a intelege jertfa Mantuitorului,rolul desavarsitor al Duhului, intermedierea care o ofera Tainele si de ce trebuie ele sa cuprinda elemente concrete paine ,apa,ulei etc, fara a intelege rolul harului in economia evolutiei personale , nici sufletul nu poate inainta liber catre iubire.
Astfel ca cei mai multi aleg o iubire incompleta ,asa cum le vine lor la suflet ,si pur si simplu iubesc,asa cum ii invata natura,si cum isi mai amintestesc ei unele chestii rostite de la Biserica,prin pildele Evangheliei de exemplu,care patrund la inima tuturor imediat. Deci mai practica : iertarea , nejudecarea (cand pot sa se abtina) ,milostenia, neingrijorarea si alte virtuti care sunt mai evidente din Evanghelie.
In plus se roaga,si astfel inteleg sa isi puna speranta in Dumnezeu si nu in ei.Deci unele virtuti teologice le mai au si oamenii simplii,ca nu degeaba merg la biserica.Dar nu sistematice,nu cultivate prin vointa ,nu adapate direct de la sfinti.Si mai ales nu insotite de ajutorul mintii.
Scuza-ma dar aici iar devin iubiriist :) (dragut termen) Mai imperastii putin venin parfumat,dar asta e realitatea .Un rol il joaca si aceia care desi stiu dogmele si le cunosc, si sunt plini de eruditie,si practica multe dintre poruncile credintei,si au smerenia necesara,cu toate acestea ,nu stiu din ce cauza, nu resusesc sa fie umani ,se umplu cumva de multa lor cunoastinta ,si mai mult sperie pe oamenii simpli,in loc sa ii taraga spre cunoasterea dogmelor .Probabil e un fel de compensatie gandita de Dumnezeu,ca unii sa nu inateze fara altii : nici iubirea simpla fara cunoastere,dar nici cunoasterea fara centarea in permanenta la iubire.
Bineinteles ca nu toti sunt asa ,si cei care reusesc sa imbine dogma cu iubirea,sunt cautati de puhoaie de oameni ,si nu mai par nimanui rigizi.
Citat:
În cadrul luptei pe toate planurile pe care modernismul o duce contra regulei de orice fel, nimic nu întrece aversiunea față de dogmă, cu care dorește să inoculeze mințile oamenilor. Astfel, dogma ajunge, din adevăr de credință pe care îl cunoaștem de la Dumnezeu, ceva care încorsetează libertatea oamenilor. Dogmaticul este un cap pătrat. Un om cu gândire rectangulară, dacă nu chiar obtuză. Este un cineva lipsit de inimă și incapabil de emoție. Hotărât lucru: dogma este o nenorocire, iar dogmaticul un monstru.
Aici nu pot fi decat de acord. Dar a cui e vina? Daca nu ar exista si exemplele negative enumerate...Daca nu ar fi foc,nu ar iesi fum....Dusmanul imediat le va specula, si va transforma lenea noastra (de a ne apleca asupra unei vieti crestine autentice),in ideea ca oricum dogma e ceva sterp ,prafuit ,care oricum nu te duce la iubire.
Exista tentatii mai mari adresate spiritului,se propun placeri mai mari ale ratiunii si simtirii,si dogma pare incapabila sa mai asigure fericirea celor multi . Aceasta ar trebui sa aratam noi ortodocsii ,si in general crestinii,ca credinta te poate duce la fericire, si ca dogma iti poate furniza acel suport,acele resurse ,pentru a te ajuta sa inaintezi in drumul catre cunoasterea lui Dumnezeu,si castigarea adevaratei iubiri.
Daca pe fata noastra s-ar vedea fericirea si bucuria ,si dogma s-ar mula perfect pe interiorul nostru,atunci am deveni exemple,si tot mai multi oameni ar fi interesati de calea aceasta aspra.
Pina atunci...ne vom imparti in continuare in dogmatici si iubirisiti :) ...inclinind balanta intr-o directie sau alta,pentru ca in fine,toti suntem nedesavirsiti,si criza de sfinti este cea mai acuta problema a acestui secol
,
Reply With Quote
  #7  
Vechi 25.08.2012, 18:16:25
iustin10 iustin10 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.01.2010
Mesaje: 2.305
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir Vezi mesajul
Iustin: "E
devarat ca nu inflorise inca iubirea fata de oameni,care abia prin NT se desavarseste ca si dogma."

