|
#561
|
|||
|
|||
Citat:
cei care n-au avut parte inca mai au datorii de platit. Citat:
este normal ca sa aiba mult de tras caci boala este data omului pentru pacatele sale. Citat:
sau cele Dumnezeiesti ? |
#562
|
||||
|
||||
Arsenie Boca - Omul Lui Dumnezeu
Rugaciune catre Maica Domnului
Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare spre Tine imi indrept gandul , inima si toate simturile si Te rog cu lacrimi :Pina cand Maicuta a milostivirii va fi aceasta durere necontenita pe pamant ?Pina cand vrajmasii nevazuti ai neamului omenesc vor da lovituri atat de puternice bietilor oameni ?Pana cand vor pangari si vor necinsti trupurile , sufletele si vietile lor ?Inselandu-i ca sa nu cunoasca Adevarul , sa nu indeplineasca Poruncile Divine si sa nu dea Slava si Cinste pururi Maritului Dumnezeu Cel in Treime inchinat: Tatal , Fiul si Duhul Sfant ?Ridica-Te Stapana Atotbuna si zdrobeste pe vrajmasii nostri si ai Fiului Tau Iubit Iisus Hristos ingrozindu-i cu Nebiruita-Ti Sfintenie , Indreptandu-ne pe Cararile Mantuirii , ca sa dam mereu Marire lui Dumnezeu .Roaga-Te Fecioara pentru Sfinta Biserica pentru Propavaduirea Evangheliei pe intreg Pamantul , pentru Poporul Acesta , conducatorii lui , rudele mele , pentru vaduve , pentru orfani , bogati si saraci , necajiti si bolnavi , pentru cei prigoniti pentru credinta , pentru salvarea celor care au ratacit la secte , pentru cei raposati .Ajuta-ne sa ne pocaim toti oamenii de pacatele noastre , sa iubim Biserica , sa ne spovedim adesea , sa renuntam la pacate , vicii si necredinta .Ajuta-ne sa nu fim insensibili la Chemarea Divina a Blandului Tau Fiu care a Venit sa Sufere Chinuri barbare pentru bietele fiinte ranite atat de mult de vrajmas . Roaga-Te Maicuta Sfanta si pentru aceste nevoi ale mele ... (rostesti acum necazurile care le ai si dorintele pe care sa ti le implineasca Maica Domnului) Slava Tatului si Fiului si Sfantului Duh in vecii vecilor. Amin !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#563
|
|||
|
|||
Pictura de la Biserica Draganescu, explicata de un preot care a stat cu parintele Boca in cei 15 ani cand a pictat Biserica
http://cristiserban.wordpress.com/20...ca-draganescu/ -interesant e ca Grigorescu a pictat la Agapia niste icoane laice,2 sfinti ca niste gladiatori,zice parintele ca aducea fete frumoase si dupa chipul lor picta icoanele...erau multi pictori laici -interesant e ca P Boca a pictat o icoana cu SINODUL 3 ECUMENIC-impotriva ereziei lui Nestorie si parca ceva su sinodul I ,deci tinea cont de sinoadele care au condamnat ereziile, dar problema ramane cu ereticii Francisc si Ulfila si cele 2 biserici surori, papismul si erezia filioque fiind condamnate la sinodul 8 ecumenic; nu stiu de ce nu a mai tinut cont ca papistasii sunt eretici. |
#564
|
||||
|
||||
Un articol interesant , semnat de Sorin Preda :
Biserica din Drăgănescu. Pe pojghița varului de frescă din pronaosul bisericii din Drăgănescu, pe care Arsenie Boca a pictat-o începând cu anul 1968, părintele a strecurat inexplicabil câteva imagini premonitorii, neobișnuite prin actualitatea lor: telefonul mobil, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie la New York sau naveta Discovery. Deși plasate vizibil pe cei doi pereți laterali de la intrare, scenele respective nu sunt ușor de observat, părând a se dizolva până la contopire în multitudinea altor scene biblice importante: Învierea, înfățișarea iadului și a Cetei celor Drepți. Oricât te-ai strădui, din întregul picturii nu distingi nimic, în afara unor chipuri