Asta de unde e ? Că nu e din Biblie.

.
Scriem nu vorbim,si nu putem da toate detaliile . E clar pentru oricine ca legea VT era ochi pt ochi si dinte pt dinte,deci nu se punea accentul pe iubirea de oameni in mod desavarsit.
Doar prin Hristos coboara adevarata iubire de oameni ,de fapt o desavarsire a poruncilor din VT,dar la o scara mult mai inalta . Discursul fericirilor de pe munte,nu chiar asta cuprinde,desavarsirea legii vechi? "A-ti auzit ca s-a spus in vechime sa nu desfranati, dar Eu va spun ,cine se uita doar cu ochiul a si curvit in inima lui"
Reply With Quote
  #8  
Vechi 25.08.2012, 20:29:53
Decebal Decebal is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.651
Implicit

Citat:
În prealabil postat de iustin10 Vezi mesajul
Pina atunci...ne vom imparti in continuare in dogmatici si iubirisiti :) ...
Ăsta este un diktat sau ce este? Este vreo sentință? Pe cuvântul tău de Tartarug ?
Reply With Quote
  #9  
Vechi 25.08.2012, 22:20:26
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Eu cred ca o cunoastere strict intelectuala va satisface intelectul dar este posibil sa nu adauge un strop de transformare in viata.La extrema opusa o traire doar emotionala poate fi prizoniera unui carusel al schimbarilor de moment,emotiile putand fi,fara o baza dogmatica solida, doar niste nisipuri miscatoare,un fel de carusel al temperamentului si al factorilor de influenta.Unul din scopurile necuratului este sa te faca complet ignorant cu privire la voia lui Dumnezeu.Un test din catehism sau cateva intrebari cu privire la legamintele si promisiunile lui Dumnezeu din Sfanta Scriptura si s-ar putea sa fiti in fata unui tablou terifiant,cam cat de mult i-a reusit intunecatului manevra.Cand l-a ispitit pe Hristos in pustiu,acesta i-a servit necuratului o lectie dogmatica din Vechiul Testament care confirma,daca mai era nevoie,citatul din Psalmi cu care v-ati inceput observatiile.PS:este evident ca la momentul ispitirii din pustiu,vorba cuiva,Mantuitorul nu avea la dispozitie o concordanta biblica ca sa mearga treaba mai repede :) asa ca indemnul spre studiu este cu atat mai necesar.

Subscriu si eu la acesta idee: ,,Și, mai ales, cum ai putea să iubești pe Cineva despre care nu știi nimic ?" intrucat fara efortul,de durata si de anvergura,de a cunoaste,pe cat posibil,ceea ce Dumnezeu ne-a lasat cu privire la voia Sa ai mari sanse sa adori pe genunchii entuziasmului emotional fix un idol micut,care va deveni urias,dar schimonosit de rautate de undeva din interiorul tau.Sunt nenumarate versete biblice care nu numai ca arata importanta unei cunoasteri seriose si temeinice dar m-as opri la un citat din vorbele lui Hristos:,,Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu.".Pai fratilor ce sa te invete Duhul si sa-ti aduca aminte daca esti ranga de ignorant cu privire la ce a spus Hristos si iti place sa ramai asa?Sau sa faca Duhul ceea ce tie iti este lene sa faci?Intraznesc sa sper ca nu a ajuns inca nimeni la masura asta de nebunie cu privire la neintelegerea voii lui Dumnezeu.Ar fi tragic la modul infiorator.Daca,cu ajutorul lui Dumnezeu,ai depus si tu ceva efort,transpiratie,s-ar putea ca la momentul cand necuratu iti arde una cu ispita un pasaj biblic,o fraza din catehism,vorbele unui sfant sau dintr-o cantare bisericeasca,din predica parintelui,sa-ti rasune in minte,sa-ti vina-n fata ochilor,prin Duhul, si sa-l infrunti pe necurat cu armele de care se teme.Daca daca in capsoru nostru bate vantu atunci praf vom culege.Prafu din drumu regretelor de mai tarziu.

Cunoasterea presupune efort permanent(subliniez cat pot acest aspect),rugaciune,smerenie(smerenie nu inseamna ignoranta cum,in timpurile noastre,circula o ucigasa idee),supunere in fata voii lui Dumnezeu,meditare la Cuvantul Sau,la exemplul sfintilor si la ce mai vreti voi.Dumnezeu isi face partea Sa,de neinchipuit in anvergura si maretia comparativ cu noi dar avem si noi indatoririle noastre.Dar in nici un caz si sub nici o forma,nicaieri,Dumnezeu nu a incurajat ignoranta.Nu a incurajat nici trairea emotionala si atat si nici cunoasterea si atat.A cerut tot.Si minte,si inima,si suflet,si vointa,si traire,tot.Si Apostolii,prin exemplul personal, tineau unite predicarea,incurajarea,explicatiile,mustrarea,inde mnul la aplicare practica si traire,deci cuprindeau intreaga paleta a trairii crestine,nu recomandau nimic rupt din intreg.Prin urmare votez pentru o temeinica cunoastere dogmatica,permanent studiata si cercetata, fara de care,cred eu,pana si cea mai curata dragoste poate esua intr-o idolatrie aparent nevinovata.Din lipsa unui etalon real putem ajunge intr-un fel de baba-oarba cu mantuirea noastra.

Sa inchei cu un citat biblic(Efeseni 4,17-24),daca tot s-a deschis frumos cu asta discutia,un citat care,cred eu, subliniaza importanta cunaosterii dar si a trairii si mai ales imposibilitatea existentei credintei curate,ceea din care se va naste dragostea care zboara catre cer si care nu se termina cu o groapa-n cimitir.Fara asa ceva cred ca ratacim la modul bezmetic.Cred ca exprimarea dragostei fata de Hristos cuprinde si dorinta de a-i cunoaste voia,invatatura care a transmis-o.Altfel ne zicea doar ,,iubiti-va pe tunuri si ne vedem in Rai".Or cel putin Psalmii arata ca intre cunoasterea voii lui Dumnezeu si dragostea pentru Dumnezeu este o legatura indisolubila.Exemplul biblic de mai jos este relevant pe diferenta intre ignoranta si cunoastre,intre a invata si a te instraina.In ambele cazuri cu efectul subliniat de Apostolul Pavel.

Așadar, aceasta zic și mărturisesc în Domnul, ca voi să nu mai umblați de acum cum umblă neamurile, în deșertăciunea minții lor,Întunecați fiind la cuget, înstrăinați fiind de viața lui Dumnezeu, din pricina necunoștinței care este în ei, din pricina împietririi inimii lor;Aceștia petrec în nesimțire și s-au dat pe sine desfrânării, săvârșind cu nesaț toate faptele necurăției.Voi însă n-ați învățat așa pe Hristos,Dacă, într-adevăr, L-ați ascultat și ați fost învățați întru El, așa cum este adevărul întru Iisus;Să vă dezbrăcați de viețuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare,Și să vă înnoiți în duhul minții voastre,Și să vă îmbrăcați în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate și în sfințenia adevărului.