biblice, desenate pe cât de canonic, pe atât de aparte și de potrivit lirismului meditativ din arta părintelui. Biserica Drăgănescu nu e o sală de muzeu renumit, în care intri doar să-ți domolești orgoliul sau curiozitatea intelectuală. La Drăgănescu trebuie să vii de mai multe ori și să ai răbdare, cerându-i părintelui Arsenie să-ți „arate”. După o vreme, cu alți ochi și altă stare sufletească, începi să vezi. Mesajul și proorocia părintelui se află chiar în fața ta. Cu litere de un roșu sângeriu, stă scris cuvântul: „Fărădelegile atrag pedeapsă pe pământ". Alături, într-o completare tainică și complicat de simplă, apare desenul și toată prefigurarea evenimentelor care vor cutremura iremediabil lumea modernă: de la terorism la modificarea genetică; de la globalizarea mondială la secularizarea new-age-istă a bisericii lui Hristos. „Zdreanță roșie, seceră și ciocanul, steaua în cinci colțuri o să dispară” Multe se spun despre minunile și profețiile cuviosului Arsenie Boca. Unii sunt convinși că părintele putea intra și ieși prin orice ușa zidită, așa cum putea călători nestingherit prin aer, fiind prezent deopotrivă în temnița de la Canal, dar și la înmormântarea mamei sale, din comuna Vața de Sus, aflată în apropiere de Apuseni. Alții se îndoiesc, considerând că toate acestea sunt exagerări venite din idolatrie și nălucire sentimentală; că sfințenia părintelui nu mai avea nevoie de asemenea efuziuni patetice de admirație și pietism. Nici acum, după 20 de ani de la mutarea sa la cele sfinte, nu știm prea bine dacă părintele a prefigurat cu adevărat ororile bolșevismului sau căderea lui Ceaușescu, căruia i-a transmis printr-un om al Securității că nu o să mai apuce anul 1990. Ceea ce știm cu siguranță este că părintele Arsenie avea darul „înainte-vederii”, dar niciodată nu făcea din asta prilej de uimire și de spectacol printre credincioși. Părintele Arsenie, lucrând în anii '80 în altarul Sfintei Biserici de la Drăgănescu Dimpotrivă - atâtea cate erau, cuvintele lui profetice nu-ți vorbeau în clar, ci te chemau discret la căutarea sensului rătăcit printre alte sensuri, așa cum s-a întâmplat când părintele a prezis marile cutremure ale secolului XX, spunând că Bucureștiul „se va oua de două ori”, iar la a treia ouare, marele oraș va fi șters de pe fața pământului pentru păcatele lui. Tot așa, în ascunzișul tainei, părintele va rosti încă din 1940 o profeție legată de ascensiunea comunismului, dar și de înlocuirea lui cu o ispitire și mai mare: „Zdreanța roșie, secera și ciocanul, steaua cu cinci colțuri o să dispară, dar va veni steaua cu șase colțuri, anarhia, și va fi vai și amar de lume (...) Asta va fi peste mulți ani, și nouă, Dumnezeu nu ne va hărăzi să vedem acele vremi (...) Mie nu-mi va fi dat să văd, după sărbătoarea deșartă a victoriei, câți dintre cei drepți au mai rămas. Căci după această victorie deșartă, puțini dintre cei drepți vor fi în picioare și la sărbătoare. Peste tot vor fi naimiți (vânduți dușmanului) și abia atunci va începe o noua luptă, fără jertfă de sânge, dar la fel de lungă ca și cea pe care am început-o noi acum!” Apocrife greu de datat și, în același timp, ciudat de actuale, cuvintele părintelui par să ne certe. Degeaba ispitim viitorul în căutarea unor întâmplări uimitoare. Degeaba cercetăm amintirile făgărășenilor care l-au cunoscut și mergem în pelerinaj la Prislop, pentru a cere răspuns la crucea și țărâna mormântului. Adevărul e mult mai aproape de noi. Marele și adâncul său discurs profetic se află chiar sub ochii noștri, la doi pași de București, într-o modestă bisericuță de țară. Acolo, în icoanele și chipurile de sfinți de la Drăgănescu, e răspunsul. Acolo trebuie să găsim mesajul și cheia de înțelegere a spuselor părintelui. Așa cum observa marele profesor de mistică teologică, Nichifor Crainic, părintele Arsenie a așternut pe varul bisericii nu ipostaze și scene biblice, ci predici fierbinți, cugetări și gânduri mustind de întrebări și înțelesuri. Pe zidurile de catedrală țărănească de la Drăgănescu, părintele a pictat crezul său, deopotrivă cu taina unui mesaj profetic, pe care nimeni - nici teologi, nici oameni de artă - nu au încercat până acum să-l cerceteze și să-l înțeleagă. „Voi ați început sfârșitul lumii” Să ne imaginăm o clipă locul și armonia culorilor. La orice oră din zi și din noapte, pe zidul din stânga bisericii tronează regală și de nerepetat capodopera părintelui. În irizări unice și translucide, ca o adiere sau un suspin de om îndrăgostit, părintele a pictat chiar fundamentul credinței noastre creștine: Învierea lui Hristos, biruirea morții și triumful Luminii fără de sfârșit. În contrast, pe zidul opus, stă avertizarea - Scaunul de Judecată și glasul pictat al părintelui, cu gândurile și viziunile sale iluminate. Ascunse discret și cu o cheie mereu schimbată în linii și tonuri de culori, cuvintele părintelui Arsenie te îndeamnă insistent să zăbovești asupra lor și să iei aminte. Într-un târziu, înțelegi și te cutremuri.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) Last edited by cristiboss56; 16.08.2014 at 00:23:51. |
#565
|
||||
|
||||
( continuare )
Profeția pictată a părintelui Arsenie Boca - Biserica Drăgănescu
Ceea ce în anii ’70-’80 părea viziune subiectiv artistică și adaos îndrăzneț la erminia bizantină, astăzi, după aproape 30 de ani, ni se arată a fi un teribil strigăt de trezire - o manie profetică, plină de reproș și îngrijorare: imaginea apocaliptică a unor zgârie-nori incendiați, ca o prefigurare a zilei de 11 septembrie; imaginea unei navete cosmice, prefațând parcă dezastrul misiunii Apollo 13; imaginea lui Nietzsche și Platon, conversând probabil despre adevăr, despre genealogia moralei și „moartea” lui Dumnezeu, în timp ce fața cinic zâmbitoare a unui diavol șoptește la urechea umanității otrava spuselor lui paradoxale: „Eu nu exist”, împlinind astfel cea mai perfidă și mai ucigătoare ispită a lumii moderne: ignorarea celui rău; acceptarea lui prin indiferență, lene sau toleranță. Ca să înțelegi ceva din mesajul părintelui, trebuie să te apropii atent și îndelung de fiecare trăsătură de penel. În parte, orice detaliu te uimește prin ceva: faptul că și diavolii au aură (una stricată, șerpească, desigur); faptul că în pictura părintelui nu există nici o tușă pregnantă de negru, iadul fiind desenat doar în pălălăi incendiare de roșu sau cărămiziu murdar; faptul că, în una din scene, însuși Hristos O ține în brațe pe Fecioara Maria ca pe o copilă și nu invers, cum o consacra erminia bizantină; faptul că cele două mari biserici creștine (Sf. Sofia de la Constantinopol și Sf. Petru de la Roma) stau împreună într-un semicerc cu raze, dar într-un loc nedecis încă - undeva între Iad și Rai. „Sfânta Liturghie mai ține lumea” Durează ceva până să observi marile scene și dezvoltări ideatice; să observi tulburătoarea tema a Călugărului răstignit (cu picioarele în iad și mintea în Rai) sau locul central oferit Nunții din Cana Galileei, uimitoare prin interpretarea părintelui, care adună la aceeași masă fără sfârșit - nu numai mirii, dimpreună cu cei 40 de mucenici de la