Doamne ajuta!+

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 25.08.2012 at 23:30:21.
Reply With Quote
  #10  
Vechi 26.08.2012, 02:01:43
Tartaruga Tartaruga is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Mesaje: 709
Implicit

Duhul Sfant numit pe buna dreptate Mangaietorul, a fost trimis sa ne aduca aminte de ceea ce ne spusese Domnul. Si ce ne spusese de fapt Domnul: "Porunca noua va dau voua, sa va iubiti unii pe altii". Daca luam toate invataturile Domnului pe care Duhul Sfant este trimis sa ni le aminteasca, vedem ca absolut toate ne invata ce anume este iubirea de aproapele si faptul ca, daca indeplinim aceasta iubire pana la desavarsirea ei, adica iubirea de vrajmas, ajungem fii ai lui Dumnezeu pentru ca El este desavarsit in iubire, El este iubire. Dar fara Hristos noi nu putem nimic, deci aceasta iubire de aproapele nu este posibila fara ajutorul lui Hristos. Iubirea insa nu este simpla emotie ci este sentiment. El exista si la necrestini, si la multi este un sentiment stabil, chiar si atei exista cu sentimentul iubirii foarte stabil. Iubirea de vrajmas insa, aceasta desavarsire a iubirii realizata de Dumnezeu si in trup in Persoana Iisus, este mai greu de gasit chiar si printre crestini.

Niciodata Domnul Iisus nu a invatat despre natura Sa mai mult decat faptul ca era Fiul lui Dumnezeu si ca facea voia Tatalui pentru ca venea de la El si ca prin El pacatele omenirii vor fi iertate. Multe invataturi au aparut in plus fata de ce spunea Domnul si aceste invataturi suplimentare formulate ca si dogme au divizat crestinatatea. Duhul Sfant insa a fost trimis pentru a aminti cele spuse de Domnul, deci acele adevaruri putine dar esentiale cu care s-au mantuit primii crestini: iubirea de aproapele si prin acesta de Dumnezeu... Caci Dumnezeu trebuie iubit mai presus de orice iar iubirea de Dumnezeu se manifesta prin iubirea creatiei Sale, in speta iubirea aproapelui... Iar Iisus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu fiind exemplul perfect de iubire desavarsita:

"Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică."

Aceasta viata vesnica nu este altceva decat iubirea... O iubire vesnica desprinsa din Dumnezeu pentru a se intoarce tot la Dumnezeu pentru eternitate...

Cine nu stie teoretic faptul ca Dumnezeu este iubire dar practica iubirea aproapelui in viata lor, acestia il iubesc pe Dumnezeu chiar daca intelectual nu il cunosc pe Dumnezeu. La nivel de traire insa il cunosc, de aceea mirarea lor din Matei 25 este una pur intelectuala... Abia in acel moment il vor cunoaste si intelectual pe Domnul si vor fi invitati de Acesta sa mearga de-a dreapta...
Iar dovada este insusi "umanismul", faptul ca multe valori predate de Iisus au fost preluate si de necrestini. Noul Legamant deci a fost scris in inima tuturor, paganii de dupa Hristos nu au mai fost aceeasi cu paganii dinainte de Hristos, Duhul Sfant Mangaietorul le-a amintit multora ca acum au ceva scris in inima, adica legea/porunca iubirii, de care trebuie sa tina cont. Si multi tin cont, chiar dintre atei... La desavarsire insa ajung doar sfintii care au crezut in Hristos si Cuvantului Sau practicandu-l toata viata lor pana la moarte, iar desavarsirea este Imparatia in care ei intra inca de pe acum. Restul asteapta Judecata...

Last edited by Tartaruga; 26.08.2012 at 02:33:01.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Dogmatica Patristica Ortodoxa myself00 Generalitati 7 10.09.2012 19:23:37
Despre lectura, in general Lilith23 Generalitati 26 15.06.2011 12:11:07
sentimentalism si un dumnezeu general lareine Generalitati 0 31.12.2009 01:15:25
Sf. Andrei este sarbatoare cu rosu/mare in general? sophia Diverse Sarbatori 3 13.11.2009 11:07:58
Scrisoarea unui general roman catre Nero,despre Hristos ortodox4life Generalitati 18 14.10.2008 22:09:52