Sevasta, în floarea vârstei, dar și cortegiul menit să-l petreacă pe starețul Zosima pe ultimul său drum, sugerându-ne astfel că la bucuria nunții cerești există doar trei cai de a ajunge: căsătoria creștină, călugări și mucenicia martirică. Profeția pictată a părintelui Arsenie Boca Cina cea de taină (fragment). Pe zidurile bisericii din Drăgănescu, semnificațiile se succed în straturi suprapuse. Nici un chip de sfânt nu seamănă cu altul. Chiar și în mulțime, în Ceata celor Drepți, privirile Cuvioșilor exprimă gânduri și voință proprie. Pictura nu fixează gesturi anume și nu oprește din drum pașii vreunui Apostol, cum se întâmplă pe zidurile altor biserici. Pictura de la Drăgănescu se unduiește, tresare, pâlpâie, respiră și se înalță din teluric, spre apoteoza Învierii pe Cruce și întărirea mesajului lăsat de părintele, ca o ultima avertizare: „Să nu credeți că veți intra după moarte în Împărăția în care nu ați trăit pe pământ” . Sunt multe „îndrăzneli” și actualizări tulburătoare în pictura bisericii și toate par să repete același strigăt de trâmbiță apocaliptică, adresat omului: „Cu știința ați dezlănțuit cataclismul stihiilor asupra voastră. Așa vă trebuie. Ați început sfârșitul lumii!”. O spune părintele Arsenie Boca, absolventul de medicină, teologie și bellearte - călugărul simplu și „omul îmbrăcat în haine de in”, care citea deopotrivă Filocaliile și ultimele cărți despre quasari sau unde cuantice, fără să vadă o contradicție între creștinism și știință, între iuțimea cunoașterii intelectuale și miracolul energiilor necreate ale lui Dumnezeu. Cu fiecare cadru pictural înscris pe perete, discursul părintelui pare să devina tot mai clar și ultimativ - să fugim de mândrie deșartă, de neadevărul și minciuna zilelor noastre, care ne repetă mereu că omul e stăpânul deplin al lumii, care ne îndeamnă să ne bucuram de plăcerile vieții și ne consolează perfid: „Fii pe pace. Ai destul timp să te mântuiești. La bătrânețe ce ai să faci?” „Începe timpul mucenicilor” Neîndoielnic, părintele își cunoștea sfârșitul. Ucenicul său, Preasfințitul Daniil, episcopul ortodox din Vârșețul Voivodinei, își amintește că, în decembrie 1988, la ultima lor întâlnire de la Prislop, părintele a plâns pentru prima și ultima oară, în fața obștii adunate să celebreze apropierea sfintelor sărbători de Crăciun. Anul următor, în prag de iarnă, părintele va cădea nemișcat la pat și se va stinge sfielnic și tăcut, ca pâlpâirea unei lumânări suflate de boarea unui vânt. Nimeni nu poate ști cui anume îi erau adresate lacrimile de la Prislop. Cu siguranță, era un semn de despărțire, dar și de întărire a ceea ce se spune că profețise pentru ultima oară poporului român, cu puțin timp înainte de căderea comunismului: „Îmi pare rău pentru voi. Frica e de la diavol... Îmi pare rău pentru voi. Vor cădea mulți dintre cei aleși. Vă vor pune impozite, taxe și alte dări. Nu veți mai putea fi sfinți... Acum nu mai e timpul sfinților. Acum începe timpul mucenicilor”. Profeția pictată a părintelui Arsenie Boca Previziunea viitorului. Părintele Arsenie trebuie să se fi despărțit de noi cu regret și amărăciune. Nu numai că vedea în duh ce o să ni se întâmple, dar ne iubea pe toți atât de mult, încât ar fi vrut să-i pună pe făgărășeni, dimpreună cu tot poporul credincios, într-o icoană a neamului românesc, întruchipată sub forma unui țăran simplu și îmbrăcat în in, ce stă în rugăciune cu brațele spre cer, ca Moise pe munte, având deasupra culmile carpatine, pe care se ridică crucea de pe Caraiman, cu o ceată de cuvioși dincolo de zare, sub profilul celor trei mari lăcașuri ale neamului: Cozia, Voroneț, biserica de lemn a lui Horea. În cei aproape 80 de ani ai săi, părintele nu a mai avut timp să ne lase decât niște însemnări și niște schițe, desenate înfrigurat în minuscula sa chilie de la Sinaia. Cercetându-le cu atenție, vom descoperi cu uimire că, în recluziunea meditativă de la Drăgănescu, părintele nici nu a profețit și nici nu a transpus dogmatic Scriptura în desene, ci a încercat, după cum singur recunoaște, să picteze ceva mult mai important: zborul și tăcerea. E limpede că nu poți să-l iubești pe Dumnezeu și să I te apropii cu o câtime măcar, dacă nu ești un pic vizionar și poet, dacă nu repeți și nu crezi odată cu părintele ca prezentul nici nu ne domină și nici nu ne aparține. Atunci când ne ocupam prea mult de el, prezentul e o iluzie și o capcana. Să nu-l preamărim niciodată. „Prezentul”, spunea cuviosul Arsenie Boca, „e doar viitorul trecutului”. __________________
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) Last edited by cristiboss56; 16.08.2014 at 00:25:13. |
#566
|
|||
|
|||
Citat:
Desi poate ca unii care au murit erau oameni care au facut numai bine in viata lor, au frecventat biserica, s-au spovedit des, si poate altii s-au dus acolo asteptand o minune picata din cer dar in schimb nici nu frecventeaza biserica, nu se spovedesc, asteapta doar senzational, citesc doar cartile parintelui , Cararea imparatiei, si ignora Biblia cu desavarsire, in schimb in vad pe Boca ca pe Hristos si il ignora pe Hristos insusi. Last edited by aubergine; 16.08.2014 at 09:08:29. |
#567
|
|||
|
|||
Pai aici e si chestia. Ca nu stim.Noi oamenii nu putem stii totul.
Dumnezeu, insa stie totul. Citat:
nu sunt gandurile voastre si caile voastre nu sunt caile Mele" Apoi putem continua cu botezul suferintei, etc, etc. Citat:
Sa stii ca exista cazuri ca insusi episcopi au ajuns in Iad, desi toata viata lor si-au petrecut-o in cadrul bisericii. Citat:
in carti, aia este jertfa personala.Este credinta prin fapta. Multi parinti spun ca vremea mantuirii prin sfintenie a trecut si ca acum urmeaza vremea mantuirii prin mucenicie(sacrificiu, jerta, martiraj) |
#568
|
||||
|
||||
Supozitie incredibila: Parintele Arsenie Boca a fost rastignit de comunisti, in padurile din Sinaia
http://vladherman.blogspot.ro/2014/0...l#.U_lv-sV5PO8
__________________
† "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul". † |
#569
|
||||
|
||||
Așa se întâmplă când te iei după gura babelor și răstălmăcești fără să cercetezi ce spunea părintele!
Altă cale de unificare a Bisericii nu rămâne |
#570
|
|||
|
|||
Citat:
De exemplu sfantul Iustin Popovici, care a trait in aceeasi perioada, spune ca toate celelalte biserici sunt antibiserici, adica adunari care pretind a fi biserici in locul (sau impreuna) singurei Biserici, Biserica Ortodoxa. Cu toate acestea, au fost si sfinti care au avut chiar erori dogmatice, deci e posibil ca si Parintele Arsenie sa fie sfant, desi poate a avut unele neintelegeri (care ar fi mai mici decat o eroare dogmatica). |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
ma poate ajuta cineva sa cumpar o rasa("vesmant"pt. Protopsalti)? | inclusiveu | Generalitati | 9 | 02.07.2012 15:08:55 |
Ceva frumos..."invata" | ioana30 | Generalitati | 1 | 29.11.2010 17:23:12 |
Cum pot "aduce" pe cineva drag la credinta? | lourdes19 | Generalitati | 2 | 19.10.2010 12:06:29 |
"imoralitatea" lui Dumnezeu din Biblie? Nu exista asa ceva! | flying | Despre Sfanta Scriptura | 203 | 18.05.2010 20:31:10 